Legea 10/2001. Sentința nr. 258/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 258/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 297/117/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINTA CIVILA NR.258/ 2014
Ședința publică de la 16 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O.-C. T.
Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind pe reclamant F. A. în contradictoriu cu pârât S. R. PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUN. CLUJ-N., pârât S. R. PRIN PRIMARUL MUN. CLUJ-N., având ca obiect, Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanții reclamantei FĂRKAȘ A. avocat V. A. V. și av. Kopcza Mikolt, lipsind reclamanta și pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, tribunalul verificând competența, în temeiul art. 131 C.pr.civ., constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
De asemenea, constată că s-a realizat în cauză procedura de regularizare.
Totodată pune în discuție, excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinare, respectiv, excepția lipsei competenței Tribunalului Cluj, secția civilă de a judeca cererea, excepția tardivității privind petitul 3 din acțiune, excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local față de S. R., precum și a Primarului municipiului Cluj-N., față de S. R. excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului Cluj-N., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului Local al municipiului.
Reprezentanta reclamantei, învederează instanței că în conformitate cu dispozițiile art. 204 C.pr.civ., dorește modificarea acțiunii, în sensul că își extinde acțiunea și față de Primarul Municipiului Cluj, în ce privește petitul de anulare a dispoziției Primarului.
Tribunalul constată că a fost chemat în judecată PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-N. și nu se impune modificarea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei, arată că în ce privește excepția de necompetență a Tribunalului Cluj-Secția civilă, a fost formulat petitul 1 și 2 din acțiune, iar referitor la aceste petite, motivarea acesteia din întâmpinare, este superflue, sens în care solicită a fi respinsă, deoarece Tribunalul Cluj-Secția civilă este competent a le soluționa. Cu privire la excepția tardivității petitului 3 din acțiune solicită respingerea acesteia deoarece a fost formulată în termen, având în vedere data înregistrării acțiunii, 21.01.2014.
În ce privește excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local față de S. R., precum și a Primarului municipiului Cluj-N., față de S. R., arată că acesta a fost motivul pentru care a formulat cererea de modificare a acțiunii, fiind o chestiune de formă, deoarece a chemat în judecată această parte. De asemenea, arată că pârâții împrocesuați sunt S. R. și Primarul Municipiului Cluj, și ca urmare solicită respingerea excepției tardivității și a lipsei calității de reprezentant și respectiv a lipsei de competență materială a Tribunalului Cluj, privind petitele 1 și 2.. În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului Cluj, raportat la petitul 1 și 2, arată că primarul nu are calitate procesuală pasivă în cauză și a formulat acțiunea față de S. R. și a Primarului, doar în ce privește petitul 3 din acțiune, ca urmare solicită respingerea excepției. Cu privire la acțiune a formulat-o față de CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., pentru petitul 3, dar nu are calitate față de primele două petite. Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului Local și a Municipiului Cluj-N., arată că solicită respingerea acestor excepții.
Reprezentantul reclamantei av. V. A. V., susține concluziile colegei sale AV. KOPKZA MIKOLD, pentru aceleași considerente.
Tribunalul după deliberare, respinge excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Cluj -secția civilă, raportat la primele petite din acțiune,apreciind că acestea sunt în strânsă legătură cu plângerea formulată împotriva Dispoziției Primarului tinzând să lămurească calitatea de bun preluat în mod abuziv. Referitor la excepția tardivității o va respinge, având în vedere că plângerea a fost formulată în termenul legal de 30 de zile, conform art. 26 al.3 din Legea nr. 10/2001, dispoziția fiind comunicată în 24.-12.2013, iar plângerea a fost formulată la data de 21 ian.2014.
În ce privește excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Cluj-N., o respinge, referitor la primele două petite, în condițiile în care bunul preluat abuziv era proprietatea Statului și a fost administrat de Consiliul Local al municipiului Cluj-N..
În urma precizării acțiunii, tribunalul respinge excepția lipsei calității de reprezentant a Primarului, ca fiind lipsită de obiect. De asemenea, admite excepția lipsei calității procesual pasive a Primarului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Cluj-N., privind petitele 1 și 2 și respectiv 3, neexistând o identitate între deținătorul imobilului din raportul juridic dedus judecății și pârâții împrocesuați. Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință, o respinge, raportat la motivarea anterioară, că bunul litigios a fost în proprietatea Statului R. și în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-N..
De asemenea, întreabă reprezentanții prezenți, dacă a primit reclamanta despăgubiri pentru imobil și dacă este singura moștenitoare acceptantă.
Reprezentanta reclamantei, av. Kapcza Mikold, arată că se recunoaște încasarea unor despăgubiri pentru imobilul litigios, iar reclamanta este singura moștenitoare acceptantă, fiind singura beneficiară a drepturilor în baza Legii nr. 10/2001.
Tribunalul întreabă reprezentanții reclamantei dacă mai au cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Reprezentanții reclamantei, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul pe fond reprezentanților prezenți.
Reprezentanta reclamantei, av. Kapcza Mikold, față de cadrul procesual stabilit, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată. În ce privește motivul pentru care s-a respins notificarea în sensul că nu s-ar fi respectat termenul de 90 de zile pentru depunerea actelor arată că actele au fost depuse în acest termen, însă acest termen a fost prelungit și la data notificării actele erau la dosar, iar în ziua când a fost respinsă notificarea a apărut Legea nr. 165/2013 prin care s-a prelungit termenul la 120 de zile. Se impută reclamantei că nu a făcut nimic în decurs în 10 ani, referitor la revendicarea imobilului, ori tot la fel a procedat și Primăria nu a făcut nici un demers în acești 10 ani, pentru soluționarea notificării, ca urmare susținerile pârâtei sunt abuzive.
Reprezentantul reclamantei, av. V. A. V., susține în totalitate concluziile colegei sale av. av. Kapcza Mikold și solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, în cuantum de 1000 lei.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță în data de 21.01.2014 reclamanta FĂRKAS A. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin Consiliul local al Municipiului Cluj-N. și Primarul municipiului Cluj-N. solicitând în conformitate cu dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă și ale art. 26, alin. 3 din Legea nr. 10/2001, a se dispune, astfel:
- să se constate că imobilul situat în municipiul Cluj-N., ., . compus din 2 camere, bucătărie, baie, cămară, vestibul și terasă, în suprafață de 161, 7 mp și părți indivize comune de 45/100părți - înscris în C.F. nr. 52 751 sub A + l, nr. top 9033/2/S/ll Cluj-N., înscris în C.F. colectivă nr._, transcrisă din C.F. inițială nr. 6811 Cluj-N., a fost în proprietatea părinților săi F. H. (E.) și F. A. (. C.F. 52 75) în prezent decedați, a fost preluat de S. R., în mod abuziv, potrivit Decretului nr. 223/1974, prin Decizia Consiliului Popular al Județului Cluj, Comitetul Executiv, Biroul permanent nr. 64 din 25 februarie 1984, cu despăgubire derizorie de 68.501 lei - toate ca urmare a emigrării părinților mei F. A. și F. E. în Israel, în anul 1984;
- să se constate nulitatea absolută a tuturor actelor de expropriere emise în baza Decretului nr. 223/1974, prin care apartamentul sus menționat cu părțile indivize comune: teren în suprafață de 525 mp., . și poarta, fundațiile, acoperișul, racordurile principale de apă, gaz, curent electric, apă și canal, intrare la pivniță - aferente în cotă de 45/100 parte a trecut în proprietatea statului român, ca fiind acte de expropriere abuzive si în totală neconcordantă cu Constituția și drepturile cetățenilor români de la acea vreme;
-să se dispună anularea dispoziției nr.4195/18.12.2013 emisă de către primar cu consecința restituirii în natură a imobilului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii arată în esență că a întreprins toate demersurile în sensul depunerii actelor solicitate de către primar raportat la situația particulară a sa.
In drept: Legea nr. 554/2004, actualizată Legea nr. 10/2001 republicată și actualizată art. 1 -25, art. 26 alin (3), Legea 165/2013 art. 32 alin (2), Legea nr. 554/2004 actualizată, art. 12 și 14.
Pârâții, Municipiul Cluj-N., Primarul municipiului Cluj-N., in temeiul art. 205 si urm. C. proc. civ. au depus întâmpinare, prin care solicita instanței respingerea acțiunii, în principal pe cale de excepție, și în subsidiar ca inadmisibilă, pentru următoarele motive:
Aceștia invocă excepția lipsei competenței Tribunalului Cluj raportat la petitele 1 și 2 ale cererii de chemare în judecată, care solicită a fi disjunse și transmise spre competenta soluționare a Judecătoriei Cluj-N..
Conform art. 94, alin 4 din Codul de procedură civilă, judecătoriile judecă în primă instanță orice alte cereri date prin lege în competența lor, iar conform art. 95, alin 1 din Codul de procedură civilă, tribunalele judecă, în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Conform art. 26, alin 3 din Legea 10/2001 "Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel."
Din interpretarea teleologică a acestor texte legale și raportat la obiectul cauzei, rezultă că, cererile reclamanților din petitele 1 și 2 trebuie soluționate de către Judecătorii, acestea fiind instanțele competente material în judiciare prezentei cauze.
Mai mult, dispozițiile art. 26 alin 3 din Legea 10/2001 stabilesc, în favoarea secției civile a tribunalului competența de soluționare a plângerilor formulate împotriva dispoziției de respingere a cererii de restituire în natură, și nu revendicările formulate în temeiul dreptului comun, cum este situația reclamanților din prezenta speță.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea excepției invocate, cu consecința disjungerii petitelor 1 și 2 și declinarea competenței de soluționare a acestei cauze în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
2. Excepția tardivității în ceea ce privește petitul 3 al cererii de chemare în judecată.
Consideră că această excepție este întemeiată, raportat la faptul ca Dispoziția 4195/18.12.2013 a fost comunicata reprezentantului reclamantei in data de 24.12.2013. Conform prevederilor art. 26, al 3 din Legea 10/2001 republicata si actualizata " Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel." întrucât reclamanta nu a atacat dispoziția in termenul legal de 30 de zile a decăzut din dreptul de a mai contesta aceasta dispoziție, acceptând implicit ca temeinice si legale prevederile acesteia.
Deși, reclamanta susține că nu a împuternicit pe numitul V. A.-V. să o reprezinte, totuși, prin adresa înregistrată la Primăria Cluj-N., sub nr._/12.12.2013, arată că 1-a împuternicit pe acesta „prin procură autentificată și apostilată, precum și prin procură avocațială" să depună la dosarul de lege 10/2001 actele solicitate.
Totodată, prin adresa înregistrată la Primăria municipiului Cluj-N. nr._/05.12.2013, aceasta menționează, din nou, că depune o . acte, prin „avocat dr. V. A.-V.", deci prin persoană împuternicită să o reprezinte. Prin adresa nr._/29.11.2013, reclamanta arată că a împuternicit pe av. V. A.-V. să o reprezinte, iar la finalul adresei, menționează că „Domiciliul ales Av. Dr. V. A. V. ., Cluj-N.".
Totodată la dosarul constituit în temeiul Legii 10/2001, există înregistrată împuternicirea avocațială nr. 16/22.11/2013 în care reclamanta îl împuternicește pe av. și Dr. V. A. V. să „completeze și înregistreze actele solicitate de Serviciul revendicări, fond funciar al primăriei Cluj-N., dosar 2632 privind revendicarea L în imobilului situat în Cluj-N., ., . a promova și a ilin reprezenta în instanțele române și în fața CEDO, după caz, - obiect privind are dreptul conferit în baza Legii 10/2001 și Legii 165/2013."
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea excepției tardivității cererii de inițială de chemare în judecată, ca fiind tardiv formulată.
3. Excepția lipsei calității de reprezentant al Consiliului Local față de intimații Stat R. precum și a Primarului municipiului Cluj-N. față de S. R..
Având in vedere împrejurarea ca in prezentul dosar a fost împrocesuat S. R. prin Consiliul local al municipiului Cluj-N. și S. român, prin primarul municipiului Cluj-N., a considerat ca întemeiată excepția lipsei calității de reprezentant a acestora, raportat la dispozițiile art. 223, alin. 1 din NCC „(l) în ce privesc raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens.
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și unităților administrativ-teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevăzute de lege."
Prin urmare, in opinia lor, conform textului de lege mai sus citat S. R. este reprezentat prin Ministerul Finanțelor, si doar in cazul unui text de lege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice. Este adevărat că în cartea funciară nr._ apare ca titular al dreptului de proprietate S. R., dar nu S. R. prin Consiliul Local, ci în administrarea GIGCL Cluj. Deci, având în vedere faptul că proprietarul tabular nu este identic cu cel chemat în judecată, consideră întemeiată excepția invocată, motiv pentru care solicită admiterea ei.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 36, alin. 2, lit. c din Legea 215/2001 actualizata, potrivit cărora consiliile locale exercita "atribuții privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orașului sau municipiului.", este limpede că aceste prevederi limitează dreptul de administrarea al consiliilor locale la domeniul public sau privat al unităților administrativ teritoriale, fără a-1 extinde către acela al statului însuși. Ori nu s-ar putea ignora, sub acest aspect, dispozițiile cuprinse in art. 44 si 136 din Constituție, care fac o clara distincție intre domeniul (public sau privat) al statului, respectiv acela al unităților administrativ-teritoriale.
4.Excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului municipiului Cluj-N., raportat la petitele 1 și 2 al cererii de chemare în judecată.
Referitor la calitatea procesuala pasiva arăta ca, una din condițiile esențiale pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar. Aceasta este reglementata in art.56 si următoarele NCPC.
Calitatea procesuala consta in identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecații. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expună împrejurările din care sa rezulte ca el este îndreptățit sa-1 cheme in judecata pe parat.
În concordanță cu prevederile legii 215/2001 a administrației publice locale, primarul municipiului poate sta în judecată ca reprezentant al Municipiului Cluj-N. sau a Consiliului Local al municipiului Cluj-N., dar nu ca reprezentant al statului R., sau în nume propriu.
5.Excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Cluj-N., raportat la petitul 3 al cererii de chemare în judecată.
Astfel, raportat la prevederilor art. 21, alin 4 din Legea 10/2001 in cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale restituirea in natura sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivata a primarilor[...]", in litigiile privitoare la imobilele care intra sub incidența legii 10/2001 calitate procesuala pasiva are primarul si nu Consiliul Local al mu. Cluj-N..
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită anularea Dispoziției nr. 4195/2013, prin procedura prevăzută de Legea 10/2001 . Ori, aceste texte legale nu prevăd nici o obligație în sarcina Consiliului Local al municipiului Cluj-N., astfel încât solicitam onoratei instanțe admiterea excepției invocate si, pe cale de consecința respingerea acțiunii ca introdusa împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.
Instanța sesizata trebuie sa verifice atât calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva.
6. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului Local al municipiului:
Solicită Onoratei Instanțe respingerea cererii de chemare în judecată invocând excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., având in vedere dispozițiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public având capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, iar in conformitate cu alin. 2, același articol, in justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. In temeiul acestor prevederi normative, arătam că personalitate juridică au unitățile administrativ teritoriale indicate in cuprinsul art. 1 alin 2 lit. I Legea 215/2001.
In conformitate cu art. 21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu". De asemenea, potrivit art. 20 alin. 1 din actul normativ indicat anterior „comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ - teritoriale in care se exercită autonomia locală si in care se organizează si funcționează autorități ale administrației publice locale". Din coroborarea celor doua texte exprese, citate mai sus, si in lipsa unor prevederi legale in sens contrar, conchid ca unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile si județele si, pe cale de consecință, numai acestea sunt persoane juridice de drept public, au capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.
In privința pârâtului - Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., arătă că in conformitate cu art. 23 alin. 1 Legea 215/2001, acesta reprezintă o autoritate a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală in comune, orașe, municipii, astfel ca fiind doar organ deliberativ in conformitate cu art. 1, alin 2 lit d din Legea 215/2001. în același sens sunt și prevederile art. 121 alin 1 din Constituția României.
Împrejurarea că S. român în administrarea GIGCL al jud. Cluj apare ca titular al dreptului de administrarea al bunului imobil înscris în CF_ nu conferă automat capacitate procesuală de folosință, câtă vreme art. 20 alin 1 teza finală din legea 215/2001 prevede în mod expres că „unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii."
Dispozițiile art. 1 și art.4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, prevăd că „dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public", și respectiv „domeniul privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public" și „asupra acestor bunuri statul sau unitatea administrativ-teritorială au drept de proprietate privată. Deci, consiliul local, nefiind unitate administrativ-teritorială, nu poate fi titular al dreptului de proprietate publică sau privată.
De asemenea, apreciază ca in temeiul art. 56 alin. 1 NCPC, „Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile".Prin urmare, pentru a fi parte in procesul civil, atât paratul - cat si reclamantul - trebuie sa îndeplinească, alături de alte cerințe specifice si condiția existentei capacității procesuale, lipsa acesteia implicând respingerea acțiunii.
Aceste prevederi legale amintite mai sus trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, autoritățile administrației publice sau organele statului neputând beneficia de un tratament diferențiat față de celelalte persoane. Consiliile locale și județene nu pot sta în judecată în calitate de pârâți, neavând personalitate juridică, aceste acțiuni trebuind să fie exercitate împotriva comunelor, sau municipiilor și respectiv județelor, aceasta fiind o problemă de capacitate procesuală de folosință.
F. de argumentele mai sus arătate, in temeiul art. 56 alin 1 C. Proc. civ. solicita Onoratei Instanțe respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.
7. Pe fondul cauzei, referitor la inadmisibilitate, învederează instanței faptul ca, odată cu apariția Legii 10/2001, restituirea in natura se face in condițiile acestei legi nemaifiind admisibila nici o acțiune in justiție, având ca obiect imobilele ce intra sub incidența Legii 10/2001. In acest sens s-a pronunțat si înalta Curte de Casație si Justiție, Secțiile Unite, in ședința din 9 iunie 2008, in dosarul nr. 60/2007: "Cu privire la acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1045- 22 decembrie IQ8Q, formulate după . Legii 10/2001 si soluționate neunitar de instanțele judecătorești. Secțiile Unite decid: Concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant. chiar daca acesta nu este prevăzut expres in legea speciala. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala (Legea 10/2001") si Convenția Europeana a Drepturilor Omului, convenția are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei acțiuni in revendicare, întemeiata pe dreptul comun, in măsura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice." Astfel, ținând cont de faptul ca aceste apartamente au fost înstrăinate către foștii chiriași, care si-au intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, s-ar aduce atingere "unui alt drept de proprietate" precum si "securității raporturilor juridice".
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 15, alin. 2 din Constituția României, legea civila dispune numai pentru viitor, iar potrivit dispozițiilor art. 1 Cod Civil, legea civila nu are putere retroactiva. Aceste texte de lege consacra teza unanim acceptata ca legea noua trebuie sa respecte suveranitatea legii vechi, astfel încât ea nu poate nimici sau modifica trecutul juridic. Anterior intrării in vigoare a Legii 10/2001, aplicarea principiului restituto in integrum, ca efect al ineficacității actelor de preluare, a fost guvernata de prevederile dreptului comun in materia revendicării, reprezentat prin dispozițiile art. 480 si art. 481 din Codul civil. Legea 10/2001 ca lege noua, suprima practic acțiunea dreptului comun in cazul ineficacității actelor de preluare la care se refera si, fără a elimina accesul la justiție, perfecționează sistemul reparator, iar prin norme de procedura speciale îl subordonează controlului judecătoresc. Pentru evitarea preluării stării de incertitudine in ceea ce privește situația juridica a unor asemenea imobile, Legea nr. 10/2001 a instituit un termen in interiorul căruia trebuie depusa notificarea, termen prelungit succesiv, sancțiunea nerespectării lui constând, potrivit art. 22, alin. 5, in pierderea dreptului de a solicita in justiție masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.
Întrucât reglementările cuprinse in Legea 10/2001 interesează substanțial si procedural ordinea publica si regimul juridic al acesteia, rezulta ca acestea sunt de imediata aplicare. Soluția a fost anticipata legislativ prin art. 6 alin. 2 din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, care prevede ca: "Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparație". In acest context, după data intrării in vigoare a Legii nr. 10/2001, acțiunea in revendicare a imobilelor pe care le vizează nu mai este admisibila pe cale dreptului comun, persoanele îndreptățite fiind ținute sa urmeze procedura stabilita de legea speciala.
Aceasta concluzie decurge din faptul ca in conformitate cu art. 46 alin. 2 si 4, din Legea 10/2001, după . acestui act normativ, restituirea imobilelor preluate fără titlu valabil si înstrăinate prin acte de dispoziție este condiționata de constatarea pe cale judecătoreasca a nulității actului de înstrăinare, determinata de reaua-credință a pârtilor din actul de înstrăinare, iar in cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aceeași măsura este consecința constatării nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare, pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor in vigoare la data înstrăinării.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18, lit. c din Legea nr. 10/2001 actualizata, "daca imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor Legii 112/1995, cu modificările ulterioare", masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent. Din interpretarea acestor norme legale rezulta ca, in situația in care imobilul preluat de stat a fost înstrăinat fostului chiriaș, rezolvarea acțiunii formulate împotriva subdobânditorului nu se poate face in temeiul dispozițiilor dreptului comun, prin compararea titlurilor de proprietate, ci, numai in baza prevederilor Legii 10/2001.
Se impune astfel sa fie cercetate succesiv, valabilitatea titlului vânzătorului iar apoi, buna-credință a pârtilor din actul juridic de înstrăinare, sau respectarea dispozițiilor imperative ale legilor in vigoare la data înstrăinării.
Este evident ca in situația in care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale, fiind incidente dispozițiile art. 18, lit c din Legea 10/2001 actualizata, persoana îndreptățita trebuie sa urmeze procedura administrativa prealabila, prevăzuta de art. 21 si următoarele din lege.
O asemenea condiție prealabila nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție care consacra accesul liber la justiție, întrucât vizează faza administrativa a procedurii necontencioase si nu afectează substanța dreptului garantat, atât constituțional, cat si prin art. 6, alin 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Lilbertăților Fundamentale, ratificata de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994.
In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in cauza "Golder contra Regatului Unit", 1975 ca "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut", precum si ca "exista posibilitatea limitărilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept."
In ceea ce privește primul petit al acțiunii, prin care se solicita constatarea preluării abuzive a imobilului situat in Cluj-N., .. 16, învederam Onoratei instanțe faptul ca imobilul in litigiu a fost preluat in baza Decretului 223/1974, prin Decizia Consiliului Popular al Județului Cluj nr. 64/1984, cu acordarea unei despăgubiri în cuantum de 68.501 lei. Imobilele preluate în baza Decretului nr.223/1974 sunt exprez prevăzute ca intrând sub incidența Legii 10/2001 de HG nr.250/2007, la art. 1.4., lit B.
8. Susține legalitatea si temeinicia Dispoziției nr. 4195/2013, invocând următoarele argumente:
Prin Dispoziția nr. 4195/2013 a fost respinsă notificare nr. 688 din 07.12.2001, înregistrată sub nr._/3 din 13.12.2001, formulată de antecesoarea reclamantei, pentru imobilul înscris în CF individuală nr._ Cluj-N., cu nr. Top. 9033/2/S/II, compus din 2 camere și dependințe, situat în municipiul Cluj-N., ., nr. 2, deoarece documentele necesare soluționării notificării au fost solicitate prin mai multe adrese.
În data de 30 iulie 2013, cu adresa nr. 2632/25.07.2013, Comisia de aplicare a prevederilor Legii 10/2001 a emis o adresă către av. Dr. V. A., prin care i se solicita să depună documentele doveditoare ale calității de persoană îndreptățită ale notificatoarei. în cuprinsul adresei respective, i s-a pus în vedere acestuia faptul că documentele trebuie depuse în termenul de decădere prevăzut de art. 32 al Legii 165/2013. Această adresă, așa cum rezultă din copia confirmării de primire, a fost semnată de către reprezentantul notificatoarei la data de 31.07.2013.
Ulterior, prin adresa nr._/21.10.2013, numita F. A., împreună cu fratele ei, F. P., ne informează că au primit adresa de solicitare acte la data de 30 iulie 2013, și ne arată că domiciliul ales este la sediul cabinetului avocațial dr. V. Alexandu V., situat în .,_ Cluj-N., jud. Cluj.
Cu toate acestea, revendicatoarea nu a depus, în termenul de decădere de 90 de zile documentele justificative care să ateste calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în conformitate cu prevederile art. 32, alin 1 din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, republicată.
Mai mult decât atât, primăria mun. Cluj-N., dând dovadă de bună-credință, revine la adresa nr. 2632/25.07.2013, și prin adresa nr._/3/304/24.10.2013 solicitându-i reclamantei să depună dovada efectuării demersurilor pentru obținerea documentelor solicitate, pentru a putea beneficia de prelungirea termenului de decădere.
Cu toate acestea, și deși reclamanta, cunoscând cererea de revendicare formulată de numita F. E., nu a depus nici un fel de diligentă în vederea soluționării notificării începând cu anul 2001. Deși a avut la dispoziție mai mult de 10 ani pentru a depune la dosarul constituit în temeiul legii 10/2001 actele necesare soluționării cererii, aceasta nu a depus documentele justificatoare ale calității de persoană îndreptățită. în această ipoteză, nu se poate dovedi reaua-credință a primarului, având în vedere că acesta s-a conformat dispozițiilor Legi 165/2013, iar reclamanta nu a dat dovadă de diligentă în vederea soluționării cererii. Reclamanta nu își poate invoca propria culpă.
Astfel, in mod legal, prin Dispoziția nr.4195/2013, a fost respinsa notificarea formulata de reclamantă, motivat de faptul ca acesta nu a depus în termenul de decădere de 90 de zile documentele justificative care să ateste calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii.
Raportat la dispozițiile art. 451 alin 2 și 453 alin 2 Cod Procedura Civila, a solicitat instanței să respingă cererea de acordare a cheltuielilor de judecata întrucât nu sunt in culpa procesuala, și în subsidiar, în situația în care se va admite cererea reclamanților referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, solicită instanței cenzurarea acestora și reducerea lor la un cuantum rezonabil.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta arată că în decurs de 12 ani nu a întreprins primarul nici un demers pentru rezolvarea notificării, însă a respins-o cu deosebită celeritate pentru pretinsa nedepunere a unor acte justificative.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții au ridicat o . excepții care în temeiul art. 248 C.pr.civ., au fost soluționate în ședința publică din 16 mai 2014, situație în care nu vor mai fi reluate motivele, regăsindu-se în practicaua prezentei sentințe, acțiunea fiind admisă în parte ca urmare a pronunțării în prealabil a acestora .
Analizând cererea prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Pe fondul cauzei, pârâtul s-a prevalat de faptul că reclamanta nu a depus în termenul de decădere de 90 de zile documentele justificative care să ateste calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001.
Această chestiune prealabilă este apreciată de către tribunal ca fiind neîntemeiată, având în vedere, în primul rând, situația aparte a reclamantei în calitate de succesoare a notificatoarei, cetățean israelian, cu domiciliul în Israel, fiind o persoană în vârstă.
La aceasta se adaugă și faptul că reclamanta nu s-a desistat de obligația de a depune în timp util documentele justificative privind îndreptățirea mamei sale la restituirea bunului preluat abuziv, aspect ce rezultă din cele ce vor fi detaliate.
Astfel, în vederea soluționării notificării depuse, pârâtul, prin intermediul Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 a solicitat reprezentantului mamei reclamantei, domnul avocat A. V., depunerea unor înscrisuri privind modul de trecere în proprietatea statului a imobilului revendicat, respectiv Decizia nr. 64 din 25.02.1984 emisă de către Consiliul Popular al județului Cluj, în baza Decretului nr. 223/1974, copii actualizate după pașaport, după certificatul de naștere și de căsătorie pentru notificatoare, o declarație autentică de notorietate privind identitatea de nume între F. E. și F. H., declarație susținută de doi martori, certificatul de deces după defunctul F. A. și acte de stare civilă privind eventualii succesori ai notificatoarei (fila 203)
S–a pus în vedere totodată faptul că potrivit art.32 din Legea nr. 165/2013 s-a instituit un termen de decădere de 90 de zile în procedura administrativă în care se pot depune actele respective, termen care poate fi prelungit pentru o perioadă de 60 de zile, la cererea scrisă și dacă persoana îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri.
Această înștiințare a fost expediată în data de 30 iulie 2013.
Reclamanta a făcut dovada încercărilor sale de a lua legătura cu primăria, așa cum rezultă din copia recipiselor de apelare a numărului de fax (fila 63-78), însă, fără sorți de izbândă.
În data de 24.10.2013, ca urmare a adresei reclamantei și a fratelui său înregistrate la primărie în data de 21.10.2013, deci anterior expirării termenului de 90 de zile arătat, aceștia comunică celor doi succesori, necesitatea depunerii actelor menționate anterior și a celor de stare civilă privind decesul notificatoarei și calitatea de succesori, precizând că este necesar pentru prelungirea termenului de decădere, să se depună dovada demersurilor întreprinse (fila 55).
De remarcat că prin cererea adresată primăriei, la data menționată, reclamanta și fratele său recunosc că au primit solicitările acestei instituții însă, solicită prelungirea termenului de decădere, pentru a procura actele solicitate în noua lor calitate de succesori și a angaja un avocat în persoana domnului V. A. V., care în cele din urmă, așa cum rezultă din împuternicirea dată în 20.11.2013 (fila 172-173) a fost angajat și de către succesori.
Toate actele solicitate au fost depuse în data de 5 decembrie 2013 (fila 168).
Așadar, tribunalul apreciază că în realitate termenul de 90 de zile curge de la momentul 24.10.2013 când li s-a pus în vedere efectiv reclamantei și fratelui său actele necesare soluționării notificării în calitatea lor de succesori ai persoanei notificate care între timp a decedat, actelor inițiale adăugându-li-se cele privind descendența lor.
Chiar dacă s-ar face abstracție de aceste aspecte, un prim demers a fost realizat de către aceasta, respectiv la data de 21.10.2013 când a obținut certificatul de deces al mamei sale care de altfel justifica și calitatea sa de continuatoare a demersurilor începute de către defunctă, așa încât nu se poate reține desistarea acesteia.
Revenind la îndreptățirea antecesoarei reclamantei Tribunalul constată că imobilul litigios înscris în CF_ Cluj constând în apartamentul nr. 2 din ., a fost proprietatea defuncților F. A. și soția E., iar în baza deciziei civile nr. 64/25.02.1984 emisă de Consiliul Popular al județului Cluj, s-a întabulat dreptul de proprietate al Statului R., în administrarea operativă a G.I.G.C.L. CLUJ (fila 129).
Prin Decizia menționată s-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru apartamentul respectiv, la suma de 68.501 lei ( fila 99-101).
Acest apartament a fost înstrăinat în favoarea numiților B. E. și soțul A. potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr._/9.03.1998 (fila 96 ) încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995.
Prin notificarea formulată în data de 7.12.2001 (fila 111) defuncta F. E. a solicitat restituirea în natură a acestui apartament, arătând că a fost preluat de la soțul său și aceasta în temeiul Decretului nr. 223/1974.
Prin Dispoziția nr. 4195/18.12.2013 emisă de primar s-a respins notificarea formulată pe considerentul că revendicatoarea nu a depus în termenul de decădere de 90 de zile actele solicitate (fila 109).
Depășindu-se impedimentul nerespectării termenului de decădere, instanța constată că defuncta F. E. este îndreptățită în temeiul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001 coroborat cu prevederile art. 1 alin.2 din Legea nr. 165/2013, la măsuri reparatorii în echivalent, constatând că imobilul a fost preluat de către S. român în mod abuziv.
Petitul privind nulitatea absolută a tuturor actelor de expropriere va fi respins, apreciind că este lipsit de interes, în condițiile în care s-a statuat anterior că preluarea s-a făcut abuziv, fără titlu.
În baza art. 453 alin.2 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a pârâtului îl va obliga să achite reclamantei 1100 lei, din care 1000 lei pentru demersurile efectuate de către avocat V. în acest dosar, în condițiile în care onorariul de 2000 lei este global, pentru toată munca depusă, inclusiv depunerea actelor justificative în procedura prealabilă administrativă și 100 lei pentru avocat Kapkza Mikolt Krisztina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă precizată formulată de către reclamanta FĂRKAȘ A. împotriva pârâtului S. R. prin consiliul local al Municipiului Cluj-N. și în consecință:
Constată că imobilul situat în municipiul Cluj-N., ., . două camere, bucătărie,baie, cămară, vestibul, sas, și terasă acoperită și deschisă cu o suprafață construită de 101,7 m.p. cu părțile indivize comune înscrise în CF ind. 52749Cluj construit pe ./2 din CF 6811Cluj,apartamentul fiind înscris în CF_ Cluj indiv.cu nr. top 9033/2/S/II a fost preluat de către S. R. în mod abuziv.
Anulează dispoziția nr. 4195/18.12.2013, emisă de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-N. și în consecință:
Constată îndreptățirea defunctei FĂRKAS E., decedată după formularea notificării, la măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul descris anterior în condițiile Legii nr. 165/2013 ținându-se cont de dispăgubirile încasate.
Respinge petitul privind nulitatea actelor de expropriere.
Obligă pe pârâtul Primarul Municipiului Cluj-N. să achite reclamantei suma de 1100 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 mai 2014.
Președinte, O.-C. T. | ||
Grefier, E. C. |
E.C. 26 Mai 2014
Red. O.T./ Tehnored. C.H.
5 ex./ 5 iunie 2014.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 236/2014. Tribunalul CLUJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 115/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
