Anulare act. Decizia nr. 800/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 800/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 28966/211/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILĂ Nr. 800/A/2014
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O.-C. T.
Judecător A.-F. D.
Grefier O. A.
Pe rol este judecarea apelului privind pe apelant A. Z., apelant C. A., apelant C. C. E. împotriva sentinței civile Sentinței civile nr. 7552 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., privind și pe intimat B. M., intimat C. V., intimat B. M., intimat C. V., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
La data de 11 noiembrie 2014, apelantul A. Z. a depus prin serviciul registratură al instanței concluzii scrise la dosarul cauzei (filele 192-198).
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 5 noiembrie 2014, când părțile au pus concluzii prin reprezentanți conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7552 din 29.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul A. Z., în contradictoriu cu pârâții B. M., C. V., C. A. și C. C. E..
S-a constatat nulitatea absolută a procurii autentice nr. 868/12.07.2004 autentificată de BNP CARPINEANU C. C. privind pe reclamant și pe pârâta B. M..
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 886/15.07.2004 la BNP CARPINEANU C. C. încheiat între B. M., în calitate de mandatar, în baza procurii autentice nr. 868/2004 și C. V., în calitate de cumpărător, cu privire la cota de 10/16 parte din apartamentul nr. 55, situat în Cluj-N., ., ., înscris în CF nr._-C1-U19 Cluj-N., nr. CF. vechi_, nr. cad._/S/LV.
S-a constatat nulitatea absolută a antecontractului de vânzare – cumpărare încheiat la data de 16.07.2004 între C. V., în calitate de vânzător, și C. A., în calitate de cumpărător, cu privire la cota de 10/16 parte din apartamentul nr. 55, situat în Cluj-N., ., ., înscris în CF nr._-C1-U19 Cluj-N., nr. CF. vechi_, nr. cad._/S/LV.
A fost respins, ca neîntemeiat, petitul formulat prin precizarea cererii de chemare în judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit extrasului CF nr._ din data de 06.07.2004, depus la dosar la fila 138, . în Cluj-N., ., jud. Cluj, nr. topo._/S/LV, aparținea lui A. Z. în cota de 10/16 parte, M. D. în cota de 3/16 parte și A. I. G. în cota de 3/16 parte.
Conform procurii speciale de la fila 159 din dosar, autentificată sub nr. 868/12.07.2004, reclamantul A. Z. ar fi împuternicit cu puteri depline pe B. M., ca în numele lui și pentru el, să vândă cui va crede de cuviință și cu prețul pe care îl vor stabili de comun acord, dar care nu va fi păgubitor pentru mandant, cota de 10/16 din apartamentul nr. 55 situat în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 886/15.07.2004 de BNP C. C. C., reclamantul A. Z., prin mandatar B. M., în baza procurii autentificate sub nr. 868/2004 de BNP C. C. C., în calitate de vânzător, pe de o parte, și C. V., în calitate de cumpărător, pe de altă parte, s-au vândut cotele de 8/16 și 2/16 pe care reclamantul le deținea asupra apartamentului nr. 55, situat în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, înscris în CF nr._ a localității Cluj-N., A+1, nr. topo._/S/LV, prețul de vânzare – cumpărare, stabilit de comun acord de părțile contractante, fiind în sumă de 20.000 euro, echivalentul a 817.120 lei la cursul BNR de la data autentificării contractului, sumă pe care mandatara vânzătorului a primit-o în întregime de la cumpărător la data încheierii contractului – filele 8 – 9.
Apoi, la data de 16.07.2004, C. V., în calitate de vânzător, și C. A., în calitate de cumpărător, au încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare având ca obiect cota parte din apartamentul nr. 55, situat în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, înscris în CF nr._ a localității Cluj-N., dobândită de vânzător în baza contractaului autentificat, prezentat mai sus – fila 11.
Prin Sentința civilă nr. 1888/2005 pronunțată în data de 09.02.2005 de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._/2004, s-a admis acțiunea reclamanților C. A. și C. C. E. formulată în contradictoriu cu pârâtul C. V., în sensul că pârâtul a fost obligat la predarea către reclamanți a actelor apte de întabulare cu privire la cota de 10/16 parte din imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N., nr. topo._/S/LV, în caz contrar, hotărârea va ține loc de act autentic de vânzare – cumpărare, iar în temeiul art. 46 din Decretul – lege nr. 115/1938 s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanților asupra cotei de 10/16 parte din imobil, cu titlu de drept de cumpărare – filele 12 – 13. În consecință, în baza sentinței menționate, pârâții C. A. și C. C. E. și-au întabulat, la data de 19.05.2005, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 55 în CF nr._ – fila 179 – 182.
În cauză, reclamantul a invocat nulitatea absolută a procurii autentice nr. 868/2004, autentificată de BNP C. C. C., și a actelor subsecvente acesteia, pentru lipsa consimțământului său, în baza art. 948 C.civ.
Astfel, pentru a fi valabil încheiat, actul juridic trebuie să întrunească anumite elemente, conform art. 948 Cod civil, respectiv: consimțământul, capacitatea părților, obiectul (lucrul vândut și prețul), o cauză licită și forma (pentru contractele solemne), iar în ceea ce privește înscrisul autentic, acesta face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale agentului instrumentator, percepute cu propriile lui simțuri.
Examinând mențiunile din cererea pentru îndeplinirea procedurilor notariale – fila 156, instanța a constatat, că, în ceea ce privește modul de identificare a părții, s-a precizat că aceasta s-a realizat prin cartea de identitate . nr._ eliberată de Poliția Municipiului Cluj-N. la data de 11.10.2001.
Prin Rezoluția nr. 85/II/2/2013 din data de 20.02.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-au reținut următoarele: „din actele premergătoare efectuate s-a stabilit că, în data de 12.07.2004, o persoană rămasă neidentificată s-a prezentat la Biroul Notarului Public C. C. C., declarând că se numește A. Z., prezentând și un act de identitate în acest sens, solicitând întocmirea unei procuri speciale în conținutul căreia să se menționeze că el, A. Z., o împuternicește pe B. M., să vândă cota sa de 10/16 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în Cluj-N., ., ., abia în cursul lunii octombrie 2011, persoana vătămată A. Z. aflând despre aceste manopere.” Totodată, potrivit Rezoluției nr. 355/P/2012 din data de 14.01.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, întrucât persoana vătămată a declarat că a aflat despre întreaga situație prezentată mai sus doar în anul 2011, s-a constatat că toate manoperele au fost exercitate în lipsa și fără știința victimei – filele 149 - 150.
Apoi, conform raportului de constatare tehnico–științifică nr. 6185 din data de 25.09.2012 efectuat în cadrul dosarului nr._/P/_/2011/RGC, semnătura depusă la poziția „mandant” de pe procura specială autentificată la BNP C. C. C. cu nr. 868 din data de 12.07.2004 nu a fost executată de numitul A. Z., aceasta fiind contrafacută prin imitație liberă – filele 193 – 201.
Față de considerentele expuse, instanța a reținut că reclamantul A. Z. nu și-a exprimat consimțământul la încheierea procurii autentificate sub nr. 868/2004 de BNP C. C. C., lipsa totală a consimțământului, a voinței acestuia de a se obliga, fiind sancționată cu nulitatea absolută (eroarea obstacol), astfel că actul încheiat în comdițiile menționate este nul absolut.
Apoi, potrivit principiului ce guvernează efectele nulității actului juridic față de terți – în sensul că anularea actului juridic inițial (primar) atrage și anularea actului juridic subsecvent datorită legăturii lor juridice (exprimat în adagiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis) – instanța a constatat că, în speță, sancțiunea nulității va lovi și contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 886/15.07.2004 de BNP C. C. C., care a fost încheiat în baza procurii a cărei anulare se va dispune de către instanță, precum și a antecontractului de vânzare – cumpărare din data de 16.07.2004, încheiat ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate de C. V. în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 886/15.07.2004.
Prin întâmpinare, pârâții C. A. și C. C. E. au susținut că, fiind dobânditori de bună – credință cu titlu oneros, situație care reprezintă o excepție de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, nu se poate dispune anularea antecontractului lor de vânzare – cumpărare ca urmare a anulării actului inițial, procura autentică nr. 868/2004.
Cazul de excepție invocat de pârâți rezultă din art. 36 pct. 1 și art. 38 din Legea nr._ (așa cum acestea erau în vigoare la momentul nașterii raportului juridic dintre părți) adică ipoteza celui care, întemeindu-se pe înscrierea din cartea funciară, a dobândit un drept real imobiliar cu bună credință și printr-un act juridic cu titlu oneros.
Astfel, buna-credință a fost definită în temeiul art. 1898 C.civil, ca acea credință a posesorului că cel de la care a dobândit imobilul avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i transmite proprietatea. Buna-credință se presupune întotdeauna, iar sarcina probei revine celui care invocă reaua-credință.
Din răspunsurile la interogatoriul luat pârâtului C. A. – filele 117 – 119 reiese că acesta nu a efectuat niciun fel de cheltuieli cu privire la apartamentul nr. 55, situat în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj (de reabilitare termică, cu schimbarea tâmplăriei, cu reparațiile la instalații), nu l-a vizionat niciodată de la data încheierii antecontractului și până în prezent (aproximativ 7 ani), nu a verificat cine locuia în apartament și nici nu a contactat asociația de proprietari sau președintele asociației de proprietari pentru a se interesa de apartament, aceleași răspunsuri fiind prezentate și de pârâta C. C. E. (filele 120 – 122). Din analiza coroborată a răspunsurilor la interogatoriul administrat pârâților C., răspunsurile la interogatoriul reclamantului, luat din oficiu de instanța de judecată (fila 128) cu înscrisurile depuse la dosar (din care rezultă modul în care s-au desfășurat vânzările succesive între părți: la data de 12.07.2004 s-a emis procura, la data de 15.07.2004 s-a încheiat primul contract de vânzare – cumpărare pentru suma de 20.000 euro, apoi, la data de 16.07.2004 al doilea act de vânzare pentru suma de 14.500 USD, dată la care s-a înscris în CF și dreptul de proprietate al pârâtului C. V.), instanța reține că s-a răsturnat prezumția bunei credințe de care se prevalează pârâții C. în apărarea lor. În consecință, apreciază că apărările acestor din urmă pârâți nu sunt întemeiate și le va respinge.
În sfârșit, prin precizarea depusă la dosar de reclamant la data de 18.03.2013, s-a solicitat rectificarea înscrierilor din CF nr._-C1-U19 Cluj-N., nr. topo._/S/LV, nr. CF vechi 89727Cluj-N., anularea și radierea încheierii de CF nr._/16.07.2004 în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea lui C. V., anularea și radierea încheierii de CF nr._/19.05.2005 în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea lui C. A. și C. C. E. și restabilirea situației de CF anterioare cu consecința reînscrierii dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei de 10/16 parte deținută din . în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și proprietății imobiliare „orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul caruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”. Pe de altă parte, potrivit art. 89 alin. 3 din Ordinul nr. 633/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Alineatul 4 al aceluiași text de lege dispune că, în acest ultim caz – cel litigios – rectificarea de carte funciară se dispune prin încheiere, în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi după caz o acțiune în nulitate, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului.
Prin raportare la dispozițiile legale menționate, instanța a apreciat că nu se poate dispune rectificarea înscrierilor din cartea funciară întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv de a se constata printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă unul dintre cazurile detaliate mai sus, motiv pentru care va respinge, ca neîntemeiat, petitul formulat prin precizarea de acțiune. Instanța mai are în vedere și faptul că reclamantul nu a învederat motivele pentru care s-ar impune anularea și radierea încheierii de CF nr._/16.07.2004, precum și anularea și radierea încheierii de CF nr._/19.05.2005, având în vedere, totodată, și faptul că împotriva acestora legea prevede posibilitatea de a se efectua plângere de către persoanele interesate, instanța nefiind învestită cu o astfel de plângere.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța, în baza art. 274 alin. 1 C.pr.civ., având în vedere cheltuielile efectuate de reclamant cu judecarea prezentei cereri, a admis cererea reclamantului în sensul că a obligat pârâții, în solidar, la plata în favoarea sa a următoarelor sume: 5.628,44 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, 5,9 lei valoarea timbrelor judiciare și onorariu avocațial în sumă de 2.500 lei – factura nr. 095 din data de 20.10.2011, în total suma de 8.134,34 lei.
Împotriva acestei sentinței, în termen legal, au formulat apel atât reclamantul A. Z. cât și pârâții C. A. și C. C. E..
Prin apelul formulat, reclamantul solicită modificarea în parte a acestei hotărâri, cu consecința admiterii în totalitate a acțiunii formulate și precizate, respectiv admiterea petitului de rectificare a înscrierilor din CF_ Cluj-N., CF vechi_, restabilirea situație de CF anterioară și reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei de 10/16 parte din imobilul litigios.
În motivarea cererii, învederează instanței că fiind declarate nule absolut actele translative de proprietate, se impunea și anulare și radierea încheierilor de CF prin care au fost întabulate actele lovite de nulitate absolută în temeiul art. 34 din Legea nr. 7/1996.
În drept, se invocă dispozițiile art. 282, 298, 274 C. pr. civ.
Prin apelul formulat, apelanții pârâți C. A. și C. E. solicită schimbarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii introductive.
În motivarea cererii arată că sunt dobânditori de bună-credință cu titlu oneros, au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 10/16 din imobilul litigios la un preț negociat, ideea unui preț mai mic fiind lipsită de relevanță, de asemenea lipsit de importanță este și faptul că nu au vizitat apartamentul și nu au făcut nici un fel de cheltuieli cu acesta, deoarece au făcut pur și simplu o investiție, știind că au doar o cotă parte din imobil.
Din perspectiva celorlalte aspecte invocate pentru nulitatea absolută a actelor, acestea sunt total străine și total necunoscute, cumpărând de la pârâtul de rând 2.
În drept, se invocă prevederile art. 466, 482 Cod pr. civ.
Prin întâmpinarea formulată (f. 23), intimatul A. Z. solicită respingerea apelului formulat de către pârâți, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea poziției procesuale, arată că apelanții puteau cu minime diligențe să cunoască faptul că apartamentul îi aparține, că nu a împuternicit pe nimeni să-l vândă, iar administratorul blocului putea să le confirme aceasta.
Nici anterior cumpărării și nici ulterior din 2004 și până în prezent, cumpărătorii C. nu au trecut deloc pe la . de expertiză grafoscopică efectuat în cursul cercetării penale și depus la dosar a stabilit cu certitudine falsul semnăturii din procura autentică care nu îi aparține. Așa încât desființarea procurii și a actului de vânzare-cumpărare atrage desființarea actelor subsecvente încheiate.
Mai mult, actul încheiat de apelanți este fondat pe o cauză licită și imorală.
În drept, se invocă prevederile art. 115, 274 C. pr.civ.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C. pr. civ, va admite apelurile pârâților și va respinge apelul reclamantului pentru următoarele considerente:
Acțiunea introductivă formulată de către reclamant având ca obiect constatarea nulității absolute a procurii autentificate dată în favoarea pârâtei B. M., cu consecința nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat încheiat de către aceasta în numele reclamantului și a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între primul dobânditor și pârâții C. se întemeiază pe faptul că reclamantul nu a semnat procura autentică de vânzare-cumpărare și nu și-a dat acordul vreodată la vânzarea dreptului de proprietate, acesta fiind întocmit prin fraudă.
În apel, pârâții C. au solicitat efectuarea unei expertize criminalistice a scrisului raportat la faptul că în primă instanță soluția s-a bazat pe un raport de expertiză întocmit în dosarul penal format ca urmare a plângerii penale depuse de către reclamant împotriva pârâților B. M. și C. V. din care rezultă că semnătura aplicată pe procura în discuție nu aparține reclamantului și având în vedere faptul că nu au fost părți în acel dosar, neputând formula eventuale obiecțiuni.
D. urmare, tribunalul a încuviințat această probă socotită pertinentă, concludentă și utilă, însă concluzia desprinsă din raportul de expertiză criminalistică realizat de către Laboratorul Interjudețean de expertize criminalistice Cluj, (f. 152), dar și din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de către Institutul Național de Expertiză Criminalistice (f. 142), este aceea că semnăturile depuse la poziția mandant pe procura specială autentificată de BNP C. C. C. sub nr. 868/12.07.2004 au fost executate de numitul A. Z., dar în condiții atipice.
Această concluzie se bazează pe faptul că semnăturile în cauză au fost executate de aceeași persoană care a executat și semnăturile de comparație deoarece se păstrează unele automatisme, dar persoana la momentul executării se afla într-o stare atipică, posibil sub influența unor medicamente sau/și a alcoolului sau suferea de o boală ce i-a afectat puternic capacitățile scripturale.
Raportat la aceste concluzii și în lipsa unor probe contrare care să fie propuse de către reclamant, tribunalul a dispus acvirarea dosarului penal nr. 558/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., din care a reținut ca fiind relevantă declarația făptuitorului C. V. (f. 23-24 dosar).
Astfel, din cele relatate de acesta reiese că îl cunoștea pe reclamant datorită faptului că în anul 2004 administra un club de noapte în incinta hotelului N., acesta venind în fiecare noapte și obișnuind să consume băuturi alcoolice, de mai multe ori solicitând să-i dea băuturi alcoolice și să beneficieze de serviciile clubului, pe datorie, însă acesta nu și-a mai onorat obligațiile.
Întrucât vizita frecvent localul, făptuitorul a început să îl cunoască, iar în aceste împrejurări i-a spus că locuiește într-un apartament, situat în Cluj-N., ., fiind coproprietar, dorind să-și înstrăineze cota, cu condiția să fie lăsat să locuiască în apartament până la deces.
De asemenea, i-a spus că are nevoie de bani deoarece o prietenă a sa din acea perioadă era nevăzătoare și dorea să o ajute pentru a-și face operație.
Într-o asemenea situație, au stabilit prețul de comun acord, ținându-se cont și de datoria pe care o avea față de club.
Pentru că nu avea buletin, fiind pierdut, au stabilit să o împuternicească pe B. M. să vândă cota din imobil, iar apoi s-a prezentat la notariat, găsindu-și actul de identitate ca să încheie contractul de vânzare-cumpărare autentic prin intermediul mandatarei.
Vânzarea în baza actului sub semnătură privată către C. A. a fost făcută pentru stingerea unei datorii. Condiția cu privire la faptul ca acesta să rămână în apartament până la deces a fost respectată atât de către semnatarul acestei declarații cât și de către promitentul cumpărător C..
Totodată, făptuitoarea B. M. a arătat că nu îl cunoaște pe reclamant, nu a fost niciodată cu acesta la notar pentru încheierea vreunei procuri și nu a încheiat nici un contract de vânzare-cumpărare în numele acestuia, însă prezentându-i-se actul și-a recunoscut semnătura aplicată pe acest înscris, neputându-și explica cum s-a încheiat, posibil să îl fi semnat printre alte acte date de către C. V. tot pentru înstrăinarea unor imobile în calitate de mandatară a vânzătorilor (fila 26-27 dos. penal).
Este de remarcat, însă că declarația autentificată dată de către reclamant nu presupune prezența la notariat și a mandatarului și nu se coroborează cu cele arătate de către celălalt făptuitor.
Raportat la această declarație, tribunalul a considerat necesară citarea reclamantului, cu mențiunea personal la interogatoriu pentru a lămuri aspectele evocate de experții criminaliști și cele arătate de făptuitorul C. V., precum și a celor doi făptuitori, instanța, din oficiu, făcând demersuri pentru aflarea domiciliilor acestora, atât la Direcția pentru evidența persoanelor, cât și la Administrația Penitenciarelor (fila 168-169 dos) .
Reclamantul a arătat instanței că nu își poate explica cum s-a încheiat procura, suspectându-l pe un prieten al fiului său care avea acces în casă și care probabil i-a luat actul de identitate și l-a pus să semneze în alb două coli albe.
La întrebarea dacă este bolnav sau sub tratament medical sau consumă băuturi alcoolice, a răspuns negativ.
De asemenea, a precizat că a avut o prietenă nevăzătoare cu probleme ale vederii, dar și-a făcut o operație din banii proprii.
Pârâții nu s-au prezentat pentru luarea interogatoriului.
Raportat la probele administrate în cauză, tribunalul concluzionează că reclamantul nu este străin de procura în discuție, convingere care se bazează pe concluziile rapoartelor de expertiză criminalistică a scrisului și pe faptul că între C. V. și reclamant a existat o relație, acesta din urmă furnizând detalii despre viața reclamantului, despre proprietatea sa și nu în ultimul rând despre faptul că a promis să respecte dreptul de folosință al reclamantului până la decesul său, acesta nefiind tulburat în vreun fel de către niciuna din părțile pârâte, așa cum de altfel a arătat în cuprinsul acțiunii introductive.
În consecință, nu se poate reține împrejurarea că procura în discuție nu a fost semnată de către reclamant, lipsind astfel consimțământul și nici nu se impune constatarea nulității actelor subsecvente ca și o consecință. Eventual sancțiunea nulității actelor poate fi generată de alte cauze.
Față de cele ce preced, tribunalul va schimba soluția în sensul respingerii acțiunii.
În baza art. 274 C. pr.civ, reținând culpa procesuală a reclamantului, tribunalul îl va obliga pe reclamant să plătească pârâților C. A. și C. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în primă instanță reprezentând onorariu avocațial (f. 223 dosar Judecătorie) și 2993,27 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând 1983,27 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, 1005 lei onorariu expert (f. 56), alte cheltuieli nefiind justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâții C. A. și C. C. E. împotriva sentinței civile nr. 7552 din 29.04.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o schimbă în sensul respingerii cererii formulate de către reclamantul A. Z. contra pârâților B. M., C. V., C. A. și C. C. E..
Respinge apelul formulat de către reclamant contra aceleiași sentinței.
Obligă pe reclamant să plătească pârâților C. A. și C. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în primă instanță și 2993,27 lei cheltuli de judecată în apel.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 12.11.2014.
Președinte, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. | |
Grefier, O. A., plecată în c.o., semnează grefier șef, S. Ș. |
O.A. 12 Noiembrie 2014
Red. O.T/tehnored. O.A
7 ex./16.12._14
Judecător fond – I. A. B.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 104/2014. Tribunalul CLUJ | Pretenţii. Decizia nr. 115/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
