Fond funciar. Decizia nr. 262/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 262/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 1588/242/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal 3184

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 262/R/2014

Ședința publică de la 26 Martie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE O.-C. T.

Judecător A.-F. D.

Judecător O.-R. G.

Grefier L. M.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta recurentă P. I. împotriva Sentinței civile nr. 300/07.05.2013 și a încheierii din data de 25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, privind și pe intimat S. A., intimat S. I. M., intimat S. V., intimat R. V., intimat R. I., intimat C. L. DE FOND FUNCIAR HUEDIN PRIN PRIMAR, intimat C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ PRIN PREFECT, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, avocat A. M. și reprezentantul intimaților S., avocat M. S., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.

Tribunalul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, respingerea cererii de completare a dispozitivului și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii atacate, fără cheltuieli de judecată. Arată că instanța de fond a reținut că ar fi incidentă în cauză excepția autorității de lucru judecat, însă soluția nu este legală, întrucât nu este întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Arată că recurenta nu are dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate și nu a formulat niciodată o cerere în acest sens.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 300/07.05.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, s-a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâții S. A., S. I.-M., S. V., R. V. și R. I. prin întâmpinare.

S-a respins cererea formulată de reclamanta P. I. în contradictoriu cu pârâții S. A., S. I.-M., S. V., R. V. și R. I., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR HUEDIN și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, având ca obiect constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/352/1994 eliberat de C. Județeană Cluj pentru autoritate de lucru judecat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:

Raportat la dispozițiile art. 137 alin. 1 C. proc. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Excepția puterii de lucru judecat este o excepție de fond - pentru că este în legătură cu exercițiul dreptului la acțiune, peremptorie – scopul fiind de a paraliza acțiunea reclamantului și absolută - care, în condițiile art. 166 C. proc. civ. se poate ridica de părți sau de judecător chiar înaintea instanțelor de recurs.

Deși nu este reglementat ca atare, unul dintre efectele hotărârii judecătorești este puterea lucrului judecat, care semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio), hotărârea fiind prezumată a exprima adevărul și netrebuind să fie contrazisă printr-o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur).

O hotărâre judecătorească dobândește putere de lucru judecat indiferent după cum constituie sau nu titlu executoriu.

Cererea din dos. civ. nr._ a fost formulata de catre reclamanta P. I., domiciliata in Huedin, ., jud. Cluj, in contradictoriu cu paratii S. A., domiciliat in Orasul Huedin, P-ta Republicii, nr.8, ., ., S. I. M., domiciliat in Municipiul Zalau, ..11, ., ., jud. Salaj, S. V., domiciliata in comuna Izvorul Crisului, ., jud. Cluj, ROSTAS V., domiciliat in Orasul Huedin, ., jud. Cluj, ROSTAS I., domiciliata in Orasul Huedin, ., jud. Cluj, C. LOCALA DE FOND FUNCIAR HUEDIN, reprezentata prin PRIMAR, cu sediul in Orasul Huedin, ., jud. Cluj și C. JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, reprezentata prin PREFECT, cu sediul in Municipiul Cluj-N., ..58, jud. Cluj.

Cererea ce a facut obiectul dos. civ. nr._ a fost formulata de catre reclamanta P. V., cu domiciliul în Huedin, ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții S. A., cu domiciliul în Huedin, ., nr. 8, .. ., S. I.-M., cu domiciliul în Z. .. 11, ., ., S. V., cu domiciliul în corn. Izvora Crișului, ., jud. Cluj, R. V. și R. I., ambii cu domiciliul în Huedin, ., jud. Cluj și S. F.-R.. cu domiciliul în localitatea Z. .. 11, .. ., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR HUEDIN, cu sediul în Huedin,. ., jud. Cluj și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N.. ., nr. 58, jud. Cluj.

La intrebarea instantei, reclamanta personal a aratat ca inscrisul de la fila 19 din dos._ ii apartine si a fost semnat de catre aceasta. Analizand cuprinsul acestui inscris, instanta a constatat ca reclamanta a folosit numele de P. V. si a semnat cererea prin care a atasat la dosar un inscris. In cursul procesului ce a facut obiectul dos._ reclamanta din acel dosar nu s-a prezentat la nici un termen de judecata pentru a putea fi identificata prin vreun act de identitate, avand termen in cunostinta prin prezentarea in fata instantei a reprezentantului conventional, av. Szocs S. A..

Din copia CI depusa la dosar f. 10, prezentata si in fata instantei, reclamanta se identifica ca fiind P. I., CNP_, domiciliata in Huedin ., jud. Cluj.

Analizand procedurile de citare efectuate in dos. civ. nr._ instanta a constatat ca pe niciuna dintre acestea nu s-a facut vreo mentiune cum ca persoana care locuieste la acea adresa, . nu s-a numi P. V., astfel cum se preciza in citatie, iar din citatia de la fila 81, dos. civ. nr._, semnata conform mentiunii agentului constatator de catre destinatar, se mentioneaza . nr. actului de identitate al reclamantei din acel dosar, si anume KX_.

Coroborand acest inscris cu copia actului de identitate al reclamantei P. I. depusa la dosarul nr._ fila 10, instanta a constatat ca este vorba despre acelasi act de identitate, avand aceeasi . nr. ca si cel al reclamantei din dos. nr._, si anume KX nr._.

Prin urmare, instanta a constatat, contrar sustinerii reclamantei ca este vorba despre aceeasi persoana, identificata prin acelasi act de identitate, locuind la aceeasi adresa din orasul Huedin, diferenta dintre prenumele cu care figureaza in cele doua dosare si anume I. in prezentul dosar si V. in dos._ explicandu-se prin corespondenta numelui din limba maghiara in limba romana. De altfel, reclamanta a recunoscut personal ca inscrisul de la fila 19 dos._ ii apartine, in cuprinsul acestuia folosind numele de V..

In concluzie, partile din prezentul dosar sunt identice cu partile din dosarul_, avand si aceeasi calitate procesuala de reclamanta respectiv parati, cu o singura exceptie, nesemnificativa insa in solutionarea exceptiei de putere de lucru judecat si anume parata S. F. R., care figureaza doar in dosarul_, fata de aceasta instanta respingand cererea ca fiind formulata fata de o persoana fara calitate procesuala pasiva.

Petitul principal din prezenta cauza il reprezinta „sa se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/352 din data de 04.08.1994, eliberat in mod nelegal de catre parata de rd. 7 in favoarea defunctului S. Gh. D., in ceea ce priveste tarlaua 28, . de 350 mp, arabil, prin modalitatea constituirii dreptului de proprietate, respectiv tarlaua 28, . de 500 mp, curti, constructii, in modalitatea reconstituirii dreptului de proprietate, in temeiul art. III, lit. a, din L. nr. 169/1997, asa cum a fost modificat prin L. nr. 247/2005”.

Petitul principal din dos. civ. nr._ este anularea Titlului de proprietate nr._/352/2005 eliberat de C. Județeană Cluj.

Analizand copia acestui TP, depusa in dos. civ. nr._ la fila 20, iar in dos.civ. nr._ la fila 1, instanta a constatat ca este vorba despre unul si acelasi titlu de proprietate, si anume titlul de proprietate nr._/352 din data de 04.08.1994 eliberat de C. Județeană Cluj, implicit obiectul celor doua dosare este identic.

In ceea ce priveste temeiul juridic, instanta a apreciat ca acesta este identic intre cele doua cereri.

Astfel, in dos. civ. nr._, s-a invocat faptul ca terenul nu a facut obiectul colectivizarii, fiind proprietatea sa tabulara, invocandu-se art. 8 din L. 18/1991.

In prezenta cauza, s-a solicitat sa se constate nulitatea titlului de proprietate, pe considerentul ca terenul in litigiu, in suprafata de 850 mp, cu categoria de folosinta curte si gradina, situat din punct de vedere administrativ in Orasul Huedin, ., jud. Cluj, reprezinta coproprietatea tabulara a reclamantei, alaturi de ceilalti coproprietari din c.f. nr. 2244 Huedin, fiind aferente nr. top. 6157/8, curte, in suprafata reala potrivit cartii funciare fiind de 295 mp, si nr. top. 6157/5, gradina in intravilan, in suprafata reala conform cartii funciare de 287 mp, iar terenul in litigiu nu face obiectul legilor fondului funciar, deoarece nu se gasea in patrimoniul CAP Huedin la data de 01.01.1990, el reprezenta proprietate privata, si nu a fost inscris niciodata in cooperativa agricola de productie.

Temeiul de drept al prezentului dosar a fost indicat ca fiind dispozițiile art. 8, alin.2, 9, 11, L.nr.18/1991, art. III, alin.1, lit. a), pct.i), alin.2 L.nr.169/1997, art.948, 966-968 C.civ. anterior, art.274 C.pr.civ., art.669 si urm., 907-910 NCC, art.33, 34 L.nr.7/1996, art.91 din l.nr.71/2011.

Analizand exceptia lipsei interesului, unita cu fondul in dos. civ. nr._, instanta a intrat de fapt in a analiza aspecte ce tin de fondul cauzei, acesta fiind de altfel si temeiul pentru care la inregistrarea prezentului dosar titularul de complet a formulat cerere de abtinere, care a fost admisa, apreciindu-se ca a solutionat cauza pe fondul ei, doar acest motiv fiind unul intemeiat pentru a se abtine judecatorul de la solutionarea unei cauze civile, nu si daca nu a analizat aspecte ce tin de fondul cauzei.

In fiecare din cele doua dosare s-au formulat si petite subsecvente, care sunt insa in stransa legatura cu analiza petitului principal, acela de anulare a titlului de proprietate, prin urmare nu intereseaza in solutionarea exceptiei de autoritate de lucru judecat asupra careia instanta a ramas in pronuntare in prezenta cauza.

Pentru toate aceste aspecte, apreciind ca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza juridica intre cele doua cereri, instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre parati prin intampinare si a respins cererea formulata de reclamanta P. I., pentru autoritate de lucru judecat.

Prin Încheierea civilă f.n. din data de 25.10.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, s-a admis ca fiind fondată cererea de completare a dispozitivului Sentinței civile nr. 300/07. 05. 2013, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul civil nr._, formulată de pârâții S. A., S. I.-M., S. V., R. V. și R. I. în contradictoriu cu reclamanta P. I. și cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR HUEDIN și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ, și, în consecință:

S-a dispus completarea dispozitivului Sentinței civile nr. 300/07. 05. 2013, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul civil nr._ după cum urmează:

A obligat reclamanta să plătească pârâților S. A., S. I. M., S. V., R. V., R. I. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această încheiere, judecătoria a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 300 pronunțată la data de 07. 05. 2013 de Judecătoria Huedin în dosarul civil cu numărul de mai sus, s-a dispus admiterea excepției autorității de lucru judecat invocată de către pârâții S. A., S. I. M., S. V., R. V., R. I. și, în consecință, acțiunea formulată de către reclamanta P. I. a fost respinsă pentru autoritate de lucru judecat, fără a se face nicio mențiune cu privire la cheltuielile de judecată.

De asemenea, din analiza conținutului întâmpinării depusă de către pârâții S. A., S. I. M., S. V., R. V., R. I. pentru termenul de judecată din data de 15. 11. 2012 – filele 57-62 dosar – a rezultat că pârâții au invocat pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat, au solicitat în fond respingerea acțiunii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 281 ind. 2 Cod procedură civilă, „dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare”.

Din analiza Sentinței civile nr. 300 pronunțată la data de 07. 05. 2013 de Judecătoria Huedin în dosarul civil cu numărul de mai sus, a rezultat că instanța nu s-a pronunțat asupra situației părților în ceea ce privește cheltuielile de judecată. În speță, admisă fiind excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâți, s-a impus și soluționarea capetelor de cerere subsidiare.

Așa fiind și văzând dispozițiile legale precitate, instanța, pentru considerentele reținute în sentința anterior menționată, precum și în raport de soluția pronunțată, în considerarea dispozițiilor art. 281 Cod procedură civilă, a admis cererea de completare a dispozitivului ca fiind fondată, sens în care a obligat reclamanta să achite pârâților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial în conformitate cu documentele justificative depuse la filele 128, 129 dosar.

Împotriva Sentinței civile nr. 300/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria Huedin a declarat recurs reclamanta P. I., solicitând instanței admiterea recursul, casarea în integralitate a sentinței atacate ca fiind netemeinică și nelegală, în temeiul art. 304, pct. 9, raportat la art. 304/1 C. proc. civ. și, rejudecând pe fond solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin care să se dispună respingerea ca neîntemeiată a excepției autorității de lucru judecat și trimiterea cauzei primei instanțe de judecată în vederea analizării fondului cauzei, având în vedere că prezenta cauză a fost soluționată la fond în baza excepției, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere la admiterea recursului.

În motivare ,recurenta reclamantă arată faptul că sentința atacata este nelegala, in cauza fiind incidente dispozițiile legale mai sus menționate, având în vedere faptul că în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat in legătura cu petitui nr.1 al cererii de chemare in judecata, cu referire la sentința civila nr. 1054/2012 a Judecătoriei Huedin, pronunțata in dosar civil nr._ al aceleiași instanțe, irevocabila prin decizia civila pronunțata de către Tribunalul Cluj in data de 24.10.2012, reținuta ca justificata de către instanța fondului ca si temei pentru respingerea cererii sale de chemare in judecata pe cale de excepție, apreciază, asa dupa cum a arătat si in fata instanței de fond, ca invocarea si reținerea acestei excepții este neîntemeiata, întrucat, pe de o parte, lipsește tripla identitate de parti, obiect si cauza juridica, iar pe de alta parte dosarul mai sus indicat a fost soluționat pe excepție, si nu pe fondul cauzei, asa incat este evident ca nu poate fi invocata o autoritate de judecat fata de o soluție data pe o excepție, fara ca prin sentința civila pronunțata de către Judecătoria Huedin in dosarul civil nr._ sa fi fost analizat fondul cauzei, care este reprezentat in prezenta speța de pretențiile acesteia fata de obiectul acțiunii introductive de instanța, care au si alt temei juridic decât cel avut in dosarul civil nr._ .

Astfel, ca un prim aspect, se poate observa ca intre cele 2 acțiuni care au făcut obiectul dosarului nr._ si al dosarului nr._ ale Judecătoriei Huedin, nu exista identitate de parti, aspect reținut, de altfel, chiar de către sentința atacata, care in pofida acestui fapt, a admis, totuși, excepția analizata.

De asemenea, nici obiectul celor 2 acțiuni nu este identic, intrucat dosarul civil nr._ a avut un singur petit referitor la o pretenție a reclamantei de a se dispune " anularea " titlului de proprietate" eliberat in favoarea antecesorului unuia dintre parați, ceea ce inseamna ca s-a solicitat sa se constate sancțiunea nulității relative a actului atacat, or acțiunea dedusa judecații in prezentul dosar are mai multe petite, dintre care primul dintre acestea se refera la constatarea nulității absolute a titlului de proprietate atacat, sancțiune care are in mod evident o alta natura juridica decât cea a nulității relative, in cuprinsul acțiunii introductive fiind indicate expres si detaliat toate motivele de nulitate absoluta care justifica constatarea de către instanța de judecata a celor solicitate de către aceasta in primul petit al cererii care face obiectul prezentului dosar.

La fel, nici cauza juridica-temeiul juridic-al celor 2 acțiuni in privința primului capăt de cerere nu este identic, intrucat daca in dosarul civil nr._, avocatul reclamantei care a redactat acțiunea a indicat un temei general in material fondului funciar, menționând doar dispozițiile art.8 din legea nr.18/1991-in sensul ca reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar in baza unei cereri de reconstituire formulate in termenul legal, acțiunea care face obiectul prezentei cauze are un temei juridic precis, concret indicat si individualizat, in legătura directa cu obiectul pretenției deduse judecații, respectiv dispozițiile art. III, alin. 1, lit. a, pct. i) si alin.2 din legea nr. 169/1997, modificata si republicata, Acest temei de drept juridic al acțiunii sale de fata-precizat concret inca de la inceput-si care justifica pe deplin sancțiunea nulității absolute solicitata a fi constatata de către instanța de judecata in cadrul acțiunii de fata, nu a fost invocat niciodată in dosarul civil nr._, din analiza hotărârii judecătorești pronunțate in acest dosar reiesind in mod evident, din cuprinsul considerentelor, ca acțiunea din acest dosar nu a fost analizata niciodată din prisma acestui temei de drept.

In sensul invocării excepției autorității de lucru judecat, si a condițiilor de admisibilitate a acestei excepții, înalta Curte de Casație si Justiție a statuat cu valoare de principu următoarele: "Potrivit art. 1201 C.civ., pentru a opera autoritatea de lucru judecat trebuie să se constate existența unei hotărâri anterioare irevocabilă prin care s-a judecat pe fond o cerere cu același obiect, cauză, între aceleași părți având aceeași calitate precum cauza ce formează obiectul unei judecăți pendinte.

În acest scop, verificarea se face cu privire la dispozitivul hotărârii și considerentele care-l explică, numai aceste părți din structura unei hotărâri intrând în puterea de lucru judecat.

In consecință, nu îndeplinește condițiile art. 1201 C.civ., hotărârea prin care s-a respins ca inadmisibilă acțiunea promovată de reclamantă "-in acest sens, a se vedea ICCJ-Sectia II civila, decizia m.477"_, atașata.

Rezulta așadar ca daca cauza anterioara a fost soluționata in temeiul unei excepții procesuale, asa dupa cum este situația si in cauza de fata, nu sunt indeplinite cerințele art. 1201 C.civ. anterior, pentru a se putea retine autoritatea de lucru judecat.

De asemenea, in dovedirea realității si corestitudinii susținerilor sale, depune in probatiune un document in posesia căruia a intrat doar recent, fara a avea cunoștința de el si al deține la momentul judecării cauzei de fata in fata primei instanțe, respectiv Adeverința nr.966/29 iunie 1972 eliberata de către CAP Huedin-atasata, prin care se statuează ca "intravilanul situate pe ., inscris in c.f. nr.2657 Huedin, cu nr.top.6157/1-6157/8 in suprafața de 494 mp nu a fost comasat de CAP". Este vorba, așadar, exact de terenul care face obiectul litigiului de fata.

Mai atașează in probatiune si chitanța ._ din data de 30.10.2012 emisa de către Orașul Huedin-Serviciul de taxe si impozite, din care rezulta faptul ca si in present aceasta plătește taxe si impozite pentru terenul intravilan situate in Orașul Huedin, ., jud. Cluj, cu toate ca acest teren a fost inclus nelegal in titlul de proprietate emis in favoarea antecesorului intimaților S..

Recurenta reclamantă a declarat recurs și împotriva Încheierii civile din data de 25.10.2013 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ , solicitând admiterea recursului, in temeiul art. 312, alin.1 C.pr.civ. anterior; în principal, casarea in integralitate ca fiind netemeinica si nelegala a incheirii civile civile atacate, in temeiul art. 304, pct. 9 raportat la art. 304/1 C.pr.civ., având in vedere si recursul promovat de către împotriva sentinței civile nr. 300/2013 a Judecătoriei Huedin, pronunțata in acest dosar, si, rejudecand pe fond, pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești, prin care sa dispuneți: respingerea ca neîntemeiata a cererii de completare a dispozitivului sentinței civile mai sus arătate, si trimiterea cauzei primei instanțe de judecata in vederea analizării fondului cauzei, având in vedere ca cauza a fost soluționata la fond in baza excepției, si, ca urmare a acestei soluții, a fost pronunata, subsecvent, si incheierea de completare dispozitiv prin care aceasta a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata. În subsidiar solicită admiterea recursului, in temeiul art.312, alin.1 C.pr.civ. anterior, modificarea in integralitate a incheierii civile atacate ca fiind netemeinica si nelegala si, rejudecand pe fond, pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești prin care sa fie respinsă cererea formulata pentru completarea dispozitivului ca fiind neîntemeiata, cu cheltuieli de judecata in caz de opunere la admiterea recursului său.

În motivare, recurenta reclamantă arată faptul că apreciază ca sentința atacata este nelegala, in cauza fiind incidente dispozițiile legale mai sus menționate.

Arată faptul că în ceea ce privește solicitarea in principal, de admitere a recursului său cu consecința casării incheierii civile atacate cu trimiterea spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța asupra fondului pricinii, apreciază ca această soluție se impune in principal cu necesitate având in vedere recursul promovat de către aceasta și in privința sentinței civile nr.300/2013 a Judecătoriei Huedin, pronunțata in acest dosar, unde a solicitat tot casarea cu trimitere spre rejudecare, raportat la împrejurarea ca la fond cauza a fost analizata doar pe excepție, fara ca instanța sa se pronunțe pe fondul cauzei.

In ceea ce privește solicitarea in subsidiar, de admitere și modificare in integralitate a incheierii civile atacate si de respingere a cererii de completare a dispozitivului formulata de către parați prin care s-a solicitat obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata în suma de 1.000 lei, consideră că este intemeiata având in vedere faptul că la momentul acordării cuvântului in dezbateri judiciare pe excepția autorității de lucru judecat in fata instanței de fond la data de 26.04.2013, cand cauza a si rămas in pronunțare pe excepție, parații reprezentați la termenul de judecata prin avocat nu au mai solicitat si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, cu toate ca au cerut acest lucru inițial prin intampinarea depusa la dosarul cauzei. Raportat la acest aspect, consideră recurenta ca, daca la momentul susținerii concluziilor in dezbateri judiciare parații prin avocat nu au mai solicitat cheltuieli de judecata, rezulta în mod evident ca a renunțat la a le mai solicita, sens în care în mod netemeinic si nelegal a fost admisa cererea de completare a dispozitivului de către instanța de fond.

La data de 10.02.2014 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimaților pârâți S. A., S. V., S. I.-M., S. F.-R., prin care s-a solicitat instanței respingerea recursului în temeiul art 312 alin.l C.pr civ., deoarece nu există nici o împrejurare din cele invocate de recurenta reclamantă conf. prev. de art. 304 pct.9 sau vreun alt motiv prev. de art. 304 C.pr civ., menținerea în totalitate ca temeinică si legală a Sentinței Civile nr.300/07.05.2013 a Judecătoriei Huedin si a încheierii Civile din 25.10.2013 privind completarea dispozitivului referitor la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, cu obligarea recurentei reclamante la plata cheltuielilor de judecată in fond si ce le vor face cu acest proces in recurs.

În motivare, intimații pârâți au arătat faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică si legală, deoarece anterior a mai fost pronunțată o altă hotărâre, care a avut aceleași persoane, obiect si cauză, respectiv Sentința civilă nr. 1054/2012 a Judecătoriei Huedin, irevocabilă urmare respingerii ca nemotivat a recursului declarat impotriva acesteia de reclamanta recurentă P. V., una si aceiași persoană cu recurenta din prezenta cauză P. I..

a. Pentru a clarifica tripla identitate de părți, obiect si cauză, instanța de fond a citat reclamanta, care personal, la întrebarea instanței, a arătat ca înscrisul de la fila 19 din dos._ îi aparține si a fost semnat de către aceasta. Analizând cuprinsul acestui înscris, instanța constata ca reclamanta a folosit numele de P. V. si a semnat cererea prin care a atașat la dosar un inscris. In cursul procesului ce a făcut obiectul dos._ reclamanta din acel dosar nu s-a prezentat la nici un termen de judecata pentru a putea fi identificata, având termen in cunoștința prin prezentarea in fata instanței a reprezentantului convențional, av. Szocs S. A..

Trecând mai departe, instanța de fond, temeinic si legal reține faptul că „Din copia CI depusa la dosar f. 10, prezentata si in fata instanței, reclamanta se identifica ca fiind P. I., CNP_, domiciliata in Huedin ., jud. Cluj.

Analizând procedurile de citare efectuate in dos. civ. nr._, instanța a constatat ca pe niciuna dintre acestea nu s-a făcut vreo mențiune cum ca persoana care locuiește la acea adresa, . nu s-a numi P. V., astfel cum se preciza in citație, iar din citația de la fila 81, dos, civ. nr._, semnata conform mențiunii agentului constatator de către destinatar, se menționează . nr. actului de identitate al reclamantei din acel dosar, si anume KX_.

Coroborând acest inscris cu copia actului de identitate al reclamantei P. I. depusa la dosarul nr._ fila 10, instanța a constatat ca este vorba despre același act de identitate, având aceeași . nr. ca si cel al reclamantei din dos, nr._, si anume KX nr._.

Prin urmare, instanța a constatat, contrar susținerii reclamantei, ca este vorba despre aceeași persoana, identificata prin același act de identitate, locuind la aceeași adresa din orașul Huedin, diferența dintre prenumele cu care figurează in cele doua dosare si anume I. in prezentul dosar si V. in dos._ explicandu-se prin corespondenta numelui din limba maghiara in limba romana. De altfel, reclamanta a recunoscut personal ca inscrisul de la fila 19 dos._ îi aparține, in cuprinsul acestuia folosind numele de V..

In concluzie, părțile din prezentul dosar sunt identice cu părțile din dosarul_, având si aceeași calitate procesuala de reclamanta respectiv pârâți.

b. După ce a analizat identitatea de părți, în mod temeinic si legal, instanța de fond a analizat dacă cererea principală are același obiect cu cererea formulată în dos. civil nr. 827/242/201o, constatând si reținând că petitul principal din prezenta cauza îl reprezintă „sa se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/352 din data de 04.08.1994, eliberat in mod nelegal de către parata de.rd.7 in favoarea defunctului S. Gh. D., in ceea ce privește tarlaua 28, . de 350 mp, arabil, prin modalitatea constituirii dreptului de proprietate, respectiv tarlaua 28, . de 500 mp, curți, construcții, in modalitatea reconstituirii dreptului de proprietate, in temeiul art. III, lit.a, din L. nr. 169/1997, asa cum a fost modificat prin L.nr.247/2005".

Petitul principal din dos. civ. nr._ anularea Titlului de proprietate nr._/352/2005 eliberat de C. Județeană Cluj.

Analizând copia acestui TP, depusa in dos. civ. nr._ la fila 20, iar in dos. civ. nr._ la fila 1, instanța a constatat ca este vorba despre unul si același titlu de proprietate, si anume titlul de proprietate nr._/352 din data de 04.08.1994 eliberat de C. Județeană Cluj, implicit obiectul celor doua dosare este identic.

In ceea ce privește temeiul juridic, instanța a apreciat ca acesta este identic intre cele doua cereri. Astfel, in dos. civ. nr._ s-a invocat faptul ca terenul nu a făcut obiectul colectivizării, fiind proprietatea sa tabulara, invocandu-se art. 8 din L. 18/1991.

In cauza, s-a solicitat sa se constate nulitatea titlului de proprietate pe considerentul ca terenul in litigiu in suprafața de 850 mp, cu categoria de folosința curte si gradina, situat din punct de vedere administrativ in Orașul Huedin, ., jud. Cluj, reprezintă coproprietatea tabulara a reclamantei, alături de ceilalți coproprietari din c.f. nr.2244 Huedin, fiind aferente nr. top. 6157/8, curte, in suprafața reala potrivit cărții funciare fiind de 295 mp, si nr.top.6157/5, gradina in intravilan, in suprafața reala conform cărții funciare de 287 mp, iar terenul in litigiu nu face obiectul legilor fondului funciar, deoarece nu se găsea in patrimoniul CAP Huedin la data de 01.01.1990, el reprezenta proprietate privata, si nu a fost inscris niciodată in cooperativa agricola de producție."

c. De asemenea, in mod temeinic si legal, instanța de fond a arătat că „Analizand excepția lipsei interesului, unita cu fondul in dos. civ. nr._, instanța a intrat de fapt in analiza aspectelor ce țin de fondul cauzei.

In fiecare din cele doua dosare s-au formulat si petite subsecvente, care sunt insa in strânsa legătura cu analiza petitului principal, acela de anulare a titlului de proprietate, prin urmare nu interesează in soluționarea excepției de autoritate de lucru judecat asupra căreia instanța a rămas in pronunțare in prezenta cauza."

In concluzie, raportat si la cererile de reconstituire formulate de soțul reclamantei și comunicate instanței de către pârâta C. L. Huedin (f. 125-138) nu au nicio relevanță și nicio legătură cu terenul în litigiu, acestea privind suprafețe de teren pădure sau aflate în IAS și care au aparținut titularului cererii sau antecesorilor acestora, în orice caz, o cerere formulată de soțul reclamantei nu ar fi produs efecte juridice cu privire la terenul în litigiu, reclamanta fiind cea care ar fi trebuit să formuleze o astfel de cerere.

Chiar și în măsura în care s-ar dispune anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea lui S. D., aceasta nu ar profita cu nimic reclamantei, întrucât nu s-ar putea dispune obligarea comisiilor la întocmirea documentației necesare și eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantei P. I. pentru terenul în litigiu deoarece acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în nume propriu și nici în calitate de moștenitoare.

Cu privire la recursul formulat de reclamantă impotriva Încheierii Civile din 25.10.2013 privind completarea dispozitivului referitor la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, solicită a fi respins, deoarece, s-a dispus doar cu privire la admiterea cererii si obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, aspect omis de instanța de fond.

Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 300/2013, acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta a invocat că nu există identitate de părți, obiect și cauză, astfel că nu sunt întrunite cerințele autorității de lucru judecat.

În privința părților din cele două dosare, se constată că reclamanta din prezentul dosar a arătat că a folosit numele de P. V. în dosarul nr._ și a depus o copie de pe cartea sa de identitate în ambele dosare. Analizând actele depuse de reclamantă în ambele dosare, rezultă că aceasta este una și aceeași persoană, având același act de identitate și aceeași adresă de domiciliu.

Pârâții din ambele dosare sunt aceiași, astfel încât în mod corect instanța de fond a reținut că părțile din prezentul dosar sunt identice cu părțile din dosarul nr._ .

În ceea ce privește obiectul celor două dosare, recurenta a susținut că în dosarul anterior a solicitat anularea titlului de proprietate, iar în prezentul dosar a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate, pe lângă alte petite. Faptul că s-au formulat și alte petite nu prezintă relevanță, acestea fiind subsidiare petitului principal, iar faptul că într-un dosar s-a solicitat anularea titlului, iar în celălalt dosar s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului, nu schimbă faptul că reclamanta urmărește desființarea aceluiași titlu de proprietate emis în temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea pârâților. Nici împrejurarea că în prezentul dosar au fost detaliate motivele pentru care se solicită nulitatea titlului de proprietate nu schimbă faptul că petitul principal formulat în cele două dosare vizează desființarea titlului de proprietate emis în favoarea pârâților.

În ceea ce privește cauza celor două acțiuni, chiar dacă în prezentul dosar s-a invocat art. III, alin. 1, lit. a, pct. i, și alin 2 din Legea nr. 169/1997, pe lângă art. 8, alin. 2, art. 9, art. 11 din Legea nr. 18/1991, iar în dosarul nr._ a fost invocat art. 8 din Legea 18/1991, se observă că în ambele dosare s-a invocat faptul că terenul în litigiu nu face obiectul legilor fondului funciar, deoarece nu a fost cooperativizat, ci este proprietate privată. Așadar, există identitate de cauză.

Față de toate acestea, tribunalul reține că instanța de fond a reținut în mod corect că sunt întrunite toate cele trei cerințe ale autorității de lucru judecat.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei referitoare la soluționarea cauzei anterioare în temeiul unei excepții procesuale, fapt ce împiedică autoritatea de lucru judecat, întrucât acțiunea din dosarul nr._ a fost soluționată în urma analizării interesului reclamantei prin prisma dispozițiilor Legii nr. 18/1991, arătându-se în motivare că, neformulând o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu, reclamanta nu ar putea obține reconstituirea acestui drept, astfel că nu are un interes personal și direct în admiterea cererii de chemare în judecată.

Acest aspect, fiind reținut într-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, se opune reclamantei cu putere de lucru judecat și în prezentul dosar, în care are a se face aceeași analiză, astfel încât susținerile recurentei privind eliberarea unei adeverințe de către CAP Huedin, referitoare la terenul în discuție, precum și cele privind achitarea impozitului pe teren, nu prezintă relevanță, câtă vreme acțiunii reclamantei i se opune existența autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva Încheierii din data de 25.10.2013, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._, se constată că solicitarea principală de casare cu trimitere spre rejudecare a fost făcută doar pentru că în recursul împotriva Sentinței civile nr. 300/2013 s-a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare. Ori, câtă vreme, recursul împotriva Sentinței civile nr. 300/2013 nu este fondat, nu poate fi primită nici solicitarea de casare a Încheierii din 25.10.2013.

În subsidiar, recurenta a solicitat modificarea încheierii din 25.10.2013, în sensul respingerii cererii de completare.

În această privință, tribunalul reține că în mod corect a fost admisă cererea de completare și s-a dispus obligarea reclamantei la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată, dat fiind că reclamanta a fost cea care a căzut în pretenții.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei că, din moment ce la cuvântul pe fond reprezentantul pârâților nu a mai solicitat cheltuieli de judecată, ar rezulta că pârâții au renunțat la a le solicita, întrucât pârâții au solicitat acordarea de cheltuieli de judecată prin întâmpinarea depusă la dosar, iar renunțarea nu o poate face reprezentantul acestora. Potrivit art. 246 C.pr.civ., renunțarea se face personal sau în baza unui mandat expres în acest sens, ori un astfel de mandat nu a fost depus la dosar. De altfel, nu s-a consemnat la dosar că pârâții renunță la cheltuieli de judecată și nici că nu le solicită.

Pentru toate aceste considerente și în baza art. 312 Cod proc. civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. I. împotriva Sentinței civile nr. 300/07.05.2013 și a Încheierii din data de 25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, pe care le va menține în totul.

În baza art. 274 C.pr.civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatului S. I. M. 400 lei, S. A. 500 lei, S. V. 500 lei și R. V. 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. I. împotriva Sentinței civile nr. 300/07.05.2013 și a Încheierii din data de 25.10.2013, pronunțate de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, pe care le menține în totul.

Obligă recurenta să plătească intimatului S. I. M. 400 lei, S. A. 500 lei, S. V. 500 lei și R. V. 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2014.

Președinte,

O.-C. T.

Judecător,

A.-F. D.

Judecător,

O.-R. G.

Grefier,

L. M.

L.M. 31 Martie 2014

O.R.G./O.S./16.07.2014/2ex.

Jud. fond: P. Victorița P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 262/2014. Tribunalul CLUJ