Succesiune. Decizia nr. 242/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 242/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 242/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 242/2015
Ședința publică de la 02 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Judecător G. I. R.
Grefier V. P.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâtul Ș. C., domiciliat în mun. B., .. 31, jud. B. împotriva Încheierii de Admitere în Principiu din data de 18.02.2014 și a sentinței civile nr._ din 23.12.2014 pronunțate de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamanta T. D., domiciliată în mun. B., .. 31, jud. B., având ca obiect succesiune.
Dezbaterile au avut loc în data de 23.10.2015 și consemnate prin încheierea de ședință din aceiași zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a examina actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea pentru astăzi și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 12.10.2011, sub nr. ._, reclamanta T. D. a chemat în judecată pe pârâtul Ș. C., solicitând să se declare deschisă succesiunea def. Ș. M., să se constate calitatea lor de moștenitori acceptanți, să se stabilească cotele succesorale și să se facă partajul averii lăsată de aceasta urmând să fie obligat pârâtul la respectarea dimensiunilor lotului ce i se va cuveni, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, la data de 15.09.2011, a decedat mama părților, Ș. M., moștenitori fiind d-ei, reclamanta, și pârâtul, fiecare cu câte o cotă de 1/2 din masa succesorală, că anterior decesului acesteia a existat o acțiune de partaj ce a privit succesiunea tatălui și că, la decesul mamei părților, conform dispozitivului hotărârii primei cauze, aceasta a lăsat ca moștenire următoarele: corp construcție cu destinație casă, format din încăperile 2 (în posesia reclamantei) și 5 și 6 și terenul aferent construcției în suprafață de 295,85 mp ( rămas în indiviziune cu Ș. C.).
A solicitat ca prin varianta ce i se va atribui să primească în natură camera nr.2 și cota de 1/2 din terenul aferent construcției.
În drept, a invocat art.728, 480 C.civ. și art.274 C..
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul a depus la dosar Întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu partajarea averii succesorale .
Tot acest a formulat și Cerere reconvențională prin care a solicitat introducerea la masa de partaj a pasivului în valoare de 15.000 lei, reprezentând c/val. cheltuielilor de înmormântare și pomeni creștinești ulterioare, precum și cele vizând amenajarea mormântului mamei. A solicitat să se constate că are un drept de creanță de 15.000 lei.
A mai menționat că în ultimii ani a efectuat la construcția ce constituie bun succesoral numeroase lucrări de renovare, de îmbunătățire și de sporire a gradului de confort, adică: realizare instalație sanitară, efectuare lucrări de termoizolație interioară și exterioară, schimbare tablă de pe acoperiș, gard împrejmuitor cu fundație de ciment și alei betonate. A solicitat să i se atribuie camerele 5 și 6 din casa de locuit, obligarea reclamantei la a suporta cota corespunzătoare din pasivul succesoral și deducerea sumelor constând în îmbunătățiri aduse, precum și a cheltuielilor cu plata taxelor și impozitelor la zi aferente bunurilor din masa succesorală. A solicitat cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat art.673 ind.1 și urm. C..
La data de 8.10.2013 pârâtul a depus la dosar Precizări la cererea reconvențională( filele 111-112).
Instanța a administrat probele cu înscrisuri și martorii P. A., P. E. Steluța, C. G., S. S..
La data de 18.02.2014 Judecătoria B. a pronunțat Încheierea de admitere în principiu prin care a admis, în principiu, cererea principală și în parte cererea reconvențională, a constatat deschisă succesiunea def. Ș. M. de pe urma căreia au rămas, ca moștenitori, reclamanta- pârâtă T. D., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și pârâtul- reclamant Ș. C., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și a constatat, totodată, că masa succesorală lăsată de defunctă se compune din camerele 2, 5 și 6 din imobilul situat în mun.B., ..31 și terenul aferent în suprafață de 295,85 mp.
A constatat că pârâtul- reclamant este proprietar în indiviziune cu def. Ș. M., asupra suprafeței de 84,65 mp, teren aferent camerei nr.4, pe care a primit-o în lotul 3, urmare a partajării averii succesorale de pe urma def.Ș. N., prin s.civ. nr.2653/15.03.2002 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/2001, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 29.04.2002 dată în Camera de Consiliu.
A constatat, de asemenea, că pârâtul- reclamant are un drept de creanță față de reclamanta –pârâtă în cuantum de 4000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea def. Ș. M. și că, în camera în care a locuit def. Ș. M., pârâtul- reclamant a efectuat următoarele îmbunătățiri: izolație termică interioară și exterioară, a scos dușumeaua și a turnat ciment, a dărâmat tavanul de pământ și a pus rigips, a refăcut soba de teracotă iar la imobilul menționat în masa succesorală a efectuat următoarele îmbunătățiri :a schimbat tabla de pe casă, a construit gard, a turnat ciment în curte.
A numit expert, specialitatea construcții pentru identificarea camerelor 2, 5, 6, evaluarea și lotizarea acestora dispunând ca același expert să identifice și să evalueze și îmbunătățirile efectuate de către pârâtul- reclamant la camera 2 a def. Ș. M. urmând a efectua și expertiza centralizatoare.
A numit expert, specialitatea topografie pentru identificarea, evaluarea și lotizarea terenului aferent imobilului situat în mun.B., ..31, în suprafață de 295,85 mp, reținut în masa succesorală urmând ca acesta să identifice și suprafața de 84,65 mp- menționată anterior din care cota de 3/4 aparține pârâtului iar cota de 1/4 def. Ș. M., această din urmă cotă, căreia îi corespunde suprafață de 21,16 mp va fi avută în vedere la lotizare, evaluare, alături de suprafața de 295,85 mp.
În motivarea încheierii de admitere în principiu a reținut prima instanță că, față de certificatul de deces depus la dosar la fila 8, urmează a se „constata deschisă succesiunea def. Ș. M., cu ultimul domiciliu în mun.B., ..31, la data de 15.09.2011.
Având în vedere certificatul de moștenitor depus la fila 14, nr.110/27.01.1986, actele de stare civilă depuse la dosar, instanța va constata că de pe urma def. Ș. M. au rămas ca moștenitori reclamanta- pârâtă T. D., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și pârâtul- reclamant Ș. C., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.
Având în vedere mențiunile din s.civ. nr.2653/15.03.2002 și din Încheierea din Camera de Consiliu pronunțată în ședința din 29.04.2002, pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/2001, cu privire la lotul atribuit numitei Ș. M., instanța va constata că de pe urma def. Ș. M. a rămas masa succesorală ce se compune din camerele 2, 5 și 6 din imobilul situat în mun.B., ..31 și terenul aferent în suprafață de 295,85 mp.
De asemenea, va constata că pârâtul- reclamant este proprietar în indiviziune cu def. Ș. M., asupra suprafeței de 84,65 mp, teren aferent camerei nr.4, pe care a primit-o în lotul 3, urmare a partajării averii succesorale de pe urma def.Ș. N., prin s.civ. nr. 2653/15.03.2002 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/2001, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 29.04.2002 dată în Camera de Consiliu.
Având în vedere Precizările depuse la dosar de către reclamantă, la fila 131, chitanțele depuse de pârât la filele 113-122 și 126, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate, instanța va constată că pârâtul- reclamant are un drept de creanță față de reclamanta –pârâtă în cuantum de 4000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea def. Ș. M..
Față de declarațiile martorilor audiați instanța va constata că în camera în care a locuit def. Ș. M. pârâtul- reclamant a efectuat următoarele îmbunătățiri: izolație termică interioară și exterioară, a scos dușumeaua și a turnat ciment, a dărâmat tavanul de pământ și a pus rigips, a refăcut soba de teracotă; la imobilul menționat în masa succesorală a efectuat următoarele îmbunătățiri :a schimbat tabla de pe casă, a construit gard, a turnat ciment în curte.
Față de considerentele menționate, instanța va admite cererea principală, în principiu.
Va admite în parte cererea reconvențională, în principiu”.
În cauză, s-a efectuat expertiza în specialitatea topografie de către expert M. D. și expertiza specialitatea construcții și centralizatoare de către expert R. M..
În baza materialului probator administrat Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr._ din 23.12.2014 prin care a admis cererea principală și, în parte, cererea reconvențională și a dispus ieșirea părților din indiviziune prin omologarea raportului de expertiză centralizator, efectuat de expert R. M., în varianta a-II-a, rectificată de către instanță.
A atribuit reclamantei- pârâte T. D. lotul format din: camera 2 din imobilul situat în mun.B., ..31 și teren în suprafață de 161,17 mp cuprins între punctele de contur 1-2-3-4-5-6-A-B-1, conform variantei 2 din raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit în cauză de expert M. D., imobile situate în mun.B., ..31, obligând-o să plătească pârâtului- reclamant suma de 600 lei, reprezentând îmbunătățiri efectuate la camera nr.2,, astfel cum au fost calculate în raportul de expertiză centralizator, R. M..
A dispus ca, pentru egalizarea loturilor, aceasta să primească sultă de la pârâtul- reclamant suma de 7767,57 lei.
A atribuit pârâtului- reclamant Ș. C. lotul format din camerele 5 și 6 din imobilul situat în mun.B., ..31 și teren în suprafață de 261,03 mp cuprins între punctele de contur 1-2-3-….-12-13-14-1, conform variantei 2 din raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit în cauză de expert M. D., imobile situate în mun.B., ..31, obligându-l să plătească reclamantei- pârâte sultă în cuantum total de 7767,57 lei.
A constatat că pârâtul- reclamant are un drept de creanță față de reclamanta- pârâtă în cuantum de 4000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea def.Ș. M..
A respins solicitarea pârâtului- reclamant privind obligarea reclamantei- pârâte la plata cheltuielilor de judecată și a dispus ca hotărârea pronunțată să se comunice, după rămânerea irevocabilă, organului financiar local competent și la OCPI B..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că potrivit art.673 ind.9 C.- la formarea și atribuirea loturilor, se va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei- părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Având în vedere dispozițiile menționate anterior precum și pe cele ale art.728 C.civ, a dispus partajul prin omologarea raportul de expertiză centralizator, efectuat în cauză de expert R. M., în varianta II, rectificat de către instanță în sensul că la lotul 2 al pârâtului- reclamant Ș. C. cu privire la terenul de 261,05 mp se va considera „conform Variantei II”, în loc de „Varianta I” raport M. D., cum s-a menționat greșit.
Împotriva Încheierii de Admitere în Principiu din data de 18.02.2014 și a sentinței civile nr._ din 23.12.2014 pronunțate de Judecătoria B. în dosarul nr._ a declarat recurs pârâtul Ș. C., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut acesta că încheierea de admitere în principiu este nemotivată, pentru că nu se argumentează de ce a fost admisă doar în parte cererea reconvențională, nu se analizează probatoriul cu înscrisuri și cel testimonial care a fost administrat în scopul de a dovedi pretențiile formulate pe calea cererii reconvenționale, dar nici nu există vreo minimă argumentație în fapt și în drept pe baza căreia să poată cunoaște de ce au fost respinse susținerile și pretențiile sale.
Susține recurentul că au fost înlăturate în mare parte pretențiile formulate prin cererea reconvențională, reținându-se pentru d-lui doar un drept de creanță față de reclamanta-pârâtă în cuantum de 4000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea defunctei Ș. M.. Totodată, reiese implicit că au fost respinse celelalte pretenții legate de pomenirile ulterioare pe care le-a făcut pentru mama sa, cu toate ca pe parcursul procesului, prin toate notele scrise si precizările depuse de T. D., aceasta nu a contestat sau negat in niciun moment valoarea de 8.000 lei pretinsa cu titlu de cheltuieli de înmormântare si respectiv cheltuieli cu pomenirile ulterioare în cuantum de 6.000 lei, doar a pretins ca ar fi făcut si ea separat pomeniri, dar nu a solicitat introducerea lor la partaj si nu a timbrat, pentru a putea eventual fi invocata vreo compensare a acestor cheltuieli.
Cat privește îmbunătățirile aduse la imobilul succesoral, instanța a constatat că în camera în care a locuit defuncta Ș. M. a efectuat anumite îmbunătățiri, enumerate in încheierea de admitere in principiu. Dar, așa cum a arătat in cererea reconventionala si cum a rezultat din probatoriul testimonial si cel cu înscrisuri, aceste îmbunătățiri au fost substanțiale si nu au vizat exclusiv camera in care a locuit defuncta. De altfel, in mod eronat s-a reținut ca aceste îmbunătățiri s-au făcut la camera nr. 2, care nici nu a fost locuita de defuncta Ș. M., ci in realitate aceste lucrări au vizat in special camerele 5 si 6, holul si baia din cadrul imobilului succesoral, aspect ce dovedește o neînțelegere din partea instanței in privința situației de fapt reale si dovedite de probatoriul administrat. De altfel, in lipsa unei motivări a acestei soluții, nici nu se poate ști pe ce s-au bazat aceste concluzii ale instanței, astfel încât să vadă ce anume a condus la formarea convingerii judecătorului in sensul celor reținute in încheierea de admitere în principiu. Or, încheierea de admitere în principiu are caracterul unei hotărâri de fond, deoarece prin ea se statuează asupra unor chestiuni esențiale legate de fondul cauzei cum sunt: calitatea de moștenitori a părților, cotele ce le revin și masa bunurilor supuse partajului.
In atare condiții și în raport de prevederile art. 261 C.proc.civ., potrivit cărora hotărârea trebuie să fie motivată în fapt și în drept, fiind o hotărâre de fond trebuie, sub sancțiunea nulității, să conțină aspectele care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care au fost înlăturate anumite cereri ale părților.
In speță, instanța a întocmit minuta încheierii de admitere în principiu, însă aceasta nu a mai fost motivată astfel că, în lipsa motivării, tribunalul nu poate verifica motivele de recurs referitoare la componența masei succesorale și la argumentele pentru care instanța a admis doar in parte cererea reconvențională.
Cât privește critica adusă sentinței, a arătat în continuare recurentul, aceasta vizează, in principal, modalitatea de lotizare, mai precis respingerea obiecțiunilor atât la raportul de expertiza in construcții, cat și la raportul de expertiza topo-cadastru, care s-au referit atât la modul de evaluare a îmbunătățirilor de către expertul tehnic in construcții, dar si la configurația terenului atribuit fiecăreia dintre părți in cadrul raportului de expertiza topo-cadastru. In ambele variante ale raportului de expertiza propuse de expertul judiciar specialitatea topo-cadastru, i s-a lăsat o lățime insuficienta a suprafeței de teren ce asigura ieșirea la . si întreaga lățime a acestuia la drum permite ambelor părți sa beneficieze de o deschidere echitabila la . sa conducă la utilizarea eficienta a construcțiilor ce revin fiecărei părți in proprietate exclusiva. Aceste aspecte nu au fost discutate la fata locului la momentul efectuării expertizei, deoarece pe teren s-au executat doar măsurătorile, iar variantele de lotizare nu au fost in concret discutate atunci, deci nu a avut reprezentarea modalității in care aceste măsurători urmau sa se concretizeze in lotizarea de care a luat cunoștința odată cu lecturarea raportului de expertiza.De aceea, a rugat instanța să încuviințeze aceste obiecțiuni si sa dispună ca expertul să mai realizeze o a treia variantă de lotizare in care sa lase la ., o lățime de minim 5 m, chiar daca nu se asigura egalizarea loturilor de teren si s-ar mari diferența dintre loturi fata de cea propusa prin varianta nr. 2 de lotizare.
Ambele obiecțiuni au fost respinse, fără a se motiva in niciun fel decizia instanței in aceasta privința.
Nici in privința cheltuielilor de judecata concluzia instanței nu cuprinde o minima justificare de fapt, pentru ca simpla trimitere la dispozițiile art. 276 C.proc.civ. nu este de natura sa lămurească ce a stat la baza soluției instanței de respingere in totalitate a solicitării sale de acordare a acestor cheltuieli. Chiar daca cererea reconvențională a fost admisa in parte, totuși prevederile art. 276 C.proc.civ. nu reglementează in aceasta ipoteza decât o eventuala soluție de compensare, măcar parțiala, a cheltuielilor de judecată.
De altfel, din considerentele sentinței recurate se poate observa ca nici aceasta hotărâre judecătoreasca nu este motivata, pentru ca nu evidențiază in niciun fel aspectele care au determinat formarea convingerii instanței pentru pronunțarea acestei soluții si nici nu conține măcar o minima analiza a poziției exprimate de părțile din proces si a argumentelor invocate de către acestea.
Având în vedere aceste considerente și ținând seama de faptul că hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se sprijină este nelegală, în baza art. 312 alin. 6 C.proc.civ., solicită admiterea recursului, casarea încheierii de admitere în principiu și a sentinței recurate, urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 si 9, precum si art. 304/1 C.proc.civ.
Intimata T. D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat; menținerea dispozițiilor instanței de fond, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
A susținut că formarea loturilor se poate dispune direct de către judecător, soluție ce rezulta in mod implicit si din dispozițiile art.673 ind.6 cod proc.civila, al cărui text are o semnificație particulara întrucât este de natura a curma controversele existente cu privire la obligativitatea încheierii de admitere in principiu.
Astfel, pronunțarea unei încheieri de admitere in principiu este necesara numai in cauzele complexe, iar nu si in cauzele mai simple. Astfel, admiterea în principiu este o fază facultativă pentru instanță, a procesului de partaj, a procedurii de revizuire, și a intervenției voluntare (când este însă obligatorie), finalizată printr-o încheiere interlocutorie, care constată, de exemplu, calitatea de coproprietari a părților, cota parte ce li se cuvine, bunurile supuse împărțelii, datoriile și creanțele față de defunct.
Pentru aceste motive, apreciază că argumentele paratului-reclamant in ceea ce privește încheierea de admitere in principiu sunt nefondate si nu țin de esența celor statuate de instanța de fond prin Sentința Civila nr._/23.12.2014.
In raport de susținerile conform cărora instanța ar fi înlăturat in mod nefondat pretențiile formulate de paratul-reclamant prin cererea reconventionala, solicită a fi respinse in principal in raport de cuantumul ridicat al pretențiilor formulate raportat la cheltuielile de înmormântare si pomeniri ulterioare.
Jurisprudența a stabilit in mod constant că suma ce se acorda in caz de cheltuieli ocazionate cu înmormântarea si pomenirile ulterioare ale defuncților gravitează in jurul sumei de 3000 lei. Astfel, apreciază ca pretențiile formulate de paratul-reclamant in cuantum de 8000 de lei cheltuieli de înmormântare si 6000 de lei cheltuieli cu pomenirile ulterioare sunt exagerate având in vedere ca astfel de cheltuieli, prin natura lor sunt aproximative, ele neputând fi niciodată dovedite cu exactitate.
In raport de susținerile formulate de paratul-reclamant ca s-ar fi produs o eroare materiala in ceea ce privește îmbunătățirile aduse de acesta camerei 2, arată intimata că sunt lipsite de interes din moment ce camerele 5 si 6 vizate de îmbunătățirile aduse de paratul-reclamant i-au fost acestuia atribuite, reclamanta-parata neputând fi obligata sa suporte cheltuieli cu îmbunătățiri de care se bucura partea adversa.
In raport de susținerile conform cărora Sentința Civila nr._/23.12.2014 pronunțata de Judecătoria B. ar fi nelegala si netemeinica ca urmare a respingerii obiecțiunilor la expertiza, solicită a fi, de asemenea, respinse.
Consideră că instanța a constatat in mod corect ca varianta nr.2 propusa de expert a fost întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 741 cod civil si 6739 cod pr. civila, întrucât se respecta posesia pe care părțile o dețin in raport de bunurile ce constituie masa succesorala și s-a realizat împărțirea in natura a bunurilor fara a se ajunge la o fărâmițare excesiva a loturilor.
Mai mult decât atat, instanța a considerat ca in aceasta varianta se tine seama de interesele practice si situația concreta a părților, prin modalitatea de ieșire din indiviziune neîncălcându-se prevederile art.673 ind. 9 C.proc.civ., ci, dimpotrivă, le asigura eficienta practica, ocrotind drepturile si interesele coindivizarilor.
In acest sens, solicită a se observa ca atat la efectuarea raportului de expertiza in specialitatea construcții cat si a raportului de expertiza specialitatea topografie, toate părțile au fost prezente la faza culegerii datelor din teren, astfel ca au avut posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la modalitățile de lotizare.
În fine, argumentul potrivit căruia calea de acces la . lățime insuficienta nu poate fi primit din moment ce s-a stabilit aceeași lățime pentru ambele părți, astfel încât ar fi inechitabil ca una dintre părți, respectiv paratul-reclamant sa beneficieze de o lățime mai mare la calea de acces la .
În drept intimata a invocat dispozițiile art.205 si următ., art.483 si următ. C.p.c.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii recurate și a motivelor de recurs invocate, Tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
O primă critică vizează încheierea pronunțată de Judecătoria B. la data de 18.02.2014 prin care s-au admis, în principiu, acțiunea principală și în parte, în principiu, cererea reconvențională.
Pretinde recurentul că aceasta are caracterul unei hotărâri de fond, deoarece prin ea se statuează asupra unor chestiuni esențiale legate de fondul cauzei și, în atare condiții și în raport de prevederile art. 261 C.proc.civ., trebuie să fie motivată în fapt și în drept, adică să conțină aspectele care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care au fost înlăturate anumite cereri ale părților. Or, în speță, instanța ar fi întocmit minuta încheierii de admitere în principiu care, ulterior nu a mai fost motivată astfel că, nu rezultă care au fost argumentele pentru care instanța a admis doar in parte cererea reconvențională, reținând pentru d-lui doar un drept de creanță în cuantum de 4000 lei și înlăturând, în mare parte, pretențiile reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea defunctei Ș. M. dar și celelalte pretenții legate de pomenirile ulterioare pe care le-a făcut iar în ceea ce privește îmbunătățirile aduse la imobilul succesoral, instanța a constatat că în camera nr 2, în care eronat s-a reținut că a locuit defuncta Ș. M., a efectuat anumite îmbunătățiri, enumerate in încheierea de admitere in principiu, însă, in realitate majoritatea îmbunătățirilor efectuate au vizat in special camerele 5 si 6, holul si baia din cadrul imobilului succesoral, despre care instanța nu amintește nimic și, în lipsa motivării, nu rezultă ce anume a condus la formarea convingerii judecătorului atunci când nu a reținut în favoarea sa și respectivele îmbunătățiri.
Referitor la motivare, Tribunalul reține prevederile art 261 Cod procedură civilă potrivit cărora hotărârea trebuie să fie motivată în fapt și în drept dar și faptul că încheierea de admitere în principiu are un caracter interlocutoriu, prin ea, potrivit art 673 ind. 5 Cod procedură civilă, instanța statuând cu privire la o . elemente prin care se dezleagă în parte fondul pricinii, și anume bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții, astfel că are caracterul unei veritabile hotărâri, așa cum în mod corect afirmă și recurentul.
Potrivit art 304 pct 7 Cod procedură civilă constituie motiv de recurs împrejurarea în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, însă nu are ca finalitate casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ci, în condițiile art 312 alin 3 Cod procedură civilă, modificarea hotărârii.
În speță, față de susținerile recurentului, Tribunalul constată că minuta încheierii de admitere în principiu se regăsește la f. 160 dosar iar motivarea acesteia se află la f. 203 dosar.
Așa fiind, nu se poate primi punctul de vedere exprimat de către recurent cum că motivarea încheierii de admitere în principiu ar lipsi cu desăvârșire.
Este adevărat că din dispozițiile art. 261 al. 1 Cod procedură civilă rezultă elementele pe care trebuie să le cuprindă orice hotărâre judecătorească, în acest sens, la pct. 5 al textului, menționându-se necesitatea arătării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților, după cum la fel de adevărat este și faptul că motivarea încheierii de admitere în principiu pronunțată de prima instanță este lapidară, însă, în raport de prevederile art 312 alin 3 Cod procedură civilă și de faptul că nu sunt incidente cele două situații în care instanța de recurs să poată dispune casarea (instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi) Tribunalul urmează să analizeze în ce măsură se impune modificarea încheierii recurate.
Procedând astfel, Tribunalul constată, în legătură cu critica referitoare la nereținerea de către prima instanță, în favoarea recurentului, a cheltuielilor efectuate cu înmormântarea și pomenirile ulterioare ale defunctei Ș. M., că prin cererea reconvențională în forma inițială, acesta a solicitat să se constate în favoarea d-lui un drept de creanță în cuantum de 15.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, pomenire și amenajare mormânt. În precizările ulterior formulate (f. 111) acesta a arătat că aceste cheltuieli se compun din cheltuielile cu înmormântarea mamei în sumă de 8000 lei dar și cheltuielile cu pomenirile ulterioare (parastasele pentru 3 săptămâni, 40 de zile, 3,6,9 luni, 1 an și 2 ani) în sumă de 6000 lei și 2000 lei amenajarea locului de veci.
Aceste cheltuieli reprezintă, conform art 774 Cod civil de la 1864 aplicabil în speță, sarcini ale succesiunii și se suportă de către moștenitori în cotele în care aceștia culeg succesiunea.
Cum părțile în proces culeg succesiunea în cote egale de câte ½ fiecare, în aceleași cote sunt obligați a suporta și sarcinile moștenirii astfel că, recurentul îi revine obligația de a suporta ½ din cei 8000 lei cheltuielii de înmormântare și ½ din cei 6000 lei pe care afirmă că i-a cheltuit cu pomenirile ulterioare și 2000 lei amenajare loc de veci. Așa fiind, dreptul de creanță pe care îl pretinde reprezintă restul de ½ din respectivele cheltuieli care reveneau, ca și obligație, intimatei reclamante.
Acum, referitor la dovedirea acestor cheltuieli Tribunalul constată că în ceea ce privește înmormântarea, din recunoașterea intimatei reclamante făcută pin întâmpinarea depusă la data de 19.11.2013, f. 131 dosar, coroborată cu declarațiile martorilor audiați în cauză, rezultă că recurentul a fost cel care a suportat cheltuielile cu înmormântarea mamei părților și că totalul acestora se ridică la suma de 8000 lei. În atare condiții, în mod corect, prin încheierea de admitere în principiu, instanța a reținut în favoarea acestuia un drept de creanță reprezentând ½ din această sumă, adică 4000 lei.
Cât privește pomenirile ulterioare, Tribunalul constată că martorii audiați au relatat că asemenea pomeniri s-au efectuat de către ambele părți, fiecare în mod separat. Astfel, martora P. A. a relatat că „la pomenirea de 3 săptămâni părțile s-au întâlnit la cimitir, fiecare cu coliva făcută pentru defunctă, întrucât au făcut pomeniri separat, fără să știe unul de altul” și că „reclamanta a făcut pomeniri cu masă acasă la 3 luni, 6 luni, 9 luni și la un an”. Și martora P. E. Steluța a relatat că majoritatea pomenirilor s-au făcut acasă la reclamantă și participau în jur de 30/40 persoane, vecini și rude. De cealaltă parte, martorul C. G. a relatat că pârâtul a organizat toate pomenirile creștinești pentru defunctă, inclusiv cea de un „când se dau de toate”, la fel și martorul S. S..
În atare condiții, chiar dacă intimata reclamantă nu a formulat un capăt de cerere privind obligarea recurentulul pârât la plata cotei din aceste cheltuieli, Tribunalul urmează a reține apărările acesteia și dovezile administrate și a aprecia că nu există temei pentru ca intimata reclamantă să fie obligată să suporte ½ din sumele cheltuite de către recurent în acest scop de vreme ce și d-ei a efectuat propriile pomeniri și propriile cheltuieli.
Referitor la cei 2000 lei cheltuieli cu amenajarea locului de veci, Tribunalul constată că recurentul nu a dovedit efectuarea acestora.
În atare condiții, instanța de control judiciar concluzionează în sensul că este corectă reținerea de către prima instanță doar a sumei de 4000 lei drept de creanță rezultat din sarcinile succesiunii constând în cheltuieli cu înmormântarea și pomenirile ulterioare astfel că nu se impune modificarea IAP din data de 18.02.2014.
Referitor la critica privind îmbunătățirile aduse imobilului bun succesoral, Tribunalul constată că prin cererea reconvențională, astfel cum a fost inițial formulată, f. 67, recurentul a pretins că a efectuat următoarele îmbunătățiri: la construcția bun succesoral „realizat instalație sanitară, efectuat lucrări de izolație termică interioară și exterioară, schimbare tablă de pe acoperiș, etc” iar în curte gard împrejmuitor cu fundație din beton și alei betonate.
Prin precizările aduse cererii reconvenționale la data de 08.10.2013, f.111, a arătat că „după cum am detaliat deja în cererea reconvențională, am efectuat la construcția ce constituie bun succesoral numeroase lucrări de renovare, de îmbunătățire și de sporire a gradului de confort, lucrări ce au vizat instalație sanitară, izolație termică interioară și exterioară, schimbare tablă pe acoperiș, etc. De asemenea, în curtea interioară aferentă imobilului casă de locuit am efectuat gard împrejmuitor cu fundație de ciment și alei betonate”
Tribunalul constată că în urma partajului efectuat de pe urma defunctului Ș. N., tatăl părților, prin sentința civilă nr. 2653/15.03.2002 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/2001, în lotul autoarei Ș. M. au fost atribuite încăperile 2, 5 și 6 numai că ambele părți au fost de acord că încăperea nr 2 a fost folosită în fapt de fiul intimatei reclamante T. D., iar nu de către Ș. M. care a folosit doar încăperile 5 și 6.
De altfel, prin cererile formulate, intimata reclamantă a solicitat să fie cuprinsă în lotul ce i se va atribui încăperea nr 2 pe când recurentul pârât a solicitat încăperile nr 5 și 6.
Prin încheierea de admitere în principiu astăzi criticată prima instanță a reținut că acesta, în camera în care a locuit def. Ș. M., a efectuat următoarele îmbunătățiri: izolație termică interioară și exterioară, a scos dușumeaua și a turnat ciment, a dărâmat tavanul de pământ și a pus rigips, a refăcut soba de teracotă iar la imobilul menționat în masa succesorală a efectuat următoarele îmbunătățiri :a schimbat tabla de pe casă, a construit gard, a turnat ciment în curte.
Expertiza tehnică în specialitatea construcții efectuată în cauză a identificat și evaluat următoarele îmbunătățiri:la încăperile 5 și 6 izolație termică interioară la pereți cu polistiren de 3 cm grosime, izolație termică exterioară cu polistiren de 5cm grosime, desfacere dușumea scândură și turnat șapă din beton, desfacere tencuieli din pământ la tavan și montat rigips, refăcut sobă teracotă în camera 5 cu refolosirea cahlelor vechi, schimbat tabla pe casă, turnat alee din beton și construit gard din lemn, valoarea totală a acestora fiind de 3680 lei iar la camera nr 2 desfacere dușumea scândură și montat parchet, reparații la tencuieli pereți și zugrăveli în var lavabil, valoarea totală a acestora fiind de 600 lei..
În atare condiții, de vreme ce încăperile la care s-au efectuat majoritatea îmbunătățirilor au fost incluse în lotul recurentului care, în acest mod beneficiază exclusiv de acestea, nu există temeiul să fie obligată intimata reclamantă la ½ din valoarea acestora de vreme ce nu –i profită. Singurele îmbunătățiri care profită intimatei reclamante sunt cele aduse camerei ce i-a fost atribuită, camera nr 2, valoarea acestora fiind de 600 lei astfel că în mod corect d-ei a fost obligată să plătească această sumă recurentulul pârât.
Față de toate aceste considerente, concluzia Tribunalului este în sensul caracterului temeinic și legal al încheierii de admitere în principiu pronunțată de Judecătoria B. la data de 18.02.2014.
Cât privește sentința civilă nr._ din 23.12.2014 Tribunalul observă că două sunt motivele de nemulțumire exprimate de către recurent și anume neîncuviințarea de către prima instanță a obiecțiunilor formulate la cele două rapoarte de expertiză, mai exact la raportul de expertiză în specialitatea topografie, fapt ce a făcut să se omologheze un lot cu o deschidere insuficientă la stradă în opinia recurentului care solicită a deschidere minimă de 5 ml, și cu privire la compensarea totală a cheltuielilor de judecată.
Analizând prima nemulțumire a recurentului Tribunalul o găsește neîntemeiată.
În urma ieșirii din indiviziune de pe urma tatălui defunct, intimata reclamantă a primit în proprietate exclusivă suprafața de 71 mp teren în timp ce recurentul și mama părților au rămas în indiviziune asupra suprafeței de 84,65 mp, restul de terenului existent în curte reprezentând cota de bun comun a mamei părților de pe urma căreia acestea solicită ieșirea din indiviziune în cauza de față.
Prin varianta omologată de către prima instanță, intimata reclamantă a mai primit în proprietate exclusivă suprafața de 161,17 mp care, adunată cu cea primită urmare a dezbaterii succesiunii tatălui totalizează 232,17 mp
De cealaltă parte, recurentul Ș. C. a primit din terenul succesoral, situat în mun.B., ..31, care în total măsoară 422,2 mp, suprafața de 261,03 mp, cu 28,86 mp mai mult decât intimata reclamantă.
Deși deschiderea totală a terenului la . destul de generoasă, 21,25 ml, o lotizare care să respecte dorința recurentului în sensul ca lotul d-lui să aibă la stradă o deschidere de 5 ml și nu de 4 ml, așa cum i s-a atribuit, nu este posibilă datorită modului de amplasare a construcțiilor părților.
O asemenea variantă ar conduce la diminuarea lotului intimatei reclamante cu încă 18 mp ( adică o fâșie de 1m pe toată lungimea de 18 m a laturii 5-6 din schița anexă a raportului de expertiză M. D. - f 211 dosar).
Or, având în vedere, pe de o parte, că părțile au dreptul ca, în măsura în care este posibil, la partaj să primească bunuri în materialitatea lor în raport de cotele deținute, iar pe de altă parte că deschiderea la stradă de 4 ml este suficientă pentru exploatarea de către recurent a proprietății sale și nu există justificări concrete pentru care să se lărgească această deschidere în detrimentul intimatei, Tribunalul urmează să respingă și acest motiv de critică.
În sfârșit, în ceea ce privește critica legată de compensarea totală a cheltuielilor de judecată Tribunalul reține, pe de o parte, faptul că partajul profită tuturor părților astfel că acesta, având dublă calitate, atât de pârât cât și de reclamant, sunt datoare să suporte cheltuielile de judecată în raport de cotele în care culeg moștenirea, iar pe de lată parte că, potrivit art 275 Cod procedură civilă, „pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată iar potrivit art. 276 Cod procedură civilă „ când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor”.
În speță, părțile au avansat în mod egal cheltuielile reprezentând onorarii de expert iar fiecare dintre ele a avut angajat apărător astfel că aceste cheltuieli se impun a fi compensate în totalitate.
Cât privește taxa de timbru intimata reclamantă a achitat suma de 305 lei cu acest titlu în timp ce recurentul pârât suma de 1825 lei.
Numai că acesta din urmă, pe calea cererii reconvenționale, a pretins drepturi proprii în raport de succesiune și anume cheltuieli de înmormântate și pomenire pentru care parțial este căzut în propriile pretenții de vreme ce solicitările sale nu au fost încuviințate decât în limita sumei de 4000 lei din cei 15.000 lei ceruți, iar pe de altă parte, nu este îndreptățit a primi nici taxa de timbru achitată pentru cei 4000 lei pentru că intimata reclamantă, așa cum s-a reținut și în cele ce preced, prin întâmpinarea depusă la f 131 dosar, a recunoscut aceste pretenții. Tribunalul consideră că astfel sunt aplicabile prevederile art 275 Cod procedură civilă, anterior redat, dat fiind că, în raport de faptul că prin cererea reconvențională nu se detalia conținutul cheltuielilor de înmormântare și pomenire pretinse, ci se arăta doar suma globală de 15.000 lei, prima zi de înfățișare este abia la termenul de judecată din data de 19.11.2013, când respectiva întâmpinare a fost depusă și recunoașterea a operat având în vedere că precizările aduse de recurentul pârât cererii reconvenționale, în care cheltuielile erau detaliate, fuseseră comunicate intimatei la termenul imediat anterior.
Cât privește taxa de timbru aferentă îmbunătățirilor aduse imobilului succesoral, Tribunalul apreciază că nici aceasta nu poate fi pusă în sarcina intimatei reclamante de vreme ce aceste îmbunătățiri au fost făcute la partea de imobil solicitată șu primită de către recurent, nu au fost contestate și profită în întregime acestuia astfel că nu se poate reține o culpă procesuală în sarcina intimatei reclamante.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept recursul în întregul său este apreciat ca nefondat și va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către pârâtul Ș. C., domiciliat în mun. B., .. 31, jud. B. împotriva Încheierii de Admitere în Principiu din data de 18.02.2014 și a sentinței civile nr._ din 23.12.2014 pronunțate de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta T. D., domiciliată în mun. B., .. 31, jud. B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 2.11.2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | Judecător, G. I. R. |
Grefier, V. P. |
Red.AM
Th.red.CC/AM/2 ex.
02.12.2015
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond A. L. A.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 257/2015. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Hotărâre din 11-11-2015, Tribunalul... → |
|---|
