Anulare act. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 31/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 10390/117/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 31/R/2014

Ședința publică din 15 Ianuarie 2014

Instanța alcătuită din:

PREȘEDINTE F. S. B.

JUDECĂTOR A.-S. S.

JUDECĂTOR E. L.

GREFIER G.-C. Ț.

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de reclamantul

contestator A. I. împotriva Deciziei civile nr. 619/R/2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, privind și pe intimat C. V., intimat C. A., având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care contestatorul depune la dosar originalul chitanței cu care a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei, atașată la dosar în copie f. 29.

Instanța din oficiu invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității contestației în anulare, raportat la art. 318 C.pr.civ. și la motivele invocate.

Contestatorul solicită respingerea excepției.

Totodată, contestatorul solicită comunicarea deciziei ce se va pronunța în prezenta cauză la domiciliul său, întrucât este bolnav și nu se poate deplasa la instanță și depune în acest sens la dosar chitanța nr. 3268/04.07.2013, cu care a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 30 lei și timbre judiciare în valoare de 1,3 lei.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 619/R/2013, pronunțată la 05.06.2013 de Tribunalul Cluj în dosar nr._, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant A. I. împotriva Sentinței civile nr. 5425/21.12.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei T., care a fost menținută în totul.

A fost obligat recurentul să plătească intimatului C. V. suma de 660 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

S-a dispus restituirea către recurentul A. I. a taxei judiciare de timbru în sumă de 286,50 lei, achitată cu chitanța nr. 2809 din 15.05.2013, eliberată de .> Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că susținerile recurentului privind greșita soluționare a cauzei de către instanța de fond sunt infirmate de actele dosarului.

Astfel, Tribunalul a constatat că în mod corect a reținut prima instanță că reclamantul, prin precizările pe care le-a făcut, a renunțat la cererea de anulare a actelor și a solicitat acordarea unor sume de bani cu titlu de întreținere, pe perioada 22 ianuarie 2007 și până în prezent. În acest sens, a se vedea înscrisul depus de reclamant la data de 24.02.2012 (fila 42), intitulat cerere reformulată, în care a arătat că renunță la cererea de anulare acte și a arătat ce sume pretinde, precum și precizările ulterioare a sumelor pretinse, de la filele 44, 45, 52.

De asemenea, din probele administrate în cauză, înscrisuri, contractul încheiat de părți și declarații de martori, rezultă că prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt intervenită între părți și a aplicat în mod corect prevederile art. 1073, 1082, 1083, 1084, 1086 Cod civil.

În privința perioadei pentru care pretențiile reclamantului au fost respinse, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, fiind în mod corect aplicate prevederile art. 1 și art. art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, întrucât acțiunea a fost înregistrată la data de 25.10.2011, iar termenul de prescripție este de 3 ani.

Așadar, în mod corect au fost respinse sumele solicitate pentru perioada anterioară cu 3 ani înregistrării acțiunii: ianuarie 2007 – septembrie 2008.

În ceea ce privește solicitările recurentului de la ultimul termen de judecată din recurs, de a se analiza actele depuse și de a se constata ce anume s-a vândut, Tribunalul a constatat că aceste chestiuni exced obiectului dedus judecății în dosar și că, fiind cereri noi, nu poate fi analizate direct în recurs, în conformitate cu art. 294 și art. 316 C.pr.civ.

În concluzie, Tribunalul a reținut că sentința atacată este legală și temeinică și că motivele invocate de către recurent nu se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ.,

În consecință, în baza art. 312 C.pr.civ., Tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. I. împotriva Sentinței civile nr. 5425/21.12.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei T., pe care a menținut-o în totul.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., recurentul a fost obligat să plătească intimatului C. V. suma de 660 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Având în vedere că recurentul a achitat taxa de timbru la valoarea sumelor respinse de prima instanță, deși taxa nu era datorată la valoare, ci în sumă fixă de 4 lei, potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 146/1996, întrucât instanța de fond a respins aceste pretenții ca prescrise, Tribunalul în baza art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 146/1996, a dispus restituirea către recurentul A. I. a taxei judiciare de timbru în sumă de 286,50 lei, achitată cu chitanța nr. 2809 din 15.05.2013, eliberată de .> Împotriva acestei hotărâri a promovat contestație în anulare reclamantul A. I., solicitând admiterea contestației și rejudecarea recursului.

În motivarea cererii se arată că legiuitorii a acestei decizii si sentințe nu au vrut sa recunoască "legea scrisa ca schimbul este un contract" prin care părțile isi dau respectiv lucrul unul pentru altul in baza Legii Civile cu Art. 1405 si următorul 1406 C.Civ. in urma căruia s-a produs învinuirea ca a vândut (fara bani si fara pret) fapt care a dus la falsificarea de bunuri consemnate si semnate: ca a fost consemnat folosința parțiala si cele doua terenuri in folosința asupra cărora presupusul vânzător a făcut si recomandări de plați si impozitări a întreținerii la folosința: ca interzise in cazul unei vânzări ticluite prin Judecătoria T., în privința întreținerii persoanei invocate (cele doua parti contractante au semnat învoirea de plați prin actul contractării la fila 1 cap.5 si 6 din care rezulta plata lunara de 150 lei si hrana pentru o singura persoana cu predarea de parat la caietul separat sub semnătura de predare supusa falsificării in dauna opririi de plați la 22 ianuarie 2007 si 15 iunie 2013:

Partea reclamanta contesta pronunțarea din Sentința Fila 4 Cap.l cu invocarea unor articole de Legi ca scuzabile pentru parat si vanarea pârtii vătămate prin deposedare (nu legea este atacata ci folosirea acesteia ca invocate prin art. 1073 C.CiV; ca cine va îndeplini obligarea la dezdaunare, alăturat cu art. 1074 cu restituirea blocata in urma art. 1083 cu cazul fortuit "la ascunderea actului semnat de oprirea hranei din 22 ianuarie 2007 si urma 1084 C.Civ. ca cine a suferit pierderi si înfometarea silita cu oferta cărnii otrăvite din 12.11.2006 asupra căreia s-a semnat paratul C. V. si cu oprirea hranei din 22 ianuarie 2007 si data de 5 iunie 7013.

Tot in cauza Judecătoria T. ascunde faptele de mai sus si de asemenea santajarea cu suma ceruta de 2332 lei ca ceruți prin judecata cu plata in numerar (prin cele trei dezbateri publice ca supuse mascării cu plata unor notari din T., asupra căreia se solicita verificarea de dosar si penalizările impuse asupra sumei cu mențiunea de mai sus.

Ga privitor la sentința pronunțata din 21 decembrie 2012 din care se revine" la fila 4 cap.l care a specificat "la obligarea paratului sa plătească cei 250 lei pârtii reclamante" din care 150 lei folosința si 100 lei hrana ca primitor de subvențiile de stat si folosința de terenuri (din care nu a rezultat ca Judecătoria T. a făcut devalorizarea leu-dolar din Contract Fila 1 cap. 5 si 6 ca consemnați din conceptual acestui contract cu 2003 si data prezenta a anului 2013 din care rezulta "minim de trai a unui deținut cu suma de 415 lei/luna".

In drept nu se înțelege acest recurs cu copierea de dosar întregime, numele caruia s-a erijat ca menține aceasta sentința. In totalitate consemnata (in urma căruia se afirma din oficiu cu protejarea paratului si obligarea pârtii reclamante sa plătească acestuia suma de 660 lei pârtii parate: in fapt D-l Președinte ca unic judecător A.-F. D. a judecat cazul cu dosarul inchis la cântecul apărării (din actul de întâmpinare scrisa si vorbita): ca nu exista actul de rezilierea contractării pentru ca primește întreținerea prin posta cu suma de 145 lei din care rezulta 5 lei/zi de hrana la cele 3 mese in urma căruia D-l președinte a primit aceste acte si in loc de îndreptare a respins cauza cu obligarea la întreținere a înfometării silite de 8 ani cu 1, 65 lei la o masa.

In contextul consemnării de mai sus d-l președinte respinge"actele de intabulare din data de 5 septembrie 2005 a unui notar cu antet legalizat din T. si supune dosirii cererea paratului in care a pretins suma de 2332 lei ca plata a unor notari din T. având ca cerere prin actul de întâmpinare ca dorește intabularea legalizata prin notar la care nu au fost solicitați (si numai la santajare cu suma de mai sus in contul intabularii legalizate a celor 2 terenuri si 2 case predate pârtii parate contra întreținerii cu 5 lei pe zi la cele trei mese cu 1,65 lei la o masa in urma cărora se donează prin recurs cele doua case si cele" doua terenuri fara acte (din care a rezultat pierderea acestor bunuri in urma unor greșeli de judecata din T. si Cluj).

În subsidiar solicita dreptul la actele de intabulare sechestrate ca cerute prin cele doua parti contractante ca hrana-contra folosinta: in urma căruia solicită sa dispună obligarea paratului să depună la grefa cele 3 acte juridice ca reținute din data de 5 septembrie 2005: cererea noastră îndeplinește legea de drept cu depunere la grefa a acestui tribunal in vederea eliberării de sarcini si intabularea prin notar ceruta de reclamantul A. I. si paratul C. V. prin actul de întâmpinare din data de 5 iunie 2013.

In cazul unei viclenii cunoscute la deposedări de catre parat asupra căruia partea reclamanta a spus verbal si depune si in scris ca dorește vânzarea acestor bunuri numai prin intabulare la notariat...in cazul unui refuz de intabulare a pârtii parate, partea reclamanta va admite o noua convenție prin notariat cu plați lunare de întreținerea unui deținut cu suma de 415 lei pe luna la care se adaugă angajarea unui îngrijitor de bătrâni cu multiple suferințe la domiciliul contestatorului..in cazul neindeplinirii celor 2 cereri consemnate de mai sus partea reclamanta A. I. deține scrisul semnat de C. V. cu penalizările prevăzute in contractual semnat la fila 2 cap.l cu pierderea de drepturi totale si scoaterea domniei sale din acest act.

Ca urmare, solicită a dispune rejudecarea cauzei ca posibila si in caz contrar obligarea la plățile constituite prin sentința civila nr. 5425/2012 prin care s-a decis obligarea la plați de parat cu suma de 250 lei către partea reclamanta din lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2008 si prezent ca consemnate la prezenta decizie fila 1 cap. 4.

Prin urmare-nu se intelege daca s-a menținut prezenta sentința din pronuntarea deciziei nr. 616/R/2013 prin care prezentul recurs a primit actele de legalizare a noii înfometări silite in urma legalizării dupa data opririi de plați din 22 ianuarie 2007 si data prezenta de 5 iunie 2013:

In urma primirii de garanții cu pecete poștale la recurs din care a rezultat plățile lunare de 145 lei in dauna pronunțării sentinței cu obligare la plata de restanta si pana in prezent cu 250 lei asupra căruia s-a respins cererea in fata actului de întâmpinare cu prescripții sa nu plătească in dauna legii cu art.1083 cu cazul fortuit la care au urmat si suferințe de restanta plaților de 8 ani către partea înfometata si lipsita de terenuri si venitul acestora.

Fapta de mai sus a dus la premierea acestor fapte prin Recursul Cluj, care s-a impus asupra pârtii reclamante sa mai plătească premierea in suma de 660 lei si restanta cu cei 100 lei din 22 ianuarie 2007 si data prezenta ca evaluate la suma de 4800 lei alăturat cu fosta prima in suma de 660 lei ca totalizați la suma de 5460 lei asupra cărora se percepe daune morale in suma de 4000 lei cu cheltuieli de judecata cauzate din partea lăcomiei părtii parate C. V. asupra căruia solicită sa dispună si executarea silita pentru suma de mai sus si restanta din sentința de 5724 lei.

In drept, s-au invocat dispozițiile art. 318 Cod Pro. Civila, art. 1405-1406 cod civil alăturat cu art. 1294-1295 având ca însoțire art. 998- 999 C.Civ.

Intimații, legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare.

Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul retine urmatoarele:

Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 al 1 C.pr. civ, tribunalul retine urmatoarele:

Contestația în anulare promovată se întemeiază pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, respectiv vizează săvârșirea unor greșeli materiale de către judecătorii instanței de recurs.

În literatura de specialitate și în practica judiciară s-a stabilit că sunt greșeli materiale acele erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept urmare pronunțarea unor soluții greșite, fiind vorba despre acele greșeali pe care o comite instanța, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care conduc la o solutie gresita.

Potrivit dispozitiilor art. 318 C.pr. civ, „hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale „ ,textul de lege avand in vedere greseli materiale cu caracter procedural, contestatia in anulare neoutand fi admisa atunci cand se invoca stabilirea eronata a situatiei de fapt in urma aprecierii probelor sau interpretarii faptelor ori rezultatul interpretarii unui text de lege, intrucat acestea echivaleaza cu o greseala de judecata.

Contestatorul arata ca nu intelege daca prin decizia civila nr. 616/R/2013 s-a mentinut sau nu sentinta civila nr. 5425/2012, respectiv actele de intabulare .

Analizand sustinerile contestatoarei, tribunalul constata ca din interpretarea textului art. 318 C.pr. civ rezulta ca acesta vizează greșeli de fapt nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale, ori aspectele enumerate de contestator nu pot fi asimilate intelesului de greseala materiala, conform dispozitiilor legale mai sus aratate.

A considera altfel, ar însemna ca părțile să poată solicita rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu o opoziție la o hotărâre irevocabilă, așa încât contestația în anulare ar deveni o cale ordinară de atac.

Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, tribunalul va admite excepția inadmisibilității contestației la executare si va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. I. împotriva Deciziei civile nr. 619/R/2013, pronunțată la 05.06.2013 de Tribunalul Cluj în dosar nr._, pe care o păstrează în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu.

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. I. împotriva Deciziei civile nr. 619/R/2013, pronunțată la 05.06.2013 de Tribunalul Cluj în dosar nr._, pe care o păstrează în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2014.

Președinte,

F. S. B.

Judecător,

A.-S. S.

Judecător,

E. L.

Grefier,

G.-C. Ț.

G.Ț. 16 Ianuarie 2014

Red FSB/TC/2 EX/31.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul CLUJ