Rectificare carte funciară. Sentința nr. 5859/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5859/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 3116/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 3116/2015
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamanta .., cu sediul în B., ..2, jud.B., împotriva sentinței civile nr.5859/15.05.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu pârâta C. S. S.R.L. B., cu sediul în B., ..2, jud.B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, apelanta fiind reprezentată de avocat L. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat L. G., pentru apelantă, învederează că partea adversă nu are delegație la dosar, la termenul anterior a fost de acord cu cererea de amânare și a comunicat colegei măsurile dispuse.
Având în vedere lipsa reprezentantului legal al intimatei și al apărătorului acesteia, instanța lasă dosarul la a doua strigare, la ordinea listei.
La reluarea cauzei, au lipsit părțile, apelanta fiind reprezentată de avocat L. G., iar intimata – de avocat I. M..
Instanța pune în discuție lipsa dovezii calității de reprezentant pentru intimată.
Avocat I. M. susține că avea convingerea că a depus la dosar împuternicirea avocațială.
Pentru a da posibilitatea apărătorului intimatei să depună la dosar împuternicirea avocațială, instanța lasă dosarul la a treia strigare.
La reluarea cauzei, au lipsit părțile, apelanta fiind reprezentată de avocat L. G., iar intimata – de avocat I. M..
Avocat I. M. depune la dosar împuternicirea avocațială pentru intimată, chitanța nr._/30.10.2015 și factura fiscală nr._/30.10.2015 reprezentând onorariu avocat în sumă de 500 lei.
Apărătorii ambelor părți arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat L. G., având cuvântul pentru apelantă, critică sentința pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține că obiectul acțiunii este rectificare carte funciară formulată pe cale principală. A arătat în fața instanței de fond și în motivele de apel, că dispozițiile legale în baza cărora a formulat acțiunea în rectificare carte funciară sunt art.33 - 34 din Legea 7/1996. Pentru că încheierea de carte funciară este datată 2002, a apreciat că legea aplicabilă este legea de atunci a cărții funciare, însă a arătat că aceste articole se reiau întocmai și în noile dispoziții ale Codului civil. Soluția instanței de fond a gravitat, ca și argumentație juridică, în jurul dosarului având ca obiect revendicare, care este suspendat. După ce a respins prin încheierea de la fila 200, vol.I dosar fond, cererea de suspendare a părții adverse, singurul argument de natură juridică, pentru că cele faptice sunt de partea apelantei, este acesta. Această acțiune pe cale principală nu se poate promova, dat fiind faptul că la acest moment între părți este în curs de derulare, dar suspendată, acțiunea în revendicare. Situația de fapt care a determinat-o să promoveze acțiunea este, din punctul său de vedere, o realitate absurdă, confirmată de cartea funciară. Solicită să se rețină că prin respectiva încheiere s-a intabulat o proiecție a umbrei balcoanelor, pe care le deține intimata în proprietate, situate la etajul I al clădirii de pe ..2. S-a efectuat și o cercetate locală în dosar și s-a confirmat că ceea ce s-a intabulat este umbra balcoanelor ce se proiectează pe terasa apelantei, situată la parter. Nu este posibil, faptic, să se intabuleze un drept de proprietate asupra unei construcții, care prin încheierea de intabulare să se transforme în drept de proprietate asupra unui teren. Argumentul pentru care instanța de fond susține că reclamanta nu se poate adresa, pe cale principală, este să trebuie să meargă în dosarul suspendat, unde există acțiunea în revendicare, iar curtea de apel să compare titlurile de proprietate, că instanța investită cu acțiune principală pe carte funciară, nu poate admite o astfel de acțiune, chiar dacă a consemnat că este vorba de umbra balcoanelor intabulată pe terenul de la parter, pentru că trebuie să compare titlurile de proprietate ale părților. Or, compararea acestora este atributul instanței investită cu acțiunea în revendicare. Apreciază, apărătorul apelantei, că instanța de fond limitează foarte mult posibilitatea unei acțiuni în rectificare de carte funciară. Dacă ne închipuim situația în care nu există acțiune în revendicare pentru că nu există un posesor neproprietar, care să aibă în posesie terenul intabulat, ci pur și simplu există un terț care are intabulată o suprafață asupra căreia consideră că are un drept de proprietate, niciuna din părți, nici terțul și nici proprietarul cu acte, nu stăpânesc terenul și nu există o acțiune în revendicare, se pune problema, oare persoana care are acte de proprietate asupra acelui teren, dar nu îl posedă, nu are dreptul să promoveze, pe cale principală, o acțiune în rectificare carte funciară fără să aibă o acțiune în revendicare? Din punctul său de vedere, apreciază că este posibil. Arată că norma legală de care s-a prevalat, respectiv art.33-34 din Legea 7/1996, art.907 N.C.civ., este în sensul că se poate face o rectificare de carte funciară atunci când situația bunului imobil, respectiv înscrierea în cartea funciară, nu corespunde cu situația juridică reală. Pornind de la textul de lege, instanța trebuia să stabilească situația juridică reală. Cu privire la titlul de proprietate al apelantei-reclamante, susține că a arătat pe larg în motivele de apel cum s-a ajuns la această situație. Apelanta are sentința civilă nr.2577/2003 prin care se admite acțiunea în constatare, împotriva părții adverse, prin care se consfințește dreptul apelantei de proprietate asupra terasei de la parter, iar intimata are, în opoziție față de apelantă, următoarele acte de proprietate: actul de la care s-a ajuns la această divizare, adică apelanta – societatea de la parter și intimata – societatea care funcționează la etaj, au fost inițial părți ale unei entități comerciale mai mari. În anul 1998 are loc o divizare și actul inițial este o hotărâre a adunării generale a acționarilor prin care se hotărăște divizarea societății mame în 16 societăți, după care aceste societăți se reunesc între ele. Există după această hotărâre A., o documentație tehnică și niște protocoale, pentru apelantă – un proiect de divizare prin care se organizează aceste societăți și trei protocoale, două pentru apelantă și unul pentru partea adversă. Fiecare protocol este însoțit de o documentație de ieșire din indiviziune. Deci actul de proprietate de care se prevalează partea adversă și pe care îl invocă, este protocolul nr.207/1999 și documentația de ieșire din indiviziune, care nu sunt acte de proprietate, ci sunt acte care vin ulterior hotărârii A.. A arătat pe larg în motivele de apel că prin proiectul de divizare, documentația de ieșire din indiviziune și protocoale s-a făcut o predare de active, de spații comerciale, de la societatea mamă, către celelalte societăți care au luat ființă. Există sentința civilă nr.2577/2003 obținută în contradictoriu cu partea adversă, puterea de lucru judecat și forța obligatorie a unei hotărârii judecătorești. Nu s-a atacat cu recurs. Niciodată acționarii nu au avut, ca voință juridică, intenția să acorde intimatei vreun drept de proprietate rezultat din proiecția umbrei balcoanelor pe terenul de la parter. Documentația de divizare nu reprezintă un act de proprietate. Apelanta are, față de partea adversă, contractul de vânzare-cumpărare prin care dobândește terasa în anul 2007 și sentința invocată privind acțiunea în constatare, obținută în contradictoriu cu partea adversă. Situația absurdă constatată de instanța de fond la cercetarea locală, pe care o recunoaște în considerente, este aceea că suprafața în litigiu este situată pe terasa braseriei proprietatea reclamantei. Precizează apărătorul apelantei că este vorba de o suprafață care se află în mijlocul terasei reclamantei și ar fi logic să fie proprietatea acesteia. În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de instanța de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în fața instanței de fond, respectiv onorariu avocat și onorariu expert, precum și taxa de timbru de la instanța de apel.
Avocat I. M., având cuvântul pentru intimata C. S. S.R.L. B., solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că nu se poate cerceta întinderea dreptului pretins de apelantă și respectiv limitele dreptului de proprietate al intimatei. Cererea de chemare în judecată este întemeiată pe disp. art.33 al.1 – art.34 din Legea 7/1996, raportat la care, în mod corect instanța fondului a arătat că nu poate fi admisă o astfel de cerere în condițiile în care drepturile părților nu s-au modificat printr-o hotărâre judecătorească preexistentă momentului formulării acțiunii. Apărătorul apelantei nu a făcut vorbire de zecile de litigii care au fost pe rolul instanțelor din anul 2003 și până în prezent. Mai există un dosar aflat la curtea de apel și are ca obiect cererea intimatei de revendicare și în raport de care, la momentul când s-a cerut suspendarea, s-a spus că primează acestuia, pentru că a fost înregistrat litigiul de rectificare carte funciară după înregistrarea aceluia de la curtea de apel. Deci această cerere are ca obiect rectificare carte funciară și nu există o hotărâre judecătorească preexistentă care să spună că suprafața în discuție este în titlul de proprietate al apelantei și nu al intimatei. Nu există o hotărâre care să modifice titlul de proprietate al intimatei și să dispună cu privire la existența acestui drept în patrimoniul apelantei. Prin urmare, în mod corect a apreciat instanța de fond că nu pot fi aplicate aceste dispoziții legale. S-a vorbit despre un protocol de divizare din 1999 care a avut drept consecință divizarea . altor societăți. Documentația de divizare este de fapt de ieșire din indiviziune care prevede, de comun acord cu toți coindivizarii, respectiv societățile înființate după divizarea . fiecare din imobile. Această documentație de divizare a fost adoptată de comun acord de către societăți, prin reprezentanții lor. A urmat procedura specială a publicității, impusă de Lg.31/1990 privind societățile comerciale. După acest moment, când acea documentație a devenit definitivă, a urmat procedura de publicitate reglementată potrivit legilor de la acel moment, s-a transcris în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni, regăsindu-se și aspectul legat de această suprafață, iar după . legii cadastrului s-a intabulat incheierea nr.1402 care a intrat în puterea lucrului judecat și nu a fost atacată în termen, pentru că la momentul respectiv putea fi atacată la instanță cu apel și cu recurs. În aceste condiții, efectul legat de titlul de proprietate care consacră calitatea de proprietar este în acest moment nemodificat. A invocat în fața instanței de fond efectul pozitiv al lucrului judecat, faptul că prin decizia nr.34/2011 a tribunalului s-a constatat irevocabil că suprafața de 16 mp este proprietatea intimatei, fapt rezultat din documentația de ieșire din indiviziune, care nu a fost modificată printr-o hotărâre judecătorească și, prin urmare, nu poate fi modificată cartea funciară. S-a bătut monedă pe sentința pronunțată în anul 2003 cu privire la acțiunea în constatare. Dacă aceasta era în ordine din toate punctele de vedere, de ce nu a fost invocată ca și titlu de proprietate ? Pentru că dispozitivul este incomplet, se face referire la o suprafață de 16 mp fără să spună unde este situată și care sunt elementele de identificare ale acesteia, motiv pentru care au fost înregistrate zeci de litigii și s-a ajuns în momentul de față. Dacă se va compara conținutul deciziei nr.34/2011 a Tribunalului B., cu sentința pronunțată în anul 2003, deși obiectul cererii de chemare în judecată nu permite compararea, se va ajunge la concluzia că hotărârea care consacră dreptul de proprietate este decizia nr.34/2011 a Tribunalului B., raportat la care nu mai poate fi pusă la îndoială calitatea de proprietar a intimatei. În condițiile în care printr-o hotărâre preexistentă nu s-au schimbat datele problemei, respectiv calitatea de proprietar a apelantei - reclamante cu privire la această suprafață, nu poate fi modificată cartea funciară.
În replică, apărătorul apelantei susține că decizia nr.34/2011 este pronunțată în apel, se află la dosarul de fond, prin care se admite apelul părții adverse și se respinge acțiunea apelantei și nu consfințește nici un drept de proprietate asupra vreunui teren. Nu a invocat sentința civilă din 2003 pentru că, după cum poate confirma și apărătorul părții adverse, a devenit irevocabilă în 2014, dosarul fiind suspendat, și imediat a promovat această acțiune.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de 03.10.2013, sub nr._ , pe rolul Judecătoriei B., reclamanta . B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta . B. rectificarea încheierii de Carte funciară nr. 1401/10.04.2002 în sensul radierii din cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei asupra suprafeței de 16 mp teren situat în Municipiul B., .. 2, județul B..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Hotărârea Generală a Acționarilor din cadrul ., întrunită la data de 16.03.1998 s-a dispus divizarea acesteia în 16 societăți comerciale distincte, că în urma acestei divizări fosta . și-a încetat existența și s-au constituit un nr. de 16 societăți comerciale distincte: . SNC, . M. PROD 95 SRL, ., ., că reclamanta . este continuatoarea ., conform încheierii nr. 1750/2001 pronunțată de judecătorul delegat de pe lângă ORC B. prin care . SNC, și-a schimbat forma juridică și denumirea în ..
A mai arătat reclamanta că în baza proiectului de divizare înregistrat sub nr. 99/20.05.1998, reclamanta a dobândit un nr. de 2168 acțiuni în valoare de_ lei, iar . a dobândit 6722 acțiuni în valoare de_ lei din capitalul social, că la solicitarea sa și a pârâtei s-a întocmit o documentație tehnică de ieșire din indiviziune cu privire la imobilul situat în B., .. 2, în raport de valoarea acțiunilor dobândite de fiecare din cele 5 societăți care funcționau la această adresă, că, conform acestei documentații, de comun acord acționarii au stabilit: pârâtei ., reprezentată de T. V. i-a revenit o parte din subsolul imobilului în suprafață de 124,40 mp, un bar, o sală de consumație și casa scării II situate la parter, etajele 1,2,3, terasa balcon I, terasa balcon II, hol + terasa restaurant, platformă asfaltată de 48 mp, anexă luminator de 51 mp, precum și o suprafață de teren exclusivă de 75 mp., reclamantei .: sala de consumație I, sala consumație II, bucătărie I, bucătărie II, birou, grup sanitar, hol I, hol II, hol III, depozite, hol + casa scării, anexa, grup sanitar, magazie metalică, depozit, toate situate la parterul imobilului, în suprafață totală de 225,78 mp, precum și terasă restaurant în suprafață de 131 mp, dar deținută în comun cu . în proprietate exclusivă de 74 mp, reprezentând o cotă de 56,58 % din aceasta și că
Deși pârâta . nu a primit propriu zis terenurile pe care se proiectează umbra balcoanelor aflate la etajul 1 al imobilului, etaj care i-a revenit în proprietate, și niciodată voința celor cinci acționari care au dobândit active din imobilul situat în B., .. 2, nu a fost în sensul ca pârâta ., să dobândească terenul pe care se proiectează umbra balcoanelor de la etajul 1 al clădiri, aceasta a procedat la intabularea la biroul de Carte Funciară al Judecătoriei B., inclusiv a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 16 mp, reprezentând proiecția umbrelor balcoanelor aflate la etajul 1, deasupra terasei braseriei, care a revenit prin protocolul de divizare, și protocolul de predare – primire societății . SNC, actualmente ..
Este evident că pârâta ., printr-o interpretare nejustificată a protocolului de divizare a considerat că este proprietara pe suprafața de 16 mp, reprezentând proiecția balcoanelor pe terasa ce a revenit în proprietatea exclusivă a reclamantei și a procedat la intabularea acestui drept de proprietate.
Prin Sentința civilă nr. 2577/2003 pronunțată de Tribunalul B., a arătat în continuare reclamanta, s-a constatat că ea a dobândit în proprietate inclusiv suprafața de 16 mp pe care se proiectează umbra balcoanelor hotelului „ CORONA”, această Sentință devenind definitivă prin Decizia nr. 93/2012 pronunțată de Curtea de apel Ploiești, dosar nr._, și irevocabilă prin respingerea de ICCJ a recursului formulat de pârâtă.
Motivele sus menționate se regăsesc în mod explicit în considerentele Sentinței civile nr. 2577/2003, inclusiv aspectul privind nelegalitatea intabulării suprafeței de 16 mp.
Între părți s-au purtat mai multe litigii care au determinat inclusiv suspendarea cauzei, ce a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 16 mp. această cauză a fost finalizată irevocabil abia la data de 19.06.2013 de ICCJ care a anulat ca netimbrat recursul promovat de pârâta din prezenta cauză.
Prin urmare cu privire la suprafața de 16 mp, există în prezent o hotărâre judecătorească irevocabilă, sentința civilă nr. 2577/2003, care consfințește dreptul de proprietate al reclamantei.
Consideră că se încadrează în dispozițiile art. 907 NCC și dispozițiile art. 33 alin. 2 din Legea 7/1996, în sensul că, atunci când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația reală se poate cere rectificarea acesteia, situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea pe fond iar acțiunea pe fond poate fi o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Pentru aceste motive solicită admiterea acțiunii.
Pârâta . a depus întâmpinare ptin care a solicitat suspendarea judecății în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 cod procedură civilă, întrucât dezlegarea acestei cauze depinde în tot de existența dreptului de proprietate ce face obiectul unei alte cauze, respectiv al dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești. Obiectul acestui dosar îl constituie cererea sa reconvențională având ca obiect revendicarea imobilului în litigiu și cererea principală a reclamantei de pronunțare a unei hotărâri care să consfințească vânzarea, respectiv cumpărarea, suprafeței de 16 mp situată în B., .. 2
A invocat excepția autorității de lucru judecat arătând că pe rolul Judecătoriei B. a fost înregistrată o cerere având ca obiect rectificarea încheierii de Carte Funciară nr. 1401/10.04._, în sensul radierii nr. cadastral 3865 din Cartea funciară 8057 a localității B., atribuit suprafeței de 16 mp teren, proprietatea sa exclusivă fiind constituit dosarul_ .
Soluția definitivă cu privire la această cerere a fost aceea de respingere a acțiunii reclamantei conform Deciziei nr. 34/16.02.2011 a Tribunalului B., irevocabilă prin respingerea recursului reclamantei, conform Deciziei Curții de Apel Ploiești nr. 420/24.04.2011.
Pe fond, susține pârâta, cererea este neîntemeiată. Din conținutul Deciziei nr. 34/16.02.2011 a Tribunalului B., rezultă că ea este proprietara exclusivă a suprafeței de 16 mp teren, suprafață dobândită în urma procedurii de divizare a fostei . și a documentației de ieșire din indiviziune transcrisă în Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni a Judecătoriei B. sub nr. 3489/1999.
Ulterior, în baza acestei documentații de ieșire din indiviziune a fost întocmită inițial cartea funciară generală a imobilului, după care cartea funciară a proprietății dobândite de ea, din conținutul căreia rezultă includerea dreptului său de proprietate exclusiv asupra terenului menționat de 16 mp, dar și întocmirea formalităților de publicitate imobiliară și cu privire la această suprafață, documentația tehnică de ieșire din indiviziune asupra construcției și terenului aferent, din .. 2, atestând deținerea acestui drept numai de către ea. Dreptul de proprietate dobândit de reclamantă conform acestei documentații tehnice de ieșire din indiviziune, încheiată prin bună înțelegere, are în conținutul său și alte părți ale imobilului, din care reclamanta deține în proprietate exclusivă, alte suprafețe decât cea în litigiu. Din considerentele acestei decizii rezultă cu putere de lucru judecat faptul că, documentația cadastrală ce a stat la baza dreptului său de proprietate este legal întocmită, constatarea nulității absolute a acesteia în sensul solicitat de reclamantă, neputându-se realiza pe calea unei acțiuni în justiție, o acțiune cu acest obiect fiind inadmisibilă.
A fost identificată suprafața de 16 mp, în litigiu de expertiza tehnică B. M., și cu certitudine aceasta nu face parte din suprafața de 131 mp, pe care reclamanta a dobândit-o prin protocolul de divizare rezultați din însumarea a 101 mp teren exclusiv și 26,62 teren indiviz.
În cuprinsul cererii introductive reclamanta a invocat în dovedirea dreptului său de proprietate Sentința civilă nr. 2577/06.11.2003 pronunțată de Tribunalul B., irevocabilă.
Consideră că această sentință nu face dovada dreptului de proprietate pretins asupra terenului în litigiu, față de următoarele considerente: soluția dispusă de Tribunalul B. vizează o acțiune în constatare, și nu o acțiune în realizarea dreptului pretins iar în condițiile în care reclamanta ar fi avut certitudinea consacrării calității de proprietar prin această sentință nu ar fi promovat ulterior o acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare pe baza unei tranzacții încheiate la 27.01.2004.
Tranzacția încheiată la 27.01.2004, constituie obiectul unei cereri în rezoluțiune formulată de ea, în cadrul litigiului nr._, înregistrat în prezent la Curtea de apel Ploiești.
Dispozitivul sentinței invocate cu nr. 2577/06.11.2003 a Tribunalului B., nu cuprinde mențiuni referitoare la identificarea amplasamentului suprafeței de 16 mp pe care se proiectează umbra balcoanelor hotelului Corona.
Hotelul Corona pe care îl deține are balcoane pe 2 laturi, iar pe latura pe care este amplasată suprafața de 16 mp, identificată în titlul său de proprietate, ca fiind proprietate exclusivă, ei dețin logii și nu balcoane.
Suprafața de 16 mp în litigiu este în integralitate proprietatea sa, întrucât reprezintă suprafața de sub logiile de la nivelul 1 respectiv nivelul 2 ale hotelului.
Aceste logii, ca elemente constructive ce formează un tot unitar în întreaga construcție, prin natura lor creează un drept de proprietate asupra terenului pe care se proiectează, situație de fapt în raport de care în mod legal în documentația tehnică de ieșire din indiviziune întocmită prin bună înțelegere, s-a avut în vedere includerea în integralitate în lotul preluat de ea, reclamanta, la acea dată, în calitate de beneficiar al documentației de ieșire din indiviziune, neavând nimic de obiectat.
A mai arătat pârâta că, potrivit standardului de stat STAS 4908-85, logiile intră în aria secțiunii orizontale a clădirii, determinată pe conturul exterior al pereților, astfel încât în raport cu prescripțiile pentru determinarea ariilor incluse în STAS 4908-85, corect în documentația de ieșire din indiviziune în lotul ce i-a fost atribuit a fost inclusă și această suprafață de 16 mp. Această suprafață de 16 mp o stăpânește în exclusivitate, se adaugă diferenței până la 75 mp, pe care o deține în proprietate și pentru care își îndeplinește obligația de plată a impozitului de la momentul dobândirii și până în prezent.
Reclamanta . a depus note scrise cu privire la excepția autorității de lucru judecat, arătând că obiectul acestei cauze este diferit de obiectul dosarului nr._ în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 34/2011 și care nu a fost rectificare de carte funciară. A arătat că în dosarul nr._/2005 reclamanta . pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să constate, nulitatea absolută a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002 și constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale întocmite pentru intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului societății, pârâte, că s-a pronunțat sentința civilă nr. 6771/2008, prin care judecătoria admite excepția tardivității formulării plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 1401/2002 și respinge plângerea formulată împotriva acestei încheieri ( fila 3 decizia civilă nr. 34/2011 ), că împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta . iar în calea de atac se pronunță Decizia nr. 141/2009 prin care se admite apelul și se trimite cauza la instanța de fond, pentru a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită. În considerentele Decizia nr. 141/2009 se stabilește care sunt cele trei capete de cerere cu care reclamanta . a investit instanța, acțiune față de care pârâta invocă acum autoritatea de lucru judecat., aceste capete de cerere fiind: să se constate nulitatea absolută a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale întocmite pentru intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
După casarea cu trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ iar prin Sentința civilă nr. 6113/2010 Judecătoria B. a admis în parte acțiunea, a respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, a dispus rectificarea Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, în sensul radierii nr. cadastral 3865 din cartea funciară nr. 8057 a localității B., a dispus refacerea documentației cadastrale și înscrierea dreptului de proprietate al părților. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ., în considerentele Deciziei instanței de apel nr. 34/2011 s-a reținut că în mod greșit s-au soluționat capetele de cerere privind rectificarea Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002 și refacerii documentației cadastrale, deoarece instanța nu a fost legal sesizată cu aceste capete de cerere.
Susține recurenta că este absolut evident din considerentele deciziei civile nr. 34/2011 a Tribunalului B. că obiectul acțiunii formulate de . și față de care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 34/2011, care pe fond a respins acțiunea, nu a fost rectificare carte funciară, prin urmare acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ referitor la Încheierea de carte funciară a fost constatarea nulității absolute a acestei încheieri, pe când obiectul cererii prezentei acțiuni este rectificare de carte funciară. Cauza prezentei acțiuni constă în faptul că reclamanta . este în prezent proprietara suprafeței de 16 mp teren, ca urmare a rămânerii definitive și irevocabile a Sentinței civile nr. 2577/2003, prin care i se constată dreptul de proprietate, iar în prezent acest teren este intabulat pe numele pârâtei, astfel că reclamanta solicită rectificarea Cărții funciare în care este înscris acest drept de proprietate. Cauza dosarului nr._, în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 34/2011, era invocarea de către . a nulității absolute a documentației cadastrale. Așa fiind, nu există autoritate de lucru judecat, obiectul și cauza celor două acțiuni este diferit.
Reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a reluat susținerile din cererea de chemare în judecată referitoare la divizarea ., la faptul că este continuatoarea în drepturi a ., la proiectul de divizare înregistrat sub nr. 99/20.05.1998 și la documentația tehnică de ieșire din indiviziune cu privire la imobilul situat în B., .. 2, la faptul că pârâta . nu a primit terenurile pe care se proiectează umbra balcoanelor aflate la etajul 1 al imobilului, etaj care i-a revenit în proprietate și niciodată voința celor cinci acționari care au dobândit active din imobilul situat în B., .. 2, nu a fost în sensul ca pârâta ., să dobândească terenul pe care se proiectează umbra balcoanelor de la etajul 1 al clădirii și cu toate acestea a procedat la intabularea la biroul de Carte Funciară al Judecătoriei B., inclusiv a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 16 mp, reprezentând proiecția umbrelor balcoanelor aflate la etajul 1, deasupra terasei braseriei, care a revenit prin protocolul de divizare, și protocolul de predare – primire societății . SNC, actualmente ..
A mai făcut referire la faptul că prin sentința civilă nr. 2577/2003 pronunțată de Tribunalul B., s-a constat că reclamanta a dobândit în proprietate inclusiv suprafața de 16 mp pe care se proiectează umbra balcoanelor . sentință devenind definitivă prin Decizia nr. 93/2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și irevocabilă prin respingerea de către ICCJ a recursului formulat de pârâtă, că contrar susținerilor societății pârâte cu ocazia judecății în fond a cauzei, în sensul că nu ar exista identitate între suprafața de 16 mp pentru care se solicită rectificarea cărții funciare, și ceea ce s-a stabilit, în cadrul procesului ce a format obiectul dosarului în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 2577/0.11.2003, această situație rezultă explicit din chiar petitul acțiunii și motivarea făcută de instanța de fond, că în acel dosar . a solicitat să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate că prin divizarea PIETROASA SA a dobândit și proprietatea terenului de 16 mp, pe care se proiectează umbra balcoanelor societății CORONA SRL, iar în precizarea depusă la termenul din data de 18.08.2003, a menționat că nu contestă hotărârea A., prin care s-a divizat societatea în mai multe societăți care au preluat un nr. de acțiuni și nu active imobiliare, ca atare, ci greșeala care s-a strecurat în documentația întocmită cu ocazia divizării și ieșirii din indiviziune. Atunci pârâta . a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a invocat inadmisibilitatea cererii ., tardivitatea formulării acesteia, solicitând lipsa de folosință pentru terenul de 16 mp pe ultimii 3 ani.
Aceleași apărări ca și în prezenta cauză s-au făcut și atunci, pârâta invocând în apărarea dreptului și depunând protocolul de divizare, documentația tehnică de ieșire din indiviziune, protocolul de predare primire nr. 207/1999, încheierea de CF nr. 1401/2002.
Interesul reclamantei în rectificarea Încheierii de CF este justificat de faptul că aceasta a folosit în mod continuu această suprafață de 16 mp care reprezintă, din suprafața terasei reclamantei, o lungime de 16 ml și o lățime de 1 m, înainte de divizare și în prezent pârâta nefolosind vreodată acest teren, situație constatată și de instanță cu ocazia cercetării la fața locului.
Cu autoritate de lucru judecat, prin Sentința civilă nr. 2577/2003, s-a stabilit că potrivit art. 977 cod civil interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților și nu după sensul literal al termenelor, că este de necontestat că actul de partaj voluntar consacră înțelegerea părților, în sensul că prin protocolul de divizare nr. 216/1999, reclamantei . i-au fost predate spațiul braseriei – parter și subsol și terasa de 131 mp, iar societății pârâte hotelul, că în mod eronat s-a specificat în documentația tehnică de ieșire din indiviziune că terasa balcon de 6 mp, terasa balcon de 5 mp, hol și terasa bar de 4 m p reprezintă anexa parter, când în realitate se află la etajul 1 al clădirii, dobândită în proprietate de societatea pârâtă, că faptul că societatea pârâtă a dobândit aceste anexe în proprietate, fiind amplasate la etajul I al clădirii, nu-i conferă un drept de proprietate asupra suprafeței de teren echivalentă pe care se proiectează umbra balcoanelor și că în intenția părților, foști acționari, nu a fost niciodată ca cei 16 mp reprezentând umbra balcoanelor să revină pârâtei ., iar eroarea din documentația tehnică nu poate să-i profite pârâtei. Tribunalul B. a concluzionat atunci că prin partajarea imobilului situat în B., .. 2, reclamanta a dobândit în proprietate inclusiv suprafața de 16 mp pe care se proiectează umbra balcoanelor hotelului CORONA.
Și expertiza topografică întocmită în prezenta cauză de către expert G. F., a arătat în continuare reclmanata, arată clar în răspunsul la pct. 4-11 că suprafața de 16 mp ce a format obiectul dosarului din 2003, este aceeași cu suprafața de 16 mp ( din măsurători 15 mp ), identificată de expert, că această suprafață reprezintă umbra balcoanelor, proiecția la sol pe terasa societății reclamante ce se află la parter și intabulată de societatea pârâtă.
Părțile s-au mai judecat pe aspectul dedus judecății în prezenta cauză și prin Sentința civilă nr. 6113/01.10.2010 a Judecătoriei B., s-a dispus rectificarea cărții funciare motivat de faptul că prin efectuarea unor măsurători cadastrale defectuoase și prin interpretarea eronată a actelor deținute de . s-a adus o vătămare reală a dreptului de proprietate exclusiv al reclamantei, instanța considerând că urma să adopte o soluție juridică care să pună în acord realitatea de la fața locului cu cea rezultată din înscrisuri. Apelul și recursul împotriva acestei sentințe au fost admise pe chestiuni procedurale și nu pe ce stabilise instanța pe fondul cauzei atunci când a apreciat asupra rectificării încheierii de carte funciară nr. 1401/2002.
Toate expertizele întocmite în dosarele în care părțile s-au judecat, au concluzionat la unison că terenul de 16 mp intabulat de societatea pârâtă reprezintă proiecția la parter a balconului, și o parte din camere situate la etajul hotelului.
Ca atare, concluzionează reclamanta, față de considerentele sentinței nr. 2577/2003 și identitatea stabilită și prin expertiza ing, G. F. între aceste suprafețe, consideră că prin hotărâre s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, că acest teren aparține în proprietate exclusivă, urmând a se da eficiență disp. art. 907 NCC, care reia practic disp. art. 33 alin. 2 din Legea 7/1996.
Prin încheierea de ședință din data de 03.10.2014 Judecătoria B. a respins excepția autorității de lucru judecat, pentru motivele în respectiva încheiere de ședință.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele înscrisuri: proiect de divizare nr. 99/20.05.1998, f 11-20, încheiere nr. 1401/10.04.2002, f 16, protocol privind predarea de către . . SNC nr. 216/01.04.1999, f 17, protocol nr. 207/30.03.1999 privind predarea de către . ., f 18, proces verbal din 11.04.1994 și documentația tehnică, f 19-22, certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului . nr. 0185, f 20situația privind stabilirea terenurilor aflate în patrimoniul societății Pietroasa SA B., f 24documentația tehnică, f 25-27, Sentința civilă nr. 2577/06.11.2003 a Judecătoriei B., f 28-32, proiect de divizare nr. 99/20.05.1998 f 33-34, Decizia nr. 93/17.10.2012 a Curții de Apel Ploiești, f 35-36, decizia nr. 2453/19.06.2013 a ICCJ, f 37-38plan de situație, f 49-52, tranzacție din 27.01.2004, f 53, copie cerere de chemare în judecată, f 54, 55, documentație cadastrală, f 61-65, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5540/28.12.2007 a BNP Ș. V., f 66, protocol nr. 213/31.03.1999 privind predarea de către . . 67, Încheiere de CF nr._/25.11.2003, f 68, documentație tehnică, f 68-71, documentație tehnică de ieșire din indiviziune, f 72-87, Sentința civilă nr. 6113/01.10.2010 a Judecătoriei B., f 8892, Decizia civilă nr. 34/16.02.2011 a Tribunalului B., f 93-102, Sentința civilă nr. 914/21.02.2008 a Judecătoriei B., f 113-114, Sentința nr. 29/21.01.2005 a Tribunalului B., f 116-117, extras de pe portalul instanțelor de judecată, f 118, 1119, încheierea din data de 08.10.2013 dată în dosarul nr._ a Curții de Apel Ploiești, f 128-130documentație cadastrală f 134-186, proba cu interogatoriul pârâtei, f 214-220, proba cu interogatoriul reclamantei, f 234-236, contract de locație de gestiune nr. 766/25.04.1991, f 240-241, schiță imobil, f 244, actul constitutiv al ., f 256-257, proba cu expertiză tehnică cadastrală în cadrul căreia a fost depus la dosar raportul de expertiză nr. 1778/19.12.2014 întocmit de expert G. F., f 276-283., raport de expertiză întocmit de expertul parte F. G., f_, raportul de expertiză – răspuns la obiecțiuni, întocmit de expert G. F., f 318-320.
În baza materialului probator administrat, Judecătoria B. a pronunțat sentința civilă nr.5859/15.05.2015 prin care a respins cererea de chemare în judecată și a luat act că pârâta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin Hotărârea Generală a Acționarilor din cadrul ., întrunită la data de 16.03.1998 s-a dispus divizarea acestei societăți în 16 societăți comerciale distincte. În urma acestei divizări fosta . și-a încetat existența și s-au constituit un nr. de 16 societăți comerciale distincte printre care: . SNC, . M. PROD 95 SRL, ., ..
Reclamanta . este continuatoarea în drepturi a ., conform încheierii nr. 1750/2001 pronunțată de judecătorul delegat de pe lângă ORC B. prin care . SNC, și-a schimbat forma juridică și denumirea în ..
Conform proiectului de divizare înregistrat sub nr. 99/20.05.1998, reclamanta a dobândit un nr. de 2168 acțiuni în valoare de 24.030.000 lei, iar . a dobândit 6722 acțiuni în valoare de 74.520.000 lei din capitalul social.
Instanța a constatat că suprafața de teren în litigiu a fost dobândită ca urmare a divizării . în mai multe societăți comerciale, care au dobândit parte din acțiunile acestei societăți și, în raport cu acțiunile achiziționate, parte din activele acestei societăți.
Astfel, prin protocolul nr. 216/01.04.1999, . SNC, a cărei continuatoare este ., a preluat din patrimoniul . următoarele active: spațiul braserie situat în B., .. 2, din cadrul Complexului B., cu suprafață construită totală de 430,97 mp ( subsol – 158,24 mp + parter – 272,73 mp, având valoare contabilă de_ lei și suprafața totală anexe de 110,73 mp, teren exclusiv de 101 mp având valoare contabilă de_ lei, teren indiviz într-o cotă de 16,3 % din suprafața construită a hotelului, respectiv 89,3 mp și o cotă de 39,7 % din suprafața construită a anexelor, respectiv 20,65 mp..
Suprafața de 101 mp teren exclusiv a fost identificată în schița anexă a raportului de expertiză topo cadastru întocmit de expert G. F., ca fiind formată din C 8 + C 10( 74 mp terasă + 27 mp magazie ). În teren această suprafață este formată din C8 A – 15 mp + C8B-76 mp + C 10 A-20 mp + C 10 B – 8 mp, rezultă 119 mp, suprafețe marcate în albastru pe planul general, și în care nu este inclusă suprafața de 16 mp în litigiu, în schiță, aceasta fiind compusă din C5, C6, C7 – 15 mp, marcată cu culoarea roșie în schița de plan general.
În atare condiții, prima instanță a reținut din raportul de expertiză întocmit în cauză, că suprafața în litigiu de 16 mp nu a fost preluată de . din patrimoniul ..
Prin Protocolul nr. 213/31.03.1999 . preluat din patrimoniul . următoarele active: spațiu braserie B., .. 2, din cadrul Complexului B., cu suprafața construită totală de 110,18 mp ( subsol 58,07 mp + parter 52,11 mp ) având valoare contabilă de_ lei și suprafața totală anexe 66,4 mp, teren exclusiv 57 mp, având valoare contabilă de_ lei și teren indiviz într-o cotă de 6,1 % din suprafața construită a hotelului, respectiv 33,42 mp și o cotă de 19,1 % din suprafața construită a anexelor, respectiv 9,9 mp.
Această suprafață de teren exclusiv de 57 mp a fost identificată în schița anexă a raportului de expertiză topo cadastru întocmit de expert G. F., ca fiind formată din C8 C-3 mp jardinieră, + C 8 E – 6 mp jardinieră + C 8 D – 50 mp terasă, suprafețe hașurate în verde pe planul general. Astfel, nici în această suprafață de 57 mp teren exclusiv preluată din patrimoniul ., de către . este inclusă suprafața de 16 mp teren în litigiu.
Prin Protocolul nr. 207/30.03.1999, ., a preluat din patrimoniul . următoarele active imobilul Hotel C., cu regim de înălțime S + P + 3, situat în B., .. 2, din cadrul Complexului B., cu suprafața totală construită de 1777,31 mp, compusă din: subsol – suprafață construită de 206,73 mp, parter, cu suprafața totală construită de 79,53 mp, etaj I - cu suprafața totală construită de 497 mp, etaj II - cu suprafața totală construită de 497 mp, etaj III - cu suprafața totală construită de 497 mp, având valoare contabilă de_ lei și suprafață totală anexe de 77,95 mp din care 48 mp platformă asfaltată aferentă centralei termice comună complexului B., teren exclusiv de 75 mp având valoare contabilă de_ lei și teren indiviz într-o cotă de 71 % din suprafața construită a hotelului, respectiv 389 mp și o cotă de 37,4 % din suprafața construită a anexelor, respectiv 19,45 mp, precum și alte bunuri.
Suprafața de 75 mp teren exclusiv preluată de . din patrimoniul . a fost identificată în schița anexă a raportului de expertiză topo cadastru întocmit de expert G. F., ca fiind formată din C1-5 mp,, C 2 – 5 mp, C5+C6+C7+-15 mp și C 9 – 44 mp. suprafețele C 1+ C2+ C5+ C6+ C7+ C9 – 69 mp sunt hașurate cu roșu pe planul general. Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că suprafața de 16 mp în litigiu, în teren fiind de 15 mp, este inclusă în suprafața de 75 mp teren exclusiv preluată de . din patrimoniul ..
La solicitarea tuturor societăților care au dobândit părți distincte din imobilul situat în B., .. 2 s-a întocmit o documentație tehnică de ieșire din indiviziune cu privire la acest imobil în raport de valoarea acțiunilor dobândite de fiecare dintre societățile care funcționau la această adresă, respectiv ., COFETĂRIA SNC ORHIDEE, SNC TÎRLOI V., SNC M., actualmente L., LABORATOR COFETĂRIE M. PROD SRL, SIFONĂRIE CENTRALĂ M. E.. .
Conform documentației întocmite de comun acord acționarii, fila 244 din dosar, au stabilit ca societății comerciale C. S. SRL să-i revină o parte din subsolul imobilului în suprafață de 124,40 mp un bar, o sală de consumație și casa scării II situate la parter, etajele II, III, terasă, balcon I, terasa balcon II, hol + terasă bar, hol+ terasă cofetărie, hol+terasă restaurant, platforma asfaltată 48 mp, anexă luminator 51 mp, precum și o suprafață de teren exclusivă de 75 mp ; societății comerciale . RAICAN SNC i-au revenit sala consumație I, sala consumație II, bucătărie I, bucătărie II, biroul grup sanitar, hol I, hol II, hol III, depozite, hol+ casa scării, anexa, grup sanitar, magazie metalică, depozit, toate situate la parterul imobilului în suprafață totală de 225, 78 mp, precum și terasa restaurant în suprafață de 131 mp, dar deținută în comun cu . în proprietate exclusivă 74 mp reprezentând cota de 56, 5 % din întreaga terasă de 131 mp.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5540/28.12.2007 de BNP Ș. V., . cumpărat de la . altele suprafața de 58 m + 5 m, adică suprafața terasei identificată cu culoarea verde în schița anexă a raportului de expertiză, fiind compusă din C8C – 3 mp, + C8D – 50 mp + C8E – 6 mp=59 mp.
În baza documentație tehnică de ieșire din indiviziune pârâta C. S. SRL și-a intabulat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16 mp, în litigiu, sub nr. cadastral 3865, în Cartea Funciară, conform Încheierii nr. 1401/10.04.2002.
În raportul de expertiză topo cadastru nr. 1778/19.12.2014, întocmit în cauză de expert G. F., expertul a concluzionat că suprafața de 16 mp, în litigiu este cea identificată pe schița anexă a raportului de expertiză cu C5, C6, C7, în suprafață de 15 mp și face parte din suprafața de 75 mp care a revenit în exclusivitate pârâtei Corona S. SRL prin protocolul de divizare și care a făcut obiectul Încheierii de carte funciară nr. 1401/10.04.2002.
Așadar suprafața de 16 mp în litigiu a revenit în exclusivitate pârâtei ca urmare a ieșire din indiviziune a celor șase societăți ., COFETĂRIA SNC ORHIDEE, SNC ȚÎRLOI V., SNC M., actualmente L., LABORATOR COFETĂRIE M. PROD SRL, SIFONĂRIE CENTRALĂ M. E., care au dobândit părți distincte din imobilul situat în B., .. 2.
A mai reținut prima instanță că această suprafața în litigiu, așa cum s-a constat și cu ocazia cercetării la fața locului, este situată pe terasa braseriei proprietatea reclamantei și ar fi logic, având în vedere situarea acestei suprafețe în teren, să fie în proprietatea reclamantei, însă conform protocoalelor de preluare a patrimoniului . documentație de ieșire din indiviziune, așa cum părțile de comun acord au întocmit-o, această suprafață a revenit în proprietatea exclusivă a pârâtei.
Pe de altă parte reclamanta invocă sentința civilă nr. 2577/06.11.2003 a Tribunalului B., prin care s-a constat, într-un litigiu ce a avut loc între aceleași părți din prezenta cauză, că reclamanta . a dobândit în proprietate inclusiv suprafața de 16 mp pe care se proiectează umbra balcoanelor hotelului Corona și cu privire la care, în raportul de expertiză topo cadastru nr. 1778/19.12.2014, întocmit în cauză de expert G. F., expertul a concluzionat că este una și aceeași cu cea în litigiu și cu cea care a revenit în exclusivitate pârâtei ca urmare a divizării patrimoniului . ieșirii din indiviziune.
Prin urmare, a constat instanța, există, pe de o parte, protocoalele de preluare a patrimoniului . documentația de ieșire din indiviziune care a stat la baza ieșirii din indiviziune a societăților ce au dobândit în proprietate părți din imobilul situat în B., .. 2. ce a aparținut . și potrivit căreia suprafața în litigiu a revenit în exclusivitate în proprietatea pârâtei, documentație în baza căreia pârâta și-a intabulat această suprafață de teren în cartea funciară a cărei rectificare se solicită, și, pe de altă parte, sentința civilă nr. 2577/06.11.2003 a Tribunalului B., rămasă definitivă, prin care se constată, într-un litigiu desfășurat între aceleași părți, că aceeași suprafața de 16 mp este proprietatea reclamantei.
În condițiile în care ambele părți invocă fiecare câte un titlu de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu, judecătoria a apreciat că litigiul dintre părți se poate soluționa pe calea unei acțiuni în revendicare, litigiu care, de altfel între părți există și formează obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B., ce are ca obiect acțiunea în revendicare, a aceleiași suprafețe de teren, formulată de pârâta din prezenta cauză, împotriva reclamantei, acțiune admisă în primă instanță, și care se află în apel, pe rolul Curții de apel Ploiești, apel care este, însă, suspendat.
Prin urmare, Judecătoria B. concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 33 din Legea 7/1996, pentru a se dispune rectificarea cărții funciare nr. 1401/10.04.2002 în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei asupra suprafeței de 16 mp teren situat în B., .. 2, județul B.., motiv pentru care a respins acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr.5859/2015 a Judecătoriei B., a declarat apel reclamanta . B., apreciind soluția ca netemeinica si nelegala.
A susținut că instanța de fond in mod greșit a constatat ca in cauză, situației de fapt deduse judecații - desființarea unei intabulari in cartea funciara a proiecției pe sol a umbrei balcoanelor situate la etajul I al unei clădiri - nu i se aplica dispozițiile legale invocate, respectiv art.33 alin.l si art.34 din Lg.7/1996.
Astfel, a învestit instanța de fond cu o acțiune in rectificare carte funciara formulata pe cale separata, ca acțiune principala, prezentând situația de fapt dedusa judecații, în sensul că: - prin Hotărârea Generala a Acționarilor din cadrul S.C.PIETROASA S.A. din 16.03.1998 s-a dispus divizarea acestei societăți in 16 societăți comerciale distincte; -apelanta-reclamanta este continuatoarea in drepturi a S.C.NASTASACHE CIUBOTA SNC; -prin proiectul de divizare nr.99/20.05.1998 fiecare dintre părțile in proces a dobândit un anumit număr de acțiuni; -prin protocolul nr.216/1.04.1999 S.C.NASTASACHE RAICAN CIUBOTA SNC a cărei continuatoare este apelanta-reclamanta a preluat din patrimoniul S.C.PIETROASA SA o . active,adica spatii comerciale si teren- expres enumerate in acest protocol; -prin protocol nr.213/31.03.1999 S.C.TIRLOI SNC a preluat din același patrimoniu al S.C.PIETROASA SA o . active; -prin protocolul nr.207/30.03.1999 intimata-parata S.C.C. S. a preluat si ea o . active- spatii comerciale si teren- expres arătate in acest protocol; -la solicitarea societăților rezultate din divizare ( 5 la număr) s-a întocmit o documentație de ieșire din indiviziune in care, in raport de valoarea acțiunilor si de proiectele de diviziare, s-a impartit efectiv imobilul din B., ..2, inclusiv terenul aferent.
De esența situației de fapt prezentate, susține în continuare apelanta-reclamanta, este următorul aspect: -intimata-parata S.C.C. S. SRL a primit in urma divizării spatii aflate la etajul 1 al clădirii din B., ..l, inclusiv o . balcoane; -intimata-parata si-a intabulat la cartea funciara prin încheierea nr.1401/2002 terenul situat la parterul clădirii, acest teren intabulat reprezentând proiecția pe sol a umbrei balcoanelor de la etajul 1 al clădirii.
In concluzie, situația de fapt învederată instanței de judecata era următoarea: intabularea unui drept de proprietate asupra unei suprafețe de teren -in materialitatea sa- care reprezenta o proiecție a unei construcții, cu alte cuvinte invoca faptul ca ceea ce se afla in patrimoniul intimatei-parate nu era suprafața de teren intabulata, ci un drept de proprietate asupra construcției ( balcoane) a căror umbra se proiecta pe terenul intabulat.
În același timp, apelanta-reclamanta invoca ea insasi asupra acestei suprafețe un drept de proprietate constatat printr-o hotărâre judecătoreasca, respectiv sent.civ.2577/2003 pronunțata de Judecătoria B. in contradictoriu cu tocmai intimata-parata din cauza.
Aceasta situație de fapt, conformandu-se disp.art.194 c.pr.civ.lit.d teza a II-a, a incadrat-o in drept, si anume art.907 NCC - care reia practic disp.art.33 alin.2 din Lg. 7/1996, in sensul ca:-"(l)Cand inscrierea făcuta in cartea funciara nu corespunde cu situația juridica reala se poate cere rectificarea acesteia. (3)Situatia juridica reala trebuie sa rezulte ori dintr-o hotărâre judecatoresca definitiva pronunțata împotriva acestuia prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi dupa caz o acțiune in anulare, rezolutiune sau orice alta acțiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic "
Iar art.908 NCC relua disp.art.34 din Lg.7/1996 ( acest articol in forma sa de la momentul intabularii - in anul 2002 ):„Art. 34. - Orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fostvalabil;
2.dreptul înscris a fost greșit calificat;
nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
Or, arată în continuare apelanta-reclamanta, a oferit instanței de fond si temeiurile juridice care stăteau la baza formulării acțiunii sale in rectificare, atat raportate la legea in vigoare la momentul intabularii - Legea 7/1996- cat si raportate la dispozițiile in vigoare la momentul contestării acestei intabularii, respectiv Noul Cod Civil.
Argumentul juridic pentru care instanța de fond a respins acțiunea este in esența următorul:
-ambele parti din proces invoca fiecare cate un titlu de proprietate asupra suprafeței de teren in litigiu si ca atare "instanța aprecieaza ca litigiul dintre parti se poate soluționa pe calea unei acțiuni in revendicare. De altfel instanța constata ca intre parti exista un litigiu dos.nr._ a Tribunalului B., ce are ca obiect acțiunea in revendicare, a aceleiași suprafețe de teren, formulata de parata din prezenta cauza, impotriva reclamantei, acțiune admisa in prima instanța, si care se afla in apel pe rolul Curții de Apel Ploiești, apel care este insa suspendat...."
-"prin urmare - conchide instanța - nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.33 din Lg.7/1996 pentru a dispune rectificarea cărtii funciare".
Or, de vreme ce a invocat art.33 din Lg.7/1996, regula care trebuia verificata de instanța de fond era dacă intabularea corespunde sau nu cu situația juridica reala a imobilului.
Deci instanța de fond trebuia sa stabilească care este situația juridica reala a suprafeței de 16 m.p., adică cine este proprietar- in mod real - asupra acestei suprafețe
Instanța de fond "s-a ferit" practic sa analizeze aceasta situație juridica reala de care face vorbire art.33 din Lg.7/1996- transferând aceasta problema ( de drept) dedusa judecații - instanței investite cu acțiunea in revendicare .
Instanța de apel trebuie, insa, sa retina si următorul aspect: acțiunea in revendicare invocata - dos.nr._ - este suspendata la Curtea de Apel Ploiești pana la soluționarea prezentei cauze, or tocmai norma legala aplicabila - art.33 alin.l din Lg.7/1996- ii permitea instanței de fond sa stabilească situația juridica reala a imobilului- suprafața de 16 m.p.
Aceasta analiza a situației juridice reale insemna practic o analiza din partea instanței de fond a dreptului de proprietate al fiecărei parti din proces asupra acestei supfafete de 16 m.p.
Apelanta-reclamanta isi dovedește dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe prin sentința civilă nr.2577/2003 a Tribunalului B. definitiva si irevocabila . (prin contractul de vanzare-cumparare nr.5540/2007 apelanta a cumpărat de la S.C.TIRLOI SNC printre altele suprafața de 58+5 m.p., adică suprafața terasei identificata in schița anexa a expertizei G. întocmita in cauza )
Dispozitivul acestei hotărâri judecătorești este absolut edificator in sensul ca se constata ca apelanta-reclamanta este proprietara celor 16 m.p. - in litigiu-pe care se proiectează umbra balcoanelor hotelului "C. "- situație confirmata si de expertiza topometrica întocmita in prezenta cauză.
Aceasta hotărârea judecătoreasca este obținută in contradictoriu cu insasi parata din prezenta cauza, prin urmare, aceasta hotărâre judecătoreasca - in virtutea principiului relativității efectelor unei hotărâri ( res inter aiios iudicata, aliis neque nocet neque prodest) stabilește acest drept de proprietate tocmai în contradictoriu cu titularul intabularii contestate a acestui drept, fiind investita cu putere de lucru judecat si forța obligatorie- calități esențiale ale unei hotărâri judecătorești.
Instanța de fond trebuia sa analizeze evident sub aspectul forței probante a dreptului de proprietate al apelantei-parate actele care au stat la baza intabularii, respectiv actele juridice pe baza cărora s-a emis încheierea de carte funciara.
Spre deosebire de apelanta-reclamanta, intimata-parata isi invoca un drept de proprietate asupra aceleiași suprafețe pe baza protocolului de divizare nr.207/1999 si a documentației de divizare.
Or, instanța trebuia sa observe ca intabularea contestata nu a avut la baza actul de divizare, ci actele juridice ulterioare si anume protocolul si documentația de divizare, pentru ca divizarea societății inițiale S.C.PIETROASA SA si deci împărțeala patrimoniului - este Hotărârea A. din 16 martie 1998.
Celelalte acte juridice întocmite de societățile rezultate in urma divizării sunt acte subsecvente si anume, in ceea ce o privește pe intimata S.C.C. S. S.R.L. - protocol de divizare nr.207/1.04.1999, proiect de diviziare nr.99/20.05.1999 si documentație tehnica de divizare.
Protocolul de divizare nr.207/1.04.1999 si documentația de divizare nu reprezintă actul de divizare, ci actul prin care s-a efectuat o predare a activelor obținute in urma divizării ( spatii comerciale si teren ), in timp ce divizarea s-a produs prin Hotărârea A. sus menționata.
Aceasta situație creata, si anume includerea suprafeței de 16 m.p. - terasa de la parter - in documentația tehnica de ieșire din indiviziune la intimata-parata a fost analizata de instanța de judecata care a pronunțat sent.civ.2577/2003.
Astfel, in acel litigiu - a cărei soluție a fost pronunțata in contradictoriu cu chiar intimata-parata si nu a fost contestata, cata vreme intimata-parata nu si-a mai timbrat recursul formulat- arata explicit in considerente ( fila 8 sentința ) :-"De altfel in mod eronat s-a menționat in documentația tehnica de ieșire din indiviziune ca terasa balcon hotel de 6 m.p., terasa de 5 m.p., hol si terasa bar- 4 m.p., hol si terasa cofetărie - 7 m.p., hol si terasa restaurant - 5 m.p. ar reprezenta anexe la parter, cand acestea se afla la etajul I al clădirii, dobândit in proprietate de către parata C. SERVS.R.L.Suprafața de 16 m.p. teren pe care parata pretinde ca-l are in proprietate reprezintă proiecția pe terasa braseriei reclamantei, a holului si terasei bar -4 m.p., hol si terasa cofetărie - 7 m.p. si hol plus restaurant de 5m.p.
Faptul ca parata a dobândit asa zise anexe in proprietate amplasate la etajul I al imobilului nu-i conferă si un drept de proprietate asupra suprafeței de teren echivalenta pe care se proiectează umbra lor.
Niciodată nu a fost in intenția foștilor acționari ca parata S.C.C. S. SRL sa-i revină in proprietate pe terasa braseriei suprafața echivalenta a celor 3 anexe menționate mai sus si amplasate la etajul I al imobilului."
De altfel, si in hotărârea apelata instanța de fond confirma ea insasi concluzia la care a ajuns instanța care a pronunțat sent.civ.2577/2003 atunci cand arata ca - fila 10, alin.4-: "Este adevărat ca aceasta suprafața in litigiu asa cum a constatat si instanța cu ocazia cercetării la fata locului este situata pe terasa braseriei proprietatea reclamantei si ar fi logic, având in vedere situarea acestei suprafețe in teren sa fie proprietatea reclamantei "
Continua insa instanța de fond afirmând :"...., insa conform protocoalelor de preluare a patrimoniului S.C.PIETROASA S.A., a documentației de ieșire din indiviziune, asa cum părțile de comun acord au intocmit-o, aceasta suprafața a revenit in proprietate exclusiva a paratei", or aceasta interpretare este absolut eronata, pentru ca - tocmai analiza modalității de divizare a determinat soluția din sent.civ.2577/2003 a Tribunalului B., prin care - in contradictoriu cu intimata-parata- s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafeței in litigiu in favoarea reclamantei-apelante.
De altfel, urmează a se observa ca instanța de fond s-a raportat pe parcursul administrării probatoriilor, la modalitatea in care s-au împărțit spatiile din imobilul in litigiu cu ocazia divizării si a tras inclusiv o concluzie logica, confirmata de altfel si de cronologia împărțirii acestor spatii intre societățile care funcționează in imobilul din B., ..2, jud.B..
Or, aceasta terasa care cuprinde cei 16 m.p.- ce formează obiectul intabularii- a fost dintatodeauna ,inițial in administrarea si ulterior in proprietatea S.C.TIRLOI societatea de la care terasa a fost cumpărata de către reclamanta in anul 2007.
Si in perioada in care spatiile din imobil se aflau in locație de gestiune si apoi incepand cu anul 1998- niciodată vreo suprafața din terasa nu s-a aflat in proprietatea sau posesia paratei intimate, acest spațiu nu a fost folosit niciodată de intimata -parata.
In cadrul numeroaselor litigii care s-au derulat intre parti, toate având ca punct de plecare aceasta situație invocata de parata - respectiv pretinsul drept de proprietate al acesteia asupra celor 16 m.p.- au evidențiat faptul ca documentația de ieșire din indiviziune a fost eronat întocmita, impartindu-se un spațiu mai mare decât cel real existent; tehnic vorbind proprietarul balcoanelor de la etajul I nu poate fi si proprietarul terenului de la sol, care reprezinta proiecția acestor balcoane.
A conchis apelanta reclamantă că situația juridica reala a imobilului - cei 16 m.p. de terasa - este aceea ca aceștia sunt in proprietatea sa iar intimata-parata deține in proprietate balcoanele de la etajul I al clădirii a căror umbra se proiectează pe sol.
Încheierea de carte funciara contestata creează practic o situație juridica absurda in condițiile in care justificarea intabularii o reprezintă faptul ca suprafața de 16 m.p. reprezintă o proiecție la sol a unei construcții, adică o suprafața imaginara si nu reala in materialitatea sa.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Intimata . a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, sentința instanței de fond fiind temeinica si legala.
A susținut că în mod legal, instanța de fond a reținut ca, fata de obiectul cererii de chemare in judecata, nu pot fi aplicate dispoz. art 33 alin 1 si art 34 din legea 7/1996.
Este adevărat ca rectificarea cărtii funciare se realizează numai in baza unei hotărâri judecătorești, insa in cazul de fata inscrierile in cartea funciara corespund titlului său de proprietate in baza căruia s-au făcut aceste inscrieri.
Arată că titlul de proprietate pe care il deține, respectiv documentația de ieșire din indiviziune si protocolul de divizare al fostei . valabil in sensul ca, suprafața de teren in litigiu reprezintă proprietatea sa.
In lipsa unei hotărâri judecătorești care sa stabilească contrariul, cererea in rectificare nu poate fi primita .
Existenta unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile prin care sa se dispună desființarea sau modificarea titlului in baza căruia s-a intabulat dreptul in cartea funciara, constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii in rectificare de carte funciara.
Cat timp nu exista o hotărâre judecătoreasca irevocabila prin care sa se fi constatat anterior nulitatea înscrierii in cartea funciara a dreptului de proprietate înscris asupra imobilului in litigiu, sau nu a fost desființat acest titlu, nu este îndeplinită condiția mai sus menționata.
In mod constant, asa cum a susținut si in fata instanței de fond si cum rezulta si din conținutul sentinței apelate, a arătat ca, din conținutul deciziei civile nr 34/16.02.2011 a Tribunalului B. rezulta ca este proprietara exclusiva a suprafeței de 16 mp, suprafața dobândita in urma procedurii de divizare a fostei . a documentației de ieșire din indiviziune, transcrisa in Registrul de Transcripțiuni si Inscripțiuni a Judecătoriei B. sub nr 3489/1999.
Ulterior in baza acestei documentații de ieșire din indiviziune a fost întocmită inițial cartea funciara generala a imobilului, după care cartea funciara a proprietății dobândite din conținutul căreia rezulta includerea dreptului său de proprietate exclusiv asupra terenului menționat de 16 mp, dar si întocmirea formalităților de publicitate imobiliara si cu privire la acesta in condițiile legii.
Din considerentele acestei decizii irevocabile nu rezulta ca si reclamanta a făcut dovada proprietății pretinse cu privire la aceasta suprafața, documentația tehnica de ieșire din indiviziune asupra construcției si terenului aferent din . 2, atestând deținerea acestui drept numai de către ..
Dreptul de proprietate dobândit de reclamanta conform acestei documentații tehnice de ieșire din indiviziune încheiată prin buna înțelegere, are in conținutul sau alte parti ale imobilului din care reclamanta deține in proprietate exclusiva alte suprafețe decât cea in litigiu.
Din considerentele acestei decizii, rezulta cu putere de lucru judecat si faptul ca, documentația cadastrala ce a stat la baza dreptului său de proprietate este legal întocmită, constatarea nulității absolute a acesteia in sensul solicitat de reclamanta, neputându-se realiza pe calea unei acțiuni in justiție, o acțiune cu acest obiect fiind inadmisibila.
A fost identificată suprafața de 16 mp in litigiu de expertiza tehnica Baescu M. (fila 61 dosar 1386/2005) si cu certitudine aceasta nu face parte din suprafața de 131 mp pe care reclamanta a dobândit-o prin protocolul de divizare rezultați din însumarea a 101 mp teren exclusiv si 26,65 teren indiviz.
Consideră că nu poate fi reținuta susținerea apelantei legata de dovada dreptului de proprietate conform sentinței 2577/06.11.2003 pronunțata de Tribunalul B., irevocabila, si fata de conținutul raportului de expertiza judiciara întocmit de expertul G. F., care confirma situația de fapt rezultata din titlul de proprietate pe care il deține, respectiv documentația de ieșire din indiviziune transcrisa in Registrul de Transcripțiuni si Inscripțiuni al Judecătoriei B. si ulterior intabulata conform încheierii a cărei anulare se solicita.
Aceasta suprafața identificata la punctul 4 din expertiza tehnica judiciara de 16 mp nu este inclusa in suprafața terasei identificata la punctul 1 din raportul de expertiza, face parte din totalul suprafeței exclusive pe care o deține ., de 75 mp identificata la punctul 2 .
Suprafața de 16 mp, arată în final intimata, excede acestei suprafețe, reprezintă proprietatea sa si nu are nicio legătura nici cu suprafața de 57 mp preluata la divizare de SNC Tarloi, in realitate 59 mp (constata de expert la măsuratori) si aceasta din urma suprafața in prezent proprietatea reclamantei dat fiind contractul de vânzare cumpărare in forma autentica încheiat intre aceste societăți care au deținut pe cote părți distincte aceasta terasă.
În atare condiții, solicită respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază apelul fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art 33 alin 1-4 din Legea 7/1996 „În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. (3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. (4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă”.
Potrivit art 34 din același act normativ „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”.
La data la care se solicită rectificarea înscrierii de carte funciară prin acțiunea de față, 03.10.2013, Tribunalul constată că aceste prevederi legale au fost înlocuite cu cele ale art 907 și 908 Cod civil aprobat prin Legea 287/2009 potrivit cărora: „ Art 907 (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. (3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic” . Art 908 „ (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: 1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului. (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.(.....) (4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul.(....)”.
Întrucât, solicitarea apelantei reclamante de a se verifica conținutul cărții funciare nr 8057 a localității B., prin prisma susținerii acesteia că nu ar mai corespunde situației juridice reale a imobilului cu nr cadastral 3865, s-a făcut după . Codului civil, Tribunalul apreciază că nu ar putea să verifice dacă se impune sau nu rectificarea cărții funciare decât ținând seama de cerințele legale care cârmuiesc acum procedura de rectificare, potrivit principiului tempus regit actum. Aplicarea imediată a legii noi înseamnă că, de la data intrării în vigoare, aceasta se aplică tuturor actelor, faptelor si situațiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor si situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum si efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta pendentia).
În atare condiții, Tribunalul urmează a verifica solicitarea apelantei reclamante în raport de prevederile art 907 și 908 Cod civil, de altfel similare cu cele ale art 33 și 34 din Legea 7/1996 privind cadastrul ți publicitatea imobiliară.
Procedând astfel, instanța de apel constată, mai întâi că atunci când a respins acțiunea apelantei reclamante, judecătoria a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele legii pentru a se dispune rectificarea cărții funciare pe motiv că părțile trebuie, mai întâi, să se judece într-o acțiune în revendicare în care să se stabilească dacă este preferabil titlul reclamantei constând în sentința civilă nr 2577/06.11.2003, pronunțată de Tribunalul B. sau titlul pârâtei constând în protocolul nr. 207/30.03.1999, de preluare a patrimoniului . urma divizării și documentația de ieșire din indiviziune care au stat la baza ieșirii din indiviziune a societăților ce au dobândit în proprietate părți din imobilul situat în B., .. 2. ce a aparținut ..
Tribunalul apreciază că această concluzie a primei instanțe este greșită și că o asemenea comparare a titlurilor nu este necesară.
Aceasta pentru că între părți s-a purtat deja un litigiu, cel finalizat prin pronunțarea sentinței civile nr 2577/06.11.2003 de către Tribunalul B., definitivă prin Decizia nr. 93/2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și irevocabilă prin decizia ICCJ nr 2453/19.06.2013 ce a anulat ca netimbrat recursul intimatei de astăzi, litigiu în care au fost analizate actele intimatei pârâte, protocolul nr. 207/30.03.1999, de preluare a patrimoniului urmare a divizării . documentația de ieșire din indiviziune și s-a concluzionat că acestea nu pot constitui temei al dreptului de proprietate al acesteia asupra celor 16 mp teren ( 15 mp rezultați în urma măsurătorilor făcute de expert G. F. în cauza de față) deoarece niciodată voința părților care le-au încheiat, foști acționari ai . a fost în sensul ca terenul pe care se proiectează umbra balcoanelor de la etajul clădirii să devină proprietatea intimatei pârâte ce deține aceste balcoane și nu proprietatea reclamantei ce deține terasa de la parter, amplasată în parte pe acest teren. Prin sentință amintită s-a stabilit cu putere de lucru judecat, analizându-se tocmai aptitudine actelor de care se prevalează intimata pârâtă și în prezenta cauză și care au stat și la baza întabulării dreptului acesteia de proprietate în cartea funciară, de a transmite proprietatea asupra celor 16 mp teren (15 mp conform măsurătorilor actuale ) în urma divizării, din patrimoniul . patrimoniul ..R.L. B..
Potrivit art 430 alin 1 și 2 Cod procedură civilă „(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”.
Efectele lucrului judecat constau, potrivit art 431 alin 1 li 2 Cod procedură civilă, în aceea că „(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
Rezultă, din prevederile legale mai sus redate că, în măsura în care susțin și explicitează dispozitivul unei hotărâri, considerentele acelei hotărâri intră și ele în puterea lucrului judecat, fapt ce face ca, într-o acțiune ulterioară între aceleași părți, instanța să nu poată ajunge la o altă concluzie. În speță, efectul pozitiv al lucrului deja judecat împiedică instanțele ca, într-o nouă cauză, cercetând aceleași acte, și anume protocolul de divizare și documentația de ieșire din indiviziune, să ajungă la o altă concluzie decât cea statuată prin sentința civilă nr 2577/06.11.2003 a Tribunalului B., definitivă și irevocabilă, anume că în urma procesului de divizare a . celor 16 mp teren, acum întabulat în cartea funciară pe numele intimatei pârâte, au intrat, în realitate, în proprietatea reclamantei . Acesta este un lucru deja judecat, care nu mai poate fi schimbat, instanța interpretând, prin sentința amintită, voința acționarilor de la data divizării, cuprinsă în hotărârea A. și în protocoalele de divizare, în sensul că, proprietatea asupra celor 16 mp (15 mp conform expertizei G. F. ) aparține . asupra terasei braseriei de la parter ce se află amplasată parțial și pe cei 16 mp teren și nu intimatei pârâte . raport de care cei 16 mp reprezintă doar proiecția la sol a balcoanelor de la etaj, iar înscrierea lor în documentația de divizare în favoarea acesteia este greșită și contrară voinței acționarilor la divizare.
Tribunalul nu-și poate însuși susținerea intimatei pârâte în sensul că sentința civilă nr 2577/06.11.2003 a Tribunalului B. nu poate fi reținută pentru că nu identifică suficient terenul. Din considerentele acesteia rezultă indubitabil că se referă la cei 16 mp de sub balcoanele proprietatea intimatei pârâtei aflate la etajul clădirii, situați, totodată, și sub terasa braseriei reclamantei de la parter, pentru care părțile au purtat mai multe litigii, iar expert G. F. a concluzionat că există identitate între terenul ce a format obiectului litigiului soluționat prin sentința anterior nominalizată și terenul întabulat în cartea funciară 8057 a localității B., sub nr cadastral 3865, în favoarea intimatei pârâte, pentru care s-a pornit prezenta acțiune în rectificare.
Nu pot fi primite nici susținerile intimatei pârâte în sensul că prin decizia civilă nr 34/16.02.2011 a Tribunalului B. s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea sa cu privire la terenul în discuție. Tribunalul constată că în dosarul nr._/2005 reclamanta . pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să constate nulitatea absolută a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002 și constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale întocmite pentru intabularea dreptului de proprietate asupra celor 16 mp teren în favoarea pârâtei, că s-a pronunțat sentința civilă nr. 6771/2008, prin care judecătoria a admis excepția tardivității formulării plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 1401/2002 și a respins plângerea ca tardiv formulată, că împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta . iar în calea de atac se pronunță Decizia nr. 141/2009 prin care se admite apelul și se trimite cauza la instanța de fond, pentru a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită, capete de cerere prin care se solicita să se constate nulitatea absolută a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002 dar și constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale întocmite pentru intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului și înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui imobil și că, după casarea cu trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, iar prin Sentința civilă nr. 6113/2010, Judecătoria B. a admis în parte acțiunea, a respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, a dispus rectificarea Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, în sensul radierii nr. cadastral 3865 din cartea funciară nr. 8057 a localității B., a dispus refacerea documentației cadastrale și înscrierea dreptului de proprietate al părților. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ., apel admis prin Decizia civilă nr. 34/2011 a Tribunalului B. prin care a fost schimbată, în tot, sentința apelată iar pe fond s-a respins acțiunea.
Este adevărat că în considerentele deciziei instanța a reținut, printre altele „Capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale pe fond este lipsita de interes, întrucât documentația de ieșire din indiviziune nu atesta dreptul de proprietate al reclamantei (. suprafețele aferente celor doua numere cadastrale, acestea fiind proprietatea exclusiva a apelantei (. documentația tehnica de ieșire din indiviziune constituita din memoriu tehnic si schițe anexe, tabel centralizator cu suprafețele de la Complex B. -de comun acord cu acționarii s-au stabilit următoarele-, fila 5 a acesteia unde sunt enumerate suprafețele dobândite de reclamanta in proprietate exclusiva, in categoria cărora nu sunt enumerate cele doua loturi de cate 16 (4mp +7mp +5mp)”
În raport de solicitările cu care fusese învestită instanța în cauza de mai sus, nulitate absolută a Încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002, constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale întocmite pentru intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului și înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui imobil în cartea funciară, evident că soluția instanței nu putea fi decât de recunoaștere a valabilității acestor acte de vreme ce atât încheierea cât și documentația cadastrală au avut la bază Protocolul nr. 207/30.03.1999 și documentația de ieșire din indiviziune. Or, prin raportare strictă la aceste acte rezultă, într-adevăr, că terenul aparține intimatei, numai că, o instanță a statuat definitiv și irevocabil, interpretând voința părților în procesul de divizare a . terenul, urmare a divizării, a devenit proprietatea apelantei reclamante iar nu proprietatea intimatei pârâte, cum eronat s-a înscris în cele două acte.
Se poate lesne observa că decizia civilă 34/2011 a Tribunalului B. verifică numai concordanța documentelor tehnice, cadastrale, cu protocolul de divizare și documentația de ieșire din indiviziune, pe când sentința civilă nr 2577/06.11.2003 a Tribunalului B. statuează cu privire la însuși dreptul de proprietate transmis în urma divizării . protocolul de divizare și documentația de ieșire din indiviziune în raport de voința acționarilor de la momentul divizării. Și cum în cauza de față se pune în discuție dreptul de proprietate sigur că primează sentința civilă nr 2577/06.11.2003 a Tribunalului B..
Tribunalul reține, totodată, că rectificarea de carte funciară presupune împrejurarea în care conținutul cărții funciare, corect la un moment dat, nu mai corespunde cu situația juridică reală a imobilului. În speță, întabularea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei era corectă la data pronunțării încheierii de Carte funciară nr. 1401/2002 dat fiind că terenul de 16 mp, în Protocolul nr. 207/30.03.1999 și documentația de ieșire din indiviziune a fost înscris în favoarea . că, ulterior, prin sentința civilă nr 2577/06.11.2003 a Tribunalului B., devenită definitivă și irevocabilă la data de 19.06.2013 se statuează în sensul că proprietar al imobilului este apelanta reclamantă, fapt ce face ca, de la această dată întabularea dreptului de proprietate în favoarea intimatei pârâte să nu mai corespundă cu situația juridică actuală a terenului, ce a fost declarat ca aparținând în proprietate .> De vreme ce aptitudinea actelor intimatei pârâte de a sta la baza dreptului ei de proprietate asupra terenului a fost deja analizată de către o instanță atunci când s-a pronunțat sentința civilă nr 2577/06.11.2003, concluzia instanței în sensul că, prin aceste acte, nu s-a transmis valabil dreptul de proprietate către . acest drept aparține apelantei reclamante . intimatei, parte în procesul respectiv, cu puterea lucrului judecat, fapt ce face ca sentința respectivă să valoreze „hotărâre judecătorească definitiva pronunțata împotriva acesteia prin care s-a admis acțiunea de fond, acțiune de fond ce poate fi, după caz, o acțiune in anulare, rezoluțiune sau orice alta acțiune întemeiată pe o cauza de ineficacitate a actului juridic " la care face trimitere art 907 Cod civil.
În atare condiții, Tribunalul apreciază că nu mai este necesară acțiunea în revendicare, așa cum a apreciat prima instanță, care a considerat că se impune compararea titlurilor de proprietate ale părților, adică Protocolul nr. 207/30.03.1999 și documentația de ieșire din indiviziune pentru intimata pârâtă, proprietar tabular, și sentința civilă nr 2577/06.11.2003, definitivă și irevocabilă, pentru apelanta reclamantă
Atât timp cât cauza juridică a transmiterii dreptului de proprietate rămâne aceeași, divizarea . se invocă un alt mod de dobândire a proprietății, un alt demers judiciar declanșat tot pentru a se stabili cui aparține dreptul de proprietate asupra celor 16 mp teren ( 15 mp conform expertizei G. F.) în urma divizării . Tribunalului nu s-ar putea finaliza cu o altă concluzie fără a se aduce atingere lucrului deja judecat prin sentința civilă nr 2577/06.11.2003. În disputa dintre cele două societăți privind dobândirea în proprietate a celor 16 mp teren urmare a divizării . stabilit definitiv și irevocabil că dreptul de proprietate aparține .> Așa fiind, în mod greșit prima instanță a apreciat că, pentru a se putea stabili cui aparține dreptul de proprietate asupra terenului întabulat în cartea funciară în favoarea intimatei pârâte, părțile trebuie să mai poarte un litigiu în revendicare în care să se compare titlurile pe care le exhibă, adică sentința mai sus amintită, pentru apelanta reclamantă și protocolul de divizare și documentația de ieșire și indiviziune pentru intimata pârâtă
În raport de toate considerentele de fapt și de drept ce preced, Tribunalul apreciază că trebuie să se aducă în acord evidența de carte funciară prin care se realizează tocmai publicitatea drepturilor reale, cu situația juridică reală în ceea ce privește terenul de 16 mp întabulat în cartea funciară nr 8057 a localității B. cu nr cadastral 3865, astfel cum aceasta a fost stabilită prin sentința civilă nr 2577/06.11.2003, motiv pentru care apreciază că se impune admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul că se va admite acțiunea și se va dispune rectificarea cărții funciare de mai sus prin radierea din cuprinsul acesteia a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 16 m.p. teren cu nr. cadastral 3865 ( 15 mp rezultați în urma măsurătorilor efectuate în prezenta cauză de expert G. F.) întabulat în favoarea intimatei ..R.L. B..
În baza art 451 și următoarele Cod procedură civilă, se va admite cererea apelantei și va fi obligată intimata să-i plătească suma de 4570 lei cheltuieli de judecată fond și apel constând în taxă timbru fond și apel, onorariu avocat conform chitanței nr 107/24.10.2014, onorariu expert f 271-272 vol I și f 25 vol. II dosar fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta .., cu sediul în B., ..2, jud.B., împotriva sentinței civile nr.5859/15.05.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect rectificare carte funciară, în contradictoriu cu pârâta ..R.L. B., cu sediul în B., ..2, jud.B..
Schimbă, în tot, sentința apelată, în sensul că admite acțiunea și dispune rectificarea cărții funciare nr. 8057 a localității B. prin radierea din cuprinsul acesteia a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 16 m.p. teren cu nr. cadastral 3865 întabulat în favoarea intimatei.
Obligă intimata la 4570 lei cheltuieli de judecată fond și apel, către apelantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, C. C. |
Red.AM
Th.red.CC/AM/4 ex.
08.12.2015
Dosar fond nr._ Judecătoria B.
Judecător fond P. E.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 3101/2015. Tribunalul BUZĂU | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din... → |
|---|
