Fond funciar. Decizia nr. 43/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 43/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6388/211/2008
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 43/R/2014
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 21 IANUARIE 2014
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE: M. O.-S.
JUDECĂTOR: D.-I. T.
JUDECĂTOR: E. L.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenții M. E. (N. T.), S. L.(N. T.), T. V., C. L. CLUJ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA A TERENURILOR împotriva Sentinței civile nr. 9500/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimat C. J. CLUJ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA A TERENURILOR DE PE L. PREFECTURA JUD.CLUJ, intimat C. L. FELEACU PR.STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA A TERENURILOR, intimat P. M. CLUJ N., intimat P. C. FELEACU, având că obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14.01.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Reține că prin sentința civilă nr. 9500/13.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantele M. E., S. Letiția și T. V., în contradictoriu cu pârâtele C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj-N. și C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj și în consecință:
A fost obligată pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj-N. să întocmească documentația necesară și să o înainteze Comisiei Județene Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj în vederea eliberării unui titlu de proprietate în favoarea reclamantelor M. E., S. Letiția și T. V., în calitate de moștenitoare ale defunctei T. N., pentru suprafața de teren de 639 mp situată în tarlaua 125, . în CF nr.99 Feleac, sub nr. top 399/2, 3997/1.
A fost obligată pârâta C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj să emită titlu de proprietate în favoarea reclamantelor M. E., S. Letiția și T. V., în calitate de moștenitoare ale defunctei T. N., pentru suprafața de teren de 639 mp situată în tarlaua 125, . în CF nr.99 Feleac, sub nr. top 399/2, 3997/1.
S-a respins că fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamante împotriva pârâților C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Feleac, P. M. Cluj-N. și P. C. Feleac.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin încheierea de ședință din data de 1 iulie 2008, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Feleacu, P. M. Cluj-N. și P. C. Feleacu, motiv pentru care va respinge că fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamante împotriva acestor pârâți.
În fapt, instanța de fond reține că la data de 15.03.1991, tatăl reclamantelor T. I., a înregistrat la Primăria M. Cluj-N. sub nr.243/15.03.1991, o cerere prin care a solicitat în temeiul Legii nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,29 ari situat în locul la Stâni, asupra terenului în suprafață de 0,35 ari care a aparținut socrului său, C. A. și asupra terenului în suprafață de 0,30 ari, iar la data de 09.09.2005, reclamanta M. E. a înregistrat la Primăria M. Cluj-N. sub nr._/304, o cerere prin care a solicitat în temeiul Legii nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a aparținut tatălui său, T. I., cererea fiind formulată și în numele celorlalte două reclamante, în calitate de moștenitoare .
Prin Titlul de proprietate nr._ din 23.06.2009 emis de C.J.S.D.P.T. Cluj în baza legilor fondului funciar, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitei T. N., mama reclamantelor, în calitate de moștenitoare a soțului ei, T. I., pentru terenul în suprafață de 2900 mp.
Din copia de pe CF nr.99 Feleac rezultă că terenul înscris în această carte funciară sub nr. topo. 3993/2, 3997/1, în suprafață de 545 jug., a aparținut anterior colectivizării lui C. A. I. (sub B28), iar din copia de pe foaia din Registrul Agricol în care figurează C. A. rezultă că acesta avea în anul 1959 teren în suprafață totală de 1,86 ha.
Din actele de stare civilă depuse la filele 27-37,78, 80, 82-89 rezultă că reclamantele au calitate de moștenitoare, în calitate de nepoate de fiică, ale proprietarului tabular anterior menționat, decedat la data de 08.10.1974.
Potrivit art. 8, aliniatul 1 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, iar conform aliniatului 2 al aceluiași articol din Legea nr.18/1991, de prevederile legii fondului funciar beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora și potrivit art.11, alin.1 din aceeași lege, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Raportând starea de fapt la aceste norme legale, instanța de fond a reținut că îndreptățirea reclamantelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului situat la Stâni, în suprafață de 1962 mp (545 jug), cu nr. top 3993/2, 3997/1, introdus în patrimoniul CAP de antecesorul lor, a fost dovedită.
Instanța de fond reține însă că prin întâmpinarea de la filele 113-114, pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N. a susținut că în zona respectivă, nu mai există suprafețe disponibile care să poată fi luate în considerare pentru validare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, că în raportul de expertiză s-a concluzionat că . 3993/2, 3997/1, în suprafață de 1960 mp este ocupată de alte persoane, iar punerea în posesie s-a făcut conform evidenței din Registrul Agricol din anii 1959-1963, iar nu față de regimul cărților funciare, că în adresa de la fila 248, pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N. a susținut că terenul din litigiu este situat în zona la Stâni, zonă în care nu mai există suprafață disponibilă, întreaga suprafață fiind validată de Primăria comunei Feleacu persoanelor îndreptățite și incluse în anexele 34, că pentru terenul situat în zona Chirbucuț, predat de către ADS comisiei locale de fond funciar, există validări care vor fi onorate și că până în acest moment, pârâta nu și-a constituit rezerva de teren. Instanța de fond a mai reținut că prin adresa de la fila 261, . în pășunea Feleacu nu există teren disponibil deoarece s-a eliberat Titlul de proprietate în favoarea Asociației Composesorat Feleacu cu nr._.
Totuși, în raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie efectuat de expert tehnic V. F. s-a reținut că . 3993/2, 3997/1, în suprafață de 1960 mp se suprapune cadastral cu o parte din . 125 care conform documentării la OCPI Cluj nu a fost atribuită nici unei persoane, cu o parte din . 125 care conform documentării la OCPI Cluj a fost atribuită unei alte persoane și cu o parte din . 125 care conform documentării la OCPI Cluj a fost atribuită unor alte persoane și din răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză rezultă că . 3993/2, 3997/1, în suprafață de 1960 mp se suprapune peste . 125 în limita suprafeței de 639 mp iar din răspunsul OCPI Cluj nr.7975 din 25.06.2012 rezultă că pentru . 125 nu a fost emis nici un titlu de proprietate.
Prin urmare, conform concluziilor expertei, . 125 este liberă. Instanța de fond nu a putut reține apărarea pârâtei C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N. privind sentințele civile enumerate în adresa nr._/304/02.07.2012, pronunțate cu privire la tarlaua 125 și despre care pârâta a susținut că ar viza o suprafață de teren mai extinsă decât suprafața liberă din acest trup, care este de doar 1,52 ha, întrucât nici una dintre sentințele depuse la filele 281-285 nu cuprinde vreo referință expresă la .> În ce privește amplasamentul terenului asupra căruia sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate reclamantele, instanța de fond a reținut că chiar din forma inițială a Legii nr.18/1991 se conturează principiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechiul amplasament, iar potrivit art.10, alin.1 din HG nr.890/2005, în situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată (…).
În speță, pe baza probelor anterior expuse, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantelor este posibilă doar în parte pe vechiul amplasament, adică doar în limita suprafeței de 639 mp, identificată de expert ca fiind liberă și făcând parte din .. 3993/2, 3997/1 care a aparținut antecesorului reclamantelor.
Prin urmare, pentru diferența suprafeței de teren pretinse de reclamante până la 1962 mp, instanța de fond a analizat posibilitatea reconstituirii dreptului pe un alt amplasament conform art.10, alin.1 din HG nr.890/2005 și art.3 din Legea nr. 1/2000.
În acest sens, instanța de fond a reținut pe de o parte că pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N. a arătat că în zona respectivă nu mai există suprafețe disponibile care să poată fi luate în considerare pentru validare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, că în zona la Stâni nu mai există suprafață disponibilă, întreaga suprafață fiind validată de Primăria comunei Feleacu persoanelor îndreptățite și incluse în anexele 34 (f 248), că pentru terenul situat în zona Chirbucuț, predat de către A.D.S, Comisiei Locale de Fond Funciar, există validări care vor fi onorate că pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor Feleac a arătat că în pășunea Feleacu nu există teren disponibil, iar pe de altă parte că pârâta C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N. a arătat că până în acest moment nu și-a constituit rezerva de teren, nefiind așadar posibilă propunerea unei suprafețe de teren în favoarea reclamantelor pe un alt amplasament, or la dosarul cauzei nu există nici o dovadă contrară acestei susțineri.
Instanța de fond a reținut astfel că modificările succesive ale Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 169/1997 Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005 au îngreunat procedura de reconstituire prin majorarea numărului de solicitări, ceea ce a avut că efect demararea unui mare număr de litigii pe rolul instanțelor de judecată. Este deja de notorietate că suprafața de teren aflata în administrarea Comisiei Locale de Fond Funciar Cluj-N. este insuficientă pentru satisfacerea tuturor cererilor de reconstituire.
Având în vedere că legea fondului funciar prevede cu titlu de principiu reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament iar, în eventualitatea în care vechiul amplasament nu mai este disponibil, se poate proceda la reconstituire pe alt amplasament aflat la dispoziția comisiei, echivalent că și valoare, prin prisma dispozițiilor legale mai sus enumerate, pentru că cererea formulată de reclamante, de reconstituire integrală a dreptului lor de proprietate în natură chiar pe un alt amplasament să fie întemeiată, este necesar că în prealabil să se finalizeze procedura de reconstituire pe vechile amplasamente, apreciată de legiuitor că prioritară celei de reconstituire pe un alt amplasament. Suprafața ce va face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe alte amplasamente trebuie stabilită de pârâta C. locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj, singura care deține evidențe complete privind ansamblul procedurii de reconstituire pe raza M. Cluj-N., astfel încât să nu fie afectate drepturile foștilor proprietari, or, în speță, pârâta și-a exprimat poziția în acest sens, arătând că reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantelor pe un alt amplasament nu este posibilă din lipsă de teren disponibil.
Ținând seama de toate considerentele de fapt și de drept anterior dezvoltate, instanța de fond a apreciat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamante împotriva pârâtelor este întemeiată doar în parte în privința suprafeței de teren pentru care este posibilă reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.
Potrivit art. 27 alin.2 din Legea nr.18/1991, în toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, comisia locală (…) întocmește planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate și art.116, alin.1 din Legea nr.18/1991, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările și operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, comisiile prevăzute la alin.1 vor efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor județene.
În consecință, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată, conform dispozitivului sentinței.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs reclamantele M. E., născ. T., S. Letiția, născ. T., T. V., solicitând modificarea în parte a acesteia, în sensul admiterii în întregime a plângerii formulate.
În motivarea recursului reclamantele au arătat că prin cererea precizată au solicitat instanței de fond să stabilească că, în calitate de moștenitoare ale defunctei lor mame T. N., născ. C., sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul la Stâni, în suprafață de 1962 mp (545 stjp), având nr. topo. 3993/2, 3997/1, înscris sub A8 în CF nr. 99 Feleacu, proprietatea tabulară de sub B28 a bunicului lor C. A. I. (identic cu C. I.), situat în Tarlaua 125, care se suprapune parțial cu . consecință să oblige pârâtele să întocmească formele necesare pentru emiterea titlului de proprietate în favoarea subsemnatelor pentru suprafața de teren respectivă, cu amplasamentul sus-menționat, ori pe un alt amplasament din tarlaua 125, ori din altă zonă.
Așa după cum a reținut în mod întemeiat instanța de fond de fond, în temeiul normelor legale incidente și a dovezilor administrate, reclamantele sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, care a fost introdus în CAP de către antecesorul lor.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către exp. ing. F. V. și completările acestuia, s-a stabilit că . cadastral cu o parte din . 125, în suprafață de 3400 mp (pentru care, conform Răspunsului de la OCPI Cluj cu nr. 7975/25.06.2012, aflat la fila 263 din dosarul de la fond, nu a fost emis niciun titlu de proprietate), și parțial cu parcelele 234 și 235 din aceeași . fost emise titluri de proprietate.
Cu toate acestea, instanța de fond a reținut că reconstituirea dreptului de proprietate s-ar putea face doar în limita suprafeței de 639 mp, care, conform raportului de expertiză, este liberă și se suprapune cu vechiul amplasament deținut de antecesorul lor, respectiv cu .. 3993/2, 3997/1. În justificarea concluziei respective, instanța de fond de fond a arătat că în Legea nr. 18/1991 s-ar impune principiul reconstituirii pe vechiul amplasament .
În realitate, în temeiul alin. 2 al art. 14 din Legea nr. 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății. Mai mult, în temeiul prevăd. alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 1/2000 modificată de pct. 14 al art. I, Titlul VI din Legea nr. 247/2005, terenurile proprietate de stat care fac obiectul retrocedării, aflate în administrarea stațiunilor de cercetare (care a fost și situația terenului revendicat de reclamantele), se vor delimita în sole compacte începând de la marginea perimetrului. Aceasta prevederi legale stabilesc că nu este obligatorie reconstituirea strict pe vechiul amplasament.
Din planul de situație Scara 1:5000 - Situația existentă suprapusă cu punerea în posesie, anexat la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de exp. ing. F. V. se observă că pe harta de CF parcelele aveau o anumită orientare, în timp ce pe planul de punere în posesie parcelele au o altă orientare, oblică față de primele. Din această cauză, terenul revendicat de reclamante a fost inclus parțial în 3 parcele: 233, 234 și 235, dintre care prima este liberă, iar celelalte două au fost incluse în titlurile de proprietate atribuite altor persoane. În această situație, este evident că reconstituirea nu se poate face strict pe vechile amplasamente, așa cum de altfel nu s-a făcut nici în cazul celorlalte două titluri de proprietate emise, care conțin parcelele 234 și 235, care se suprapun parțial cu .. 3993/2, 3997/1, revendicată de reclamantele .
Raportat la faptul că prin Adresa nr. 7975/25.06.2012, OCPI a precizat că pentru . 125 nu a fost emis nici un titlu de proprietate, consideră că sunt îndreptățite la atribuirea în favoarea lor a întregii suprafețe solicitate de 1960 mp din . suprafață este de 3400 mp. Această solicitare respectă condiția prevăzută în textul legal sus-menționat, respectiv atribuirea, de regulă pe vechiul amplasament.
Și pârâta C. locala de aplicare a Legii nr. 18/1991 Cluj-N. a declarat recurs, solicitând modificarea sentințe, în ceea ce privește terenul cu nr.topo. 3993/2 și 3997/1.
În motivarea recursului pârâta a arătat că în urma cererilor formulate în baza Legii nr. 18/1991 la Primăria C. Feleacu, defunctul T. I., antecesorul reclamantei, a fost validat de către C. Județeană în Anexa nr. 34, poziția 431, cu suprafața de 0,29 ha, teren situat în perimetrul Stațiunii Pomicole Cluj, care se identifica cu terenul înscris în CF nr. 436 Feleacu, nr. topo 4182. Aceasta hotărâre nu a fost contestata de către reclamante în termenul legal prevăzut de lege.
În ceea ce privește cel de-al doilea teren înscris în CF nr. 99, nr. topo 3993/2, 3997/1, acesta nu a fost validat de către C. Județeană iar reclamantele nu au contestat aceasta anexa în termenul legal prevăzut de lege.
Terenurile cu nr. topo 3993/2 și 397/1 se găsesc în zona SCPP Cluj-N., zone unde nu exista harți topografice la scara, ci doar harți concretuale, motiv pentru care nu se poate reconstitui dreptul de proprietate strict pe vechile amplasamente.
Se precizează că pentru terenurile situate în Stațiunea Pomicola Cluj au fost demarate măsurătorile în vederea reambulării planurilor la scara 1: 5000, în urma căreia va fi întocmita o parcelare care va fi supusa aprobării Comisiei municipale de fond funciar.
În cadrul acestor zone sunt necesare lucrări topografice și parcelari unitare pe întreaga suprafața a zonei datorita planurilor concretuale (fără scara) care nu permit reconstituirea riguroasa pe vechile amplasamente.
Potrivit art. 9, alin 1, din Legea nr. 1/2000, punerile în posesie efectuate în perimetrele stațiunilor de cercetare se realizează pe sole compacte, începând de la marginea perimetrului.
C. locala a efectuat operațiuni de măsurare și parcelare a zonei în litigiu, astfel încât să poată efectua o punere în posesie unitara și cât mai fidela vechilor amplasamente, prin identificarea vecinilor de . suprafețelor de teren înscrise în anexele de validare.
Prin urmare, după ce operațiunea de parcelare va fi încheiata și va avea girul Comisiei municipale de fond funciar, se va putea trece la punerea în posesie a persoanelor indreptatite.
Mai mult decât atât, terenurile validate de către C. Județeană Cluj, care vizează trupul S., cu toate denumirile toponimice, acoperă întreaga suprafața faptica măsurata de către firma cu specialitatea topometrie, astfel că în zona respectiva nu mai exista suprafețe disponibile care să poată fi luate în considerare pentru validare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
De asemenea se face precizarea că în acesta zona, exista un deficit 92,82 ha la nivelul terenului predat de către ADS, Comisiei Locale de Fond Funciar prin Protocolul de predare-primire nr._/10.12.2003, fapt comunicat și Comisiei Județene prin Adresa nr._/304/15.05.2013.
În ceea ce privește raportul de expertiza efectuat în cauza, recurenta apreciază că acesta a fost întocmit în mod defectuos, deoarece, din punctul lor de vedere . are cum să se suprapună peste . din planul parcelar. Acesta s-a întocmit în baza suprafețelor validate în Anexa nr. 34 prin urmare . reprezintă . cu nr. Topo. 3993/2, 3997/1, topografice care făceau parte din doua corpuri funciare diferite asa cum rezulta din planul de carte funciara concretual.
De asemenea, expertul nu a răspuns cum a stabilit poziționarea și dimensiunilor parcelei în litigiu cu nr. topo. 3993/2, 3997/1 pe planul cadastral din zona Stâni întocmit de către C. municipala de Fond Funciar, ținând cont de faptul că harta de carte funciara a zonei este concretuala, nu are scară.
Expertul nu a răspuns de ce nu a ținut cont de faptul că în zona S. s-a realizat un plan cadastral Scara 1:5000, întocmit în baza suprafețelor validate în anexa nr. 34, Anexa validată prin Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Cluj nr. 90/2003. Neținând cont de acest plan exista posibilitatea că . peste alte parcele.
Expertul nu a prezentat inventarul de coordonate solicitat, iar în lipsa acestuia nu se poate stabili planul de amplasament și de delimitare a bunului imobil a căror limite să fie calculate în sistem de coordonate "Stereografic 70". Expertul explica însă modul de lucru și aparatura folosita care nu are mare relevanță, fiind pura teorie, dar nu prezintă rezultatul concret al măsurătorilor care au o mare însemnătate în stabilirea amplasamentului. Fără aceste coordonate nu se pot verifica eventualele suprapuneri.
Expertiza nu are viza O.C.P.I. potrivit Ordinului nr. 1882/12.09.2011 al Ministerului Justiției. Fără aceasta viza exista riscul că . se suprapună peste parcele deja intabulate.
Analizând recursurile declarate, tribunalul reține următoarele:
Terenul înscris în CF 99 Feleac cu nr.topo. 3993/2, 3997/1, arător la Stâni, în suprafață de 545 stj.p. (1962 mp), s-a aflat în proprietatea tabulară a antecesorului reclamantelor, defunctul C. A. I..
Acesta figurează și în registrul agricol din perioada 1959-1961 cu suprafața de 1 ha, teren arabil situat în Colonia F..
Prin cererea înregistrată sub nr.243/15.03.1991 tatăl reclamantelor T. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,35 ari care a aparținut socrului său, C. A..
Prin cererea înregistrată sub nr._/09.09.2005 reclamanta M. E. a solicitat, în temeiul Legii nr.247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a aparținut tatălui său, T. I., cererea fiind formulată și în numele celorlalte două reclamante, în calitate de moștenitoare.
În raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. V. F. se arată că terenul înscris în CF 99 Feleacu cu nr.topo. 3993/2, 3997/1, cu suprafața reală de 1960 mp, se suprapune cu o parte din . 125, care nu a fost atribuită în baza legilor fondului funciar, cu o parte din . 125, care a fost atribuită numitului M. A. prin titlul de proprietate nr._/06.03.2009, cu o parte din . 125, care a fost atribuită numiților S. S. și S. G. prin titlul de proprietate nr._/06.03.2009. Concluziile raportului sunt în sensul că terenul în litigiu este ocupat de alte persoane.
Prin completarea la raport expertul a precizat că . 125 se suprapune în regim de CF cu imobilul înscris în CF 74 Feleacu cu nr.topo. 3997/4, în suprafață de 1644 mp și cu imobilul înscris în CF 358 Feleacu cu nr.topo. 3997/2, în suprafață de 820 mp.
La data de 27.02.2013 expertul a depus la dosar răspuns la obiecțiuni în care a arătat că întinderea suprapunerii dintre . cu nr.topo. 3993/2, 3997/1 este de 639 mp.
Față de cele ce preced, tribunalul consideră că probatoriul administrat de instanța de fond nu este suficient pentru a lămuri în întregime procesul.
Astfel, tribunalul constată că prin raportul de expertiză menționat mai sus nu a fost identificat în mod clar terenul înscris în CF 99 Feleacu cu nr.topo. 3993/2, 3997/1, nu au fost stabilite suprafețele parcelelor actuale peste care acest teren se suprapune, astfel încât nu se poate stabili dacă terenul revendicat de reclamante poate fi restituit pe vechiul amplasament, în totalitate sau parțial. Concluziile expertizei sunt contradictorii și confuze, în variantele menționate expertul identificând terenul cu nr.topo. 3993/2, 3997/1, cu parcelele 233, 234 și 235 din tarlaua 125, pentru ca ulterior să susțină că . 125 se suprapune doar cu imobilele înscrise în CF 74 Feleacu cu nr.topo. 3997/4 și CF 358 Feleacu cu nr.topo. 3997/2, nu și cu terenul în litigiu.
În consecință, este necesar să fie suplimentat probatoriul în sensul efectuării unei noi expertize, prin care să fie identificat terenul înscris în CF 99 Feleacu cu nr.topo. 3993/2, 3997/1, să fie identificate toate parcelele actuale peste care acest teren se suprapune, să se stabilească dacă pentru acestea au fost eliberate titluri de proprietate și pentru ce suprafețe, urmând ca raportat la concluziile acesteia să fie analizată și cererea reclamantelor pentru atribuirea terenului pe un alt amplasament, cu luarea în considerare a prevederilor Legii nr.165/2013.
Față de cele ce preced, având în vedere dispozițiile art. 305 C.pr.civ. potrivit cărora nu se pot administra alte probe în recurs cu excepția înscrisurilor, precum și dispozițiile art.312 alin.3 prima teza C.proc.civ., soluția care se impune este de admitere în parte a celor două recursuri, de casare a sentinței atacate și de trimitere a cauzei spre rejudecare, pentru administrarea de probe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de către reclamantele M. E., S. L., T. V. și de pârâta C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA A TERENURILOR CLUJ-N. împotriva sentinței civile nr. 9500 din 13.06.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, M. O.-S. | JUDECĂTOR, D.-I. T. | JUDECĂTOR, E. L. |
GREFIER, L. C. |
Red. D.T/ C.H./ 13.05.2014
Jud. fond: M. M. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 112/2014. Tribunalul CLUJ | Grăniţuire. Decizia nr. 801/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
