Fond funciar. Decizia nr. 797/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 797/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 1169/117/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 797/R/2014
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A.-F. D.
Judecător A.-S. S.
Judecător M. O.-S.
Grefier L. M.
Pe rol judecarea cererii de completare a Deciziei civile nr. 375/R/07 Mai 2014 formulată de C. L. DE FOND FUNCIAR TRITENII DE JOS.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta Comisiei Locale, av. V. Naiana M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, recurenta S. M. a depus la dosar, prin fax, note scrise în cuprinsul cărora a invocat excepția inadmisibilității cererii de completare a deciziei civile 375/R/07 Mai 2014. Se comunică reprezentantei Comisiei Locale un exemplar din notele scrise.
Reprezentanta Comisiei Locale depune la dosar practică judiciară și arată că susține cererea de completare.
Tribunalul reține cererea spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin decizia civilă nr. 375/R/2014, pronunțată în dos. nr._ al Tribunalului Cluj a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea S. M. împotriva Deciziei civile nr. 797/R/28.08.2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, care a fost păstrată în întregime.
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 797/R/2013, Tribunalul Cluj a admis excepția inadmisibilității.
A respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamanta S. M. împotriva deciziei civile nr. 930/R/08.07.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, pe care a menținut-o în totul.
Analizând excepția invocată, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.322 pct.4. C.proc.civ. „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere … dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății”.
Din analiza acestui text legal rezultă că sunt susceptibile de revizuire hotărârile date în primă instanță care au soluționat fondul, precum și hotărârile date în căile de atac prin care, în urma analizei probelor administrate s-a schimbat situația de fapt.
În cazul hotărârilor pronunțate de instanțele de recurs, textul legale prevede expres că trebuie să evoce fondul, cum sunt cele prin care se rejudecă fondul după casare sau prin care s-a admis recursul și s-a modificat hotărârea atacată pe chestiuni de fapt. Nu intră în categoria celor menționate și nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, păsrtându-se situația de fapt.
În speță, este de observat ca prin decizia civilă nr. 930/R/08.07.2009, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Cluj a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta S. M. împotriva sentinței civile nr. 6511/05.12.2008 a Judecătoriei T., dosar nr._, care a fost menținută în totul, astfel încât, raportat la considerentele expuse mai sus, hotărârea atacată nu este susceptibilă de revizuire.
Pe de altă parte, una dintre condițiile prevăzute de dispozițiile art.322 pct.4 C.proc.civ. pentru formularea cererii de revizuire este ca înscrisul care a stat la baza pronunțării să fi fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar sentința pronunțată la data de 29.05.2013 în dosarul penal nr._ al Judecătoriei T. nu are acest caracter, putând fi atacată cu recurs.
Față de cele ce preced, tribunalul a admis excepția inadmisibilității și să respingă cererea de revizuire formulată de reclamanta S. M..
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare S. M. solicitând admiterea contestației în anulare; anularea deciziei civilă nr.797/R/28.08.2013 dată în Dosarul civil nr._, pentru motivele pe care le-am invocat mai sus ; casarea deciziei civile nr.930/R din 08,07.2009, pronunțată în Dosarul nr._, pentru motivul că a fost dată în baza unui înscris fals și cu încălcarea flagrantă a unei hotărâri judecătorești irevocabile și investite cu formulă executorie - anume, Sentința civilă nr.1758/14.04.2005; casarea sentinței civile nr.6511/05.12.2008, pronunțată în Dosarul civil nr._ .
Arată că Decizia civilă nr.797/R/2013 este nelegală și trebuie anulată pentru că a fost dată în urma unor greșeli grave de procedură ; cu încălcarea flagrantă a dreptului la un proces echitabil prin încălcarea dreptului la apărare ; cu încălcarea flagrantă a art8 alin.3 din Legea nr.18/1991 și a art III alin. 1 lit.a) din Legea nr.169/1997 ; încălcarea dreptului său la bun.
Instanța a invocat excepția inadmisibilității din oficiu la ultimul termen de judecată și nu i-a dat posibilitatea să se apere în vederea respingerii excepției, ceea ce constituie greșeli grave de procedură și încălcarea flagrantă a dreptului la apărare.
Nu are nicio relevanță faptul că a solicitat judecarea și în lipsă, pentru că această solicitare nu înlătură obligația instanței de a-i respecta dreptul la apărare Ca urmare, mai înainte de a închide dezbaterile, a judeca și a se pronunța, instanța era obligată să îi comunice atât întâmpinarea și înscrisurile depuse de partea adversă precum și excepțiile invocate din oficiu despre care nu a avut cunoștință când a solicitat judecarea și în lipsă .
În speță, instanța era obligată cu atât mai mult cu cât la primul termen de judecată a dat un nou termen pentru lipsă de apărare și sigur că instanța avea în vedere încă de la primul termen de judecată invocarea din oficiu a excepției inadmisibilității .
În orice caz, instanța trebuia să invoce excepția inadmisibilității de la primul termen de judecată și să o menționeze în încheierea de la primul termen de judecată pentru ca cel puțin astfel să am posibilitatea să i-au cunoștință de la dosar despre invocarea respectivei excepții și să își formuleze apărarea pentru cel de-al doilea termen de judecata.
Instanța interpretat total greșit ipoteza art.322 raportat la pct.4 privind revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs în baza unui înscris fals, printr-o motivare în mod vădit contrar raționamentului juridic și de natură a aduce atingere prestigiului justiției.
Interpretarea dată ipotezei art.322 C.proc.civ golește de conținut prevederea legală privind revizuirea unei hotărâri dată în baza unui înscris fals și decizia civilă nr.797/R/2013 este cu atât mai mult nelegală cu cât instanța nu a observat faptul că înscrisul fals a fost depus pentru prima dată ca probă în recurs, judecat în condițiile art.304 indice 1. și a fost hotărâtor pentru respingerea recursului prin Decizia civilă nr.930/R/2009 pronunțată în dosarul nr._ .
Instanța nu a vrut pur și simplu să observe faptul că Sentința penală nr.253/2013 a rămas definitivă și irevocabilă.
Instanța a nesocotit o hotărâre judecătorească definitivă, irevocabilă și investită cu formulă executorie, anume sentința civilă nr. 1758/14.04.2005.
Instanța, prin soluția pe care a dat-o, a validat un titlu de proprietate care a fost emis cu încălcarea flagrantă a legii pentru că a fost emis în favoarea unei persoane care nu a formulat cerere în condițiile Legii nr. 18/1991 și astfel instanța a nesocotit în mod inadmisibil prevederile art.111 alin.l lit.a) din Legea nr. 169/1997 .
Prin motivarea deciziei civile nr.797/R/2013 potrivit căreia hotărârea dată de o instanță de recurs în baza unui înscris fals nu poate fi revizuită respectivul complet de judecată invită pur și simplu justițiabilii să depună în recurs înscrisuri false și propune instanțelor care judecă recursuri să pronunțe soluții bazate pe înscrisuri false pentru că nu pot fi revizuite.
Prin întâmpinarea formulată, C. Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Tritenii de Jos a solicitat respingerea contestației in anulare. in sensul respingerii din motivațiile ce urmează.
Fundamentul juridic al contestației în anulare promovate este reprezentat de dispozițiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., contestatoarea pretinzând că au fost săvârșite erori materiale în soluționarea cauzei.
În sensul dispozițiilor procedurale anterior menționate, reprezintă eroare materială susceptibilă să duca la retractarea hotărârii, greșeala involuntară, de ordin formal, procedural care a influențat, de o manieră determinantă, pronunțarea soluției.
Contestatoarea pretinde că o asemenea eroare ar fi fost săvârșită de instanța de recurs atunci când, a apreciat asupra excepției inadmisibilitatii revizuirii invocata din oficiu si a admis-o la primul termen de judecata/prima zi de infatisare in lipsa d-nei S. M. ce a solicitat judecarea procesului si astfel.
În atare condiții nici nu se poate vorbi despre o eroare a instanței determinantă în adoptarea soluției.
Săvârșirea unei erori materiale grave care să conducă la admiterea contestației în anulare presupune, astfel cum s-a menționat deja, ca dezlegarea dată pricinii să se fi fundamentat pe respectiva greșeală.
În privința celorlalte pretinse erori materiale, contestatoarea dezvolta în realitate, critici de netemeinicie si de nelegalitate împotriva deciziei instanței de recurs.
Or, contestația în anulare nu deschide calea unei noi evaluări a probatoriului.
Se tinde la o cenzură a deciziei din recurs în afara cadrului normativ, urmărindu-se astfel, punerea în discuție a statuărilor jurisdictionale irevocabile si asa, la nesocotirea autorității de lucru judecat (A se vedea decizia nr.6690/2011 a înaltei Curți de Casație si Justiție).
Pe cale de consecința, contestația în anulare promovată este de respins.
Solicita obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de 600,00 lei reprezentând onorariul avocațial pentru redactarea Întâmpinării conform facturii si ordinului de plata atașate.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul N. A.-H. a solicitat respingerea cererii de contestație în anulare formulată de către contestatoarea S. M. ca fiind inadmisibilă.
Analizând contestația în anulare prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul a retinut urmatoarele:
Contestația în anulare promovată se întemeiază pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, respectiv vizează săvârșirea unor greșeli materiale de către judecătorii instanței de revizuire .
În literatura de specialitate și în practica judiciară s-a stabilit că sunt greșeli materiale acele erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept urmare pronunțarea unor soluții greșite, fiind vorba despre acele greșeali pe care o comite instanța, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care conduc la o solutie gresita.
Potrivit dispozitiilor art. 318 C.pr. civ, hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale ,textul de lege avand in vedere greseli materiale cu caracter procedural, contestatia in anulare neputand fi admisa atunci cand se invoca stabilirea eronata a situatiei de fapt in urma aprecierii probelor sau interpretarii faptelor ori rezultatul interpretarii unui text de lege, intrucat acestea echivaleaza cu o greseala de judecata.
Contestatoarea arata ca in mod gresit atat instanta de revizuire a admis exceptia inadmisibilitatii cu incalcarea dreotului la aparare si de asemenea nu a tinut seama de faptul ca inscrisul fals a fost depus pentru prima data in recurs, acesta fiind hotarator pentru respingerea recursului.
Analizand sustinerile contestatoarei, tribunalul constata ca din interpretarea textului art. 318 C.pr. civ rezulta ca acesta vizează greșeli de fapt nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale, ori admiterea exceptiei inadmisibilitatii cu incalcarea dreptului la aparare si faptul ca inscrisul fals a fost depus pentru prima data in recurs, acesta fiind hotarator pentru respingerea recursului, nu poate fi asimilata intelesului de greseala materiala, conform dispozitiilor legale mai sus aratate.
A considera altfel, ar însemna ca părțile să poată solicita rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu o opoziție la o hotărâre irevocabilă, așa încât contestația în anulare ar deveni o cale ordinară de atac, contestatoarea avand deschis un alt demers juridic pentru valorificarea inscrisului declarat fals prin sentinta penala nr.253/2013 pronuntata de Judecatoria T..
Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, tribunalul a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea S. M. împotriva Deciziei civile nr. 797/R/28.08.2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care a păstrat-o în întregime.
C. Locala (comunala) pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Tritenii de Jos a formulat la data de 17.09.2014, CERERE DE COMPLETARE A HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI cu numărul 375/R/2014, potrivit prevederilor art.2812 din Vechiul Cod de Procedura Civila, cu solicitarea de a fi admisa după cum urmează:
COMPLETAREA DECIZIEI CU NUMĂRUL 375/R/2014, IREVOCABILA (este vorba despre o hotărâre judecătoreasca ce nu se comunica improcesuatilor), IN SENSUL OBLIGĂRII CONTESTATOAREI, S. M., SA-I ACHITE INTIMATEI -C. Locala (comunala) pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Tritenii de Jos-, CHELTUIELILE DE JUDECATA OCAZIONATE DE ACEST LITIGIU CONFORM DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE EXISTENTE LA DOSARUL INSTANȚEI, ȘI ANUME ONORARIUL AVOCAȚIAL DE 600,00 LEI.
În cauză se constată că prin decizia civilă a Tribunalului Cluj, instanța a omis să se pronunțe asupra cererii incidentale formulată de Co misia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Tritenii de Jos, în sensul de a, i se acorda cheltuieli de judecată.
Prin urmare, prezenta cerere este întemeiată față de situația de fapt astfel reținută și de prevederile art.281 ind.2 alin.1 Cod procedură civilă, impunându-se completarea deciziei civile nr. 375/R/2014 a Tribunalului Cluj cu soluția asupra cererii de obligare a contestatoarei, S. M., la plata cheltuielilor de judecată către C. Locala (comunala) pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Tritenii de Jos.
În ceea ce privește fondul cererii intimatei de obligare a recurenților la plata de cheltuieli de judecată, se poate constata ca si întemeiată față de prevederile art.274 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea căzuta în pretenții este obligată la plata cheltuielilor de judecată. Or, în calea extraordinara de atac, se reține că S. M. a căzut în pretenții, fiindu-i respinse criticile ca si nefondate, aflându-se, deci, în culpă procesuală.
Contestatoarea S. M. a depus note scrise prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de completare a dispozitivului Deciziei civile nr. 375/R/2014 precum și excepția tardivității formulării unei astfel de cereri.
Analizând cererea de completare a Deciziei civile nr. 375/R/2014 tribunalul constată următoarele:
Analizând cu prioritate, în virtutea art.137 C pr civ, excepția tardivității invocată, tribunalul o apreciază ca fiind neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Art.281² C pr civ stabilește că daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare, iar în prezenta speță se constată că decizia a cărei completare se solicită nu a fost comnuicată petentei-intimate C. locală Tritenii de Jos.
Numai în ipoteza hotărârilor irevocabile date în fond după casarea cu reținere, termenul pentru formularea cererii de completare a hotărârii este de 15 zile de la pronunțare, ceea ce nu este cazul în speța de față.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității tribunalul o va respinge pentru următoarele considerente:
Instituția juridică procesual civilă a "completării hotărârii" a fost introdusă în Secțiunea a VI-a a Cap. IV din Titlul III al Cărții II din Codul d e procedură civilă sub denumirea " Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii" prin art. 1 pct. 91 din nr.OUG 138/2000.
Așa cum am precizat anterior, potrivit dispozițiilor art. 2812 alin. 1 și 2 C pr civ daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Așadar, aceste dispoziții vin în ordine logică după cele precedente, care dau posibilitatea îndreptării și lămuririi dispozitivului fără a mai fi necesară o nouă judecată, în prima situație fiind vorba de erori materiale sau omisiuni evidente, în a doua de lămurire cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, iar în a treia, de completare a hotărârii numai în caz de "minus petita", atunci când instanța a omis să se pronunțe asupra unei cereri principale sau accesorii, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.
În primele două situații, această măsură poate fi dispusă oricând, iar în a treia situație este prevăzut un termen doar în privința hotărârilor care mai sunt susceptibile de apel sau recurs, ori în privința celor date în fond după casarea cu reținere. Celelalte hotărâri nu sunt afectate de vreun termen.
A raționa în sensul că în privința celorlalte hotărâri nu se poate formula cerere de completare, ar duce la lipsirea de efecte a textului legal mai sus citat, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului.
În ceea ce privește fondul cauzei tribunalul apreciază ca fiind pertinentă solicitarea petentei-intimate C. locală Tritenii de Jos în condițiile în care, așa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării existente în dosar (fila 22) aceasta a solicitat respingerea contestației în anulare formulate de către contestatoarea S. M. și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei.
Or, prin Decizia civilă nr. 375/R/2014 pronunțată în dosarul civil nrer._, tribunalul a omis să se pronunțe, lăsând complet nesoluționată, cererea intimatei C. locală Tritenii de Jos de acordare a cheltuielilor de judecată, astfel că în speță sunt pe deplin incidente dispozițiile art. 281² C pr civ.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 281² alin 1 și 2 C pr civ va respinge excepția tardivității și excepția inadmisibilității și va admite cererea formulată de intimata C. L. Tritenii de Jos, sens în care va dispune completarea Deciziei civile nr. 375/R/2014 cu următoarea dispoziție:
„Obligă contestatoarea S. M. să plătească intimatei C. L. Tritenii de Jos suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității.
Respinge excepția inadmisibilității.
Admite cererea formulată de intimata C. L. Tritenii de Jos.
Dispune completarea Deciziei civile nr. 375/R/2014 cu următoarea dispoziție:
Obligă contestatoarea S. M. să plătească intimatei C. L. Tritenii de Jos suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2014.
Președinte, A.-F. D. | Judecător, A.-S. S. | Judecător, M. O.-S. |
Grefier, L. M. |
L.M. 02 Decembrie 2014
Red AD/tehn LM
08 decembrie 2014/2 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 740/2014. Tribunalul CLUJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 382/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
