Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 57/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 3301/235/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 57/A/2014
Ședința publică din 21 Ianuarie 2014
Instanța alcătuită din:
PREȘEDINTE O.-C. T.
JUDECĂTOR A.-F. D.
GREFIER G.-C. Ț.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de creditoarea apelantă . împotriva Sentinței civile nr. 766/30.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., privind și pe intimații M. H. I., M. S. D., B.E.J M. ȘI ASOCIAȚII, având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul creditoarei, avocat Valean C., reprezentantul intimaților M., avocat A. B., lipsă fiind intimatul B.E.J.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul este declarat în termen legal, este motivat, comunicat și s-a realizat procedura de regularizare.
La data de 13 ianuarie 2014, prin registratura instanței s-a depus la dosar din partea intimaților copia contestației la executare, notificarea nr. 200/01.08.2013, somația din data de 18.11.2013, copia popririi din dosarul de executare nr. 978/2013 și copia cărților de identitate.
Se comunică un exemplar din aceste înscrisuri cu reprezentantul creditoarei.
La data de 20 ianuarie 2014, intimații au înregistrat la dosar împuternicirea avocațială a d-lui avocat A. B., chitanța și factura în original prin care face dovada achitării onorariului avocat.
Raportat la natura acestei proceduri de încuviințare, cerere necontencioasă și faptul că în fața instanței de fond s-a respins cererea formulată de Biroul executorului judecătoresc privind încuviințarea executării silite imobiliare solicitată de creditoare împotriva debitorilor M., comunicându-se hotărârea doar cu creditoarea și B.E.J., instanța pune în vedere reprezentantului creditoarei să precizeze dacă apreciază că trebuie să se judece în contradictoriu cu intimații.
Reprezentantul apelantei creditoare arată că soluționarea prezentei cauze presupune participarea intimaților, aceștia sunt părți în dosarul de executare și sunt debitori. Pe de altă parte, precizează că a formulat calea de atac și în contradictoriu cu intimații pentru opozabilitate. De asemenea, arată că este o procedură contencioasă.
Reprezentantul intimaților apreciază că strict procedural ar fi o procedură necontencioasă, însă instanța trebuie să facă aplicarea art. 531 N.C.P.C. deoarece intimații au fost citați, s-a depus întâmpinare din partea acestora și s-au ridicat apărări.
Instanța deliberând, raportat la dispozițiile art. 531 N.C.P.C., apreciază că cererea are caracter contencios. Prin grija instanței s-a preluat din sistemul ECRIS Sentința civilă nr._/CC/25.10.2013, pronunțată în dosarul nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect încuviințarea executării silite înaintată de S.C.P.E.J. M. și Asociații.
Reprezentantul intimaților depune la dosar un set de înscrisuri, din care se comunică un exemplar reprezentantului creditoarei apelante.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe apel.
Reprezentantul apelantei creditoare solicită admiterea apelului, schimbarea încheierii atacate în sensul încuviințării executării silite imobiliare împotriva debitorilor M..Apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de executare a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 22/1969, care prevede că la constatarea unei pagube în gestiune, persoana responsabilă își poate lua angajamentul. Acest angajament reprezintă titlul executoriu. Mai arată că instanța trebuie să se pronunțe doar cu privire la titlul executoriu, respectiv angajamentul scris. Se solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar, reprezentând onorariu avocat, timbru judiciar, cheltuieli de deplasare (pentru distanța Baia M. – Cluj-N., respectiv 300 km) și depune bonul eliberat de .>
Reprezentantul intimaților solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. Potrivit art. 531 N.C.P.C. apelul trebuie respins. În ce privește Legea nr. 22/1969, arată că a fost adoptată în contextul unui alt cod al muncii, iar Codul muncii din 2003 a abrogat toate legile ce au conținut contrar. Se solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Încheierea civilă nr. 766/30.10.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., s-a respins cererea formulată de Biroul executorului judecătoresc M. și Asociații privind încuviințarea executării silite imobiliare la cererea creditorului . BAIA M. împotriva debitorilor garanți ipotecari M. H. I. și M. S..
Pentru a pronunța această încheiere, judecătoria a reținut următoarele:
În fapt, la data de 22.09.2012 numita M. H. I. în calitate de gestionară - vânzătoare, la un magazin din G. ce aparține creditoarei, a întocmit un înscris sub semnătură privată intitulată „declarație”, prin care a recunoscut o datorie față de creditoare.
Alăturat acestei declarații, debitoarea împreună cu soțul a încheiat un contract de ipotecă în vederea garantării acestei datorii, contract autentificat de notarul public sub nr.3082/2012.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 622 alin. 2 Cod Procedură Civilă, „în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită”. Art. 632 din același act normativ impune ca executarea silită să se facă numai în temeiul unui titlu executoriu, la art. 665 alin. 5 din același act normativ fiind stabilite situațiile de excepție în care cererea privind încuviințarea executării silite poate fi respinsă.
În ceea ce privește titlurile executorii invocate în prezenta cauză, respectiv declarație sub semnătură privată și contract de ipotecă, instanța a avut în vedere, că o declarație sub semnătură privată chiar dacă privește o creanță, nu constituie titlu executoriu, și nu poate fi pus în executare în sensul prevederilor art. 632 din Noul Cod de Procedură Civilă întrucât legiuitorul a conferit valoare de titlu executoriu numai unui act autentificat și doar în ipoteza în care acest înscris constată o creanță certă și lichida, iar contractul de ipotecă autentificat de notarul public poate fi un titlu executoriu numai dacă constată o creanță certă și lichidă, pentru că este un contract accesoriu actului principal, care garantează obligațiile asumate în contractul principal, care la rândul său trebuie să îndeplinească caracterul de titlul executoriu, însă în speța de față acest caracter îi lipsește actului principal.
În consecință, apreciind că în cauză sunt incidente prevederile art. 665 alin. 5 pct. 2 din Codul de Procedura Civilă, lipsind chiar titlul executoriu impus de art. 632 din Codul de Procedură Civilă, instanța a respins cererea formulată de Biroul executorului judecătoresc M. și Asociații privind încuviințarea executării silite imobiliare la cererea creditorului . M. împotriva debitorilor garanți ipotecari M. H. I. și M. S..
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea S. SRL, solicitând instanței admiterea apelului, schimbarea încheierii atacate in sensul admiterii cererii de incuviintare a executării silite imobiliare a creditorului . Baia M. impotriva debitorilor garanți ipotecari M. H. I. si M. S. D. formulate de SCPEJ M. si Asociații, cu cheltuieli de judecată.
În motivare creditoarea apelantă arată faptul că apreciază ca hotărârea pronunțata a fost data de instanța de executare cu incalcarea si aplicarea greșita a dispozițiilor art.32 din Legea nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții si răspunderea in legătura cu gestionarea bunurilor, dispoziție legala care prevede ca angajamentul scris privind acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului prin lipsa in gestiune reprezintă titlu executoriu.
Astfel, creditorul .. a formulat către SCPEJ M. si Asociații o cerere de executare silita pentru suma de 112.086,75 lei in baza titlurilor executorii -
1.DECLARAȚIE din data de 21.09.2012 si respectiv DECLARAȚIE din data de 15.07.2013 privind recunoașterea si angajamentul scris pentru acoperirea prejudiciului cauzat societății .. prin lipsa in gestiune constatata la magazinul nr.13 G. unde debitoarea deținea funcția de gestionar, si
2.CONTRACT DE IPOTECA autentificat sub nr.3082/28.09.2012 de BNP Asociați F. G.&Georza M.-M.&Georza M. privitor la garantarea obligației in cuantum de 87.640 lei rezultata din contractul individual de munca încheiat intre .. in calitate de angajator si garanta ipotecara M. H. I. in calitate de salariata încadrata pe funcția de gestionar magazin nr.13 G., conform contractului individual de munca nr._/09.08.2006.
Aceasta cerere de executare a fost admisa de executorul judecătoresc prin încheierea din data de 03.10.2013 intocmita in dosarul executional nr.978/03.10.2013, incheierea fiind motivata in drept pe dispozițiile art.632, 651, 662 NCPC si ale art.32 din Legea nr.22/1969.
Apoi, SCPEJ M. si asociații a solicitat încuviințarea executării silite atat la Judecătoria Cluj N., cat si la Judecătoria G., formandu-se doua dosare de încuviințare a executării silite:
1.Dosar nr._/211/2013 al Judecătoriei Cluj N. având ca obiect încuviințarea executării silite in toate modalitățile prevăzute de lege, cu excepția executării silite imobiliare, in baza titlurilor executorii declarație din data de 21.09.2012 si respectiv declarație din data de 15.07.2013 privind recunoașterea si angajamentul scris pentru acoperirea prejudiciului cauzat societății ..
2.Dosar nr._ al Judecătoriei G. având ca obiect încuviințarea executării silite imobiliare, in baza titlurilor executorii cele doua angajamente scrise si contractul de ipoteca autentificat sub nr.3082/28.09.2012 de BNP Asociați F. G.&Georza M.-M.&Georza M. privitor la garantarea obligației in cuantum de 87.640 lei.
Judecătoria Cluj N. a admis cererea acesteia si a dispus încuviințarea executării silite si autorizarea executorului judecătoresc sa treacă la executarea silita a debitoarei M. H. I. in temeiul titlurilor executorii Declarația din data de 21.09.2012 si Declarația din data de 15.07.2013, pentru suma de 112.086,75 lei, in modalitățile prevăzute de lege, cu excepția executării silite imobiliare.
În schimb, Judecătoria G. a respins cererea de încuviințare a executării silite imobiliare, reținând in mod greșit ca cele doua declarații angajament nu reprezintă titluri executorii.
Consideră apelanta ca prin pronunțarea acestei soluții, instanța de executare a incalcat dispozițiile art.32 din Legea nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții si răspunderea in legătura cu gestionarea bunurilor, dispoziție legala care prevede ca angajamentul scris privind acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului prin lipsa in gestiune reprezintă titlu executoriu.
La data de 18.12.2013 s-a depus la dosar întâmpinare din partea debitorilor intimați M. H. I. și M. S. D., solicitând respingerea apelului, pentru următoarele considerente:
În data de 23.10.2013 Societatea Civila Profesionala de Executori Judecătorești M. si Asociații, in dosarul de executare nr. 978/2013 a formulat cerere de încuviințare a executării silite a titlului executoriu Declarația din data de 21.09.2012 si Declarația din data de 15.07.2013 date de subsemnata, pentru plata sumei de 112.086,75 lei.
In data de 25.10.2013, prin încheierea Civila nr._/CC/2013 instanța de judecata a dispus încuviințarea executării silite, in baza celor doua declarații date, apreciind ca aceste inscrisuri constituie titluri executorii .
In data de 27.11.2013, arată debitoarea M. H. faptul că a formulat contestație impotriva actelor de executare începute in acest dosar, solicitând inclusiv anularea încheierii de incuviintare a executării silite.
In data de 24.10.2013, B. M. SI ASOCIAȚII a solicitat instanței de judecata incuviintarea executării silite imobiliare impotriva acestora, prin încheierea civila nr. 766/2013 instanța de executare respingând cererea.
Consideră intimații ca soluția instanței de fond este temeinica si legala iar apelul declarat impotriva incheierii este nefondat pentru următoarele considerente:
1. In mod legal a reținut instanța de fond ca cele doua declarații sub semnătura privata nu constituie titluri executorii.
Conform dispozițiilor art. 625 din Codul de procedura civila, legiuitorul a instituit principiul legalității executării silite, stabilind ca "executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate.
(2) Este interzisă efectuarea de acte de executare de către alte persoane sau organe dt "t cele prevăzute la art. 623. "
Dispozitiile legale evocate reprezintă transpunerea, in materia executării silite, a principiului legalității procesului civil, reglementat de art. 7 Codul de procedura civila. Procedura executării silite "Trebuie sa asigure respectarea tuturor drepturilor materiale si procesuale ale paitilor si ale celorlalte persoane im resate, drepturi care, astfel cum voi expune in cele ce urmează, au fost incalcate ir osarul de executare nr. 978/2013, iar actele de executare a căror anulare solicit reprezintă o infrangere nepermisa a principiului legalității executării silite.
Conform prevederilor art. 632 din Codul de procedura civila „ Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărâri definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. "
Dispozitiile redate instituie așadar regula potrivit căreia executarea silită se poate efectua exclusiv in baza unui titlu executoriu, legiuitorul enumerând în mod limitativ care sunt acestea: hotărârile executorii, hotărârile definitive și alte înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.
In ultima categorie, de alte inscrisuri cu putere executorie intra incheierile si procesele verbale întocmite de executorii judecătorești, inscrisurile autentice, titlurile de credit sau alte inscrisuri cărora legea le recunoste putere executorie, cum sunt: contractul de credit bancar, contractul de leasing, contractul de asistenta judiciara, contractul de locatiune înregistrat la autoritățile fiscale etc.
Mai departe, art. 633 si 634 din Codul de procedura civila enumera limitativ care sunt hotărârile executorii si care sunt hotărârile definitive, in vreme ce art. 638 enumera care sunt acele alte titluri executorii. Hotărârile si actele care nu se încadrează in niciuna dintre aceste categorii nu reprezintă titluri executorii, interpretarea prin analogie a acestor prevederi nefiind permisa.
Mai arată intimații faptul că ab initio - precizează ca este. indubitabil faptul că înscrisurile intitulate Declarația din data de 21.09.2012 si Declarația din data de 15.07.2013 nu se circumscriu dispozițiilor art. 635 din Codul de procedura civila care reglementează hotărârile arbitrale si alte hotărâri ale organelor cu atribuții jurisdictionale.
In analiza calității de titlu executoriu a celor 2 declarații, cata vreme de plano acestea nu sunt hotărâri judecătorești, ramane doar a analiza incadrarea acestora in sfera de aplicabilitate a dispozițiilor art. 638 din Codul de procedura civila.
Conform dispozițiilor art. 638 din Codul de procedura civila "sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită: 1. încheierile și procesele-verbale întocmite de executorii judecătorești care, potrivit legii, constituie titluri executorii
2. înscrisurile autentice
3. titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie.
Analizând Declarația din data de 21.09.2012 si Declarația din data de 15.07.2013, actele in baza cărora a fost incuviintata executarea silita si cărora instanța le-a recunoscut calitatea de titluri executorii, cu analiza textelor legale precitate, rezulta in mod incontestabil ca acestea nu sunt titluri executorii, neputând fi incadrate nici in categoria hotărârilor judecătorești, nici a celor arbitrale si, nici in cea a altor titluri executorii.
Daca in ce privește încheierea din data de 18.11.2013 privind stabilirea cheltuielilor de executare silita intocmite de către Societatea Civila Profesionala de Executori Judecătorești M. si Asociații nu contestă calitatea acestui inscris de titlu executoriu, tinand seama de dispozițiile art. 638 alin. 1 pct. 1 coroborate cu cele ale art. 628 alin. 4 din Codul de procedura civila, susțin intimații ca cele doua declarații in forma olografa semnate de aceasta nu pot fi asimilate categoriei de titluri executorii.
Este adevărat ca art. 639 din Codul de procedura civila recunoaște aceasta calitate înscrisurilor notariale, insa in lumina definiției date tocmai de textul legal invocat, cele doua declarații in mod evident nu pot fi incadrate nici in aceasta categorie.
Înscrisurile autentice, titluri executorii in accepțiunea data de art. 638 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedura civila sunt "Actele autentificate de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă si care constituie titlu executoriu. In lipsa originaluhd, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public. "
Pe de o parte, cele doua declarații nu sunt înscrisuri autentificate de notarul public, fiind simple declarații olografe a căror efecte de altfel le contestă, data fiind împrejurarea si condițiile in care acestea au fost date, respectiv sub amenințarea cu formularea unor plângeri penale si a desfacerii contractului individual de munca.
2. In mod corect a reținut instanța de judecata ca cele 2 declarații nu constata o creanța certa, lichida si exigibila, conform dispozițiilor art. 662 Cod procedura civila. "
3. Nu pot fi reținute apărările apelantei referitoare la caracterul de titlu de creanța al celor 2 declarații, in temeiul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 22/1969.
Potrivit art. 169 din Codul Muncii, a art. 170 din Codul Muncii și a art 8 din Conevția nr. 95 privind protecția salariului, act emis de Organizația Internațională a Muncii, angajamentul de plată scris căruia legea 22/1969 i-a atribuit caracter de titlu executoriu nu mai este aplicabil si nici nu poate fi pus in executare silita.
Angajamentul de plata si Decizia de imputare au constituit titluri executorii in perioada de aplicare a prevederilor Codului muncii-Legea nr. 10/1972 care avea precizări clare si exprese in acest sens, ca de exemplu:
Art. 107 (2) " Pentru acoperirea pagubelor aduse unității, precum si pentru restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite in natura ori a serviciilor nedatorate, cel in cauza poate sa- si ia un angajament de plata, in scris, care constituie titlu executoriu. "
Art. 108 (2) " Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cand cel in drept sa emită decizia a luat cunoștința de producerea pagubei;"
Art. 108(3) "Ea se comunica in termen de 15 zile celui obligat la plata sau restituire si constituie titlu executoriu din momentul comunicării".
Având deci in vedere ca decizia de imputare si angajamentul de plata nu constituie titluri executorii, nefiind prevăzute de legea nr. 53/2003, recuperarea prejudiciului produs angajatorului, de către salariații acestuia, se poate realiza prin doua modalități: respectiv prin acordul părților și prin acțiune în injustiție ( acțiune in răspundere patrimoniala).
Recuperarea prejudiciului prin acordul părților este reglementata de actualul Cod al muncii prin instituirea dispozițiilor art. 254 (3): "în situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. "
Acordul părților in condițiile mai sus relevate trebuie consemnat . care sa rezulte, cel puțin:
>Angajatul recunoaște producerea pagubei, respectiv încasarea unei sume necuvenite;
>Descrierea pagubei (in ce consta);
>Cuantumul pagubei si mopdul in care a fost stabilita( evaluata);
Arată intimații faptul că cele doua declarații semnate M. H. nu sunt titluri executorii, încheierea civila nr. 766/30.10.2013 de respingere a cererii de încuviințare a executării silite fiind legala si temeinica.
Cu privire la lipsa caracterului de titlu executoriu ale celor doua declarații mai precizează următoarele:
l. Arată intimatul M. H. faptul că este adevărat ca întrucât acesta, a avut calitatea de gestionar, operează in ce îl privește prezumția de culpă în legătura cu lipsurile constatate în gestiune. Insa prezumția este una relativa, putându-se face dovada contrara pe de o parte, iar pe de alta parte, apelanta nu a făcut dovada existentei lipsurilor in gestiune, cele doua acte intitulate Declarații, in lipsa documentelor contabile justificative care sa ateste lipsa in gestiune, nu pot constitui ope legis dovada existentei pretinselor lipsuri.
2. Cele doua declarații semnate nu au fost coroborate cu documente contabile ale apelantei care sa justifice existenta lipsei in gestiune si deci creanța pretinsa de apelanta.
3. In cauza de fata exista motive pertinente pentru înlăturarea angajamentului de plata ca si înscris probator, astfel cum se va detalia in cele ce succed:
Cele doua declarații au fost formulate sub amenințarea cu formularea unei plângeri penale si demiterea din funcția pe care o ocupa. De altfel, la scurt timp dupa ce a semnat ultima declarație, intimata a inteles sa procedeze la desfacerea contractului individual de munca, tocmai intrucat aceasta era considerata vinovata pentru presupusa lipsa in gestiune.
Arată intimata faptul că a fost angajata a ., fiind incadrata in funcția de gestionar-sef la magazinul din G., Jud. Cluj, magazin ce comercializează carne si produse din carne.
Atată intimata faptul că atât aceasta cât si ceilalți angajați ai intimatei au primit următoarele instrucțiuni de la angajator: la momentul la care soseau transporturile cu produsele din carne si derivate din carne, acestea erau insotite de avize de expediție a mărfii iar dispoziția trasata a fost aceea ca doar o anumita cantitate din marfa livrata sa fie înregistrata in evidentele contabile, diferența urmând sa fie vânduta in lipsa acestor documente.
Pentru aceasta, odată cu predarea mărfii se predau șoferilor, in numerar, sumele de bani aferente diferenței de marfa neînregistrată, iar pentru cealaltă parte a mărfii, banii incasati se depuneau la banca.
Totodată, dispoziția trasata de conducerea . a fost ca toate documentele aferente mărfii neînregistrate sa fie distruse. Aceste documente au fost dovada cantității de marfa ce se preda magazinului, dovada predării sumelor de bani șoferilor etc. Arată intimata faptul că, aceasta in calitate de gestionar sef al magazinului in care și-a desfășurat activitate, a păstrat aceste documente, astfel încât, daca instanța de judecata va aprecia ca acestea sunt utile si concludente soluționării cauzei, se obligă sa le depună in copii conforme cu originalul.
Si pentru acest considerent, câtă vreme aceasta este în măsura sa demonstreze aceste susțineri, apreciază ca a dovedit imprejurările in care a scris si semnat cele doua declarații.
Câtă vreme acestea au fost scrise de ea dupa dictarea administratorului . si a unei doamne avocat ce il însoțea, sub amenințarea ca in caz contrar urmează sa fie concediata, fiind amenințata si cu formularea unei plângeri penale, aceste acte au fost semnate de ea prin vicierea totala a consimțământului.
Pentru considerentele invederate anterior, arată intimata faptul că a solicitat instanței de judecata, in contestația la executare inregistrata sub nr._/211/2013 constatarea nulității absolute a celor doua declarații semnate de subsemnata.
4. Cele doua declarați au relevanța probatorie a unui înscris sub semnătură privată și ar putea eventual sa producă efecte între părți cu privire la drepturile și obligațiile ce le constată, insa nu pot fi asimilate titlurilor executorii si deci nu pot sta la baza incuviintarii executării silite.
Simpla existenta a unor angajamente de plata, semnate de aceasta sub imperiul amenințărilor din partea reprezentanților apelantei, în lipsa unei hotărâri judecătorești care este singurul titlu executoriu în baza căruia poate fi începută executarea silita, nu poate fi reținuta drept temei legal in vederea incuviintarii executării silite.
In acest sens s-a pronunțat si Curtea de Apel Cluj, Secția Civilă, Muncă și Asigurări Sociale, pentru Minori și Familie, Decizia Civilă nr. 875/R din 15 aprilie 2008, www.iurisprudenta.org.
5. Angajamentul de plata asumat de aceasta si executarea silita in baza acestuia nu este posibilă în actuala reglementare, art. 169 din Codul Muncii dispunând în mod imperativ că nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar alin. (2) statuează că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria este constatată printr-o hotărâre judecătorească.
Reiese din cele arătate că simpla existență a unui angajament de plată semnat de aceasta, coroborat cu contestația la executare si solicitarea de constatare a nulității absolute a celor doua declarații pentru vicierea consimțământului nu poate constitui titlu executoriu, în lipsa unei hotărâri judecătorești, singurul titlu executoriu în baza căruia ar putea fi începută executarea silita.
In ce privește susținerile instanței de fond referitoare la lipsa titlului executoriu, raportat la împrejurarea conform căreia contractul de ipoteca autentificat, depus de apelanta, poate fi un titlu executoriu numai daca acesta constata o creanța certa si lichida. Aceasta întrucât contractul de ipoteca este un contract accesoriu actului principal, care garantează obligațiile asumate in contractul principal. Contractul principal trebuie sa îndeplinească la rândul sau caracterul de titlu executoriu, instanța reținând in mod judicios ca actului principal, îi lipsește caracterul de titlu executoriu.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art.32 din Legea 22/1969 la constatarea unei pagube în gestiune, persoana raspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia iar angajamentul scris constituie titlu executoriu.
Potrivit art.254 alin 1 din Legea nr. 53/2003 salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
În același timp alineatul 4 al aceluiași text de lege statuează următoarele: contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
În schimb, art.169 alin 2 din Legea nr.53/2003 prevede în mod explicit că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Tribunalul apreciază că dispozițiile art.32 alin 1 din Legea 22/1969 au fost abrogate implicit ca urmare a noilor dispoziții cuprinse în Codul Muncii și care au fost menționate anterior.
Așa cum s-a reținut în literatura de specialitate abrogarea tacită sau implicită are loc atunci când noul act normativ nu abrogă în mod direct sau indirect nici un fel de acte normative anterioare, dar reglementarea pe care o cuprinde se îndepărtează și se deosebește atât de mult de reglementările din actele normative vechi încât acestea nu se mai pot aplica și, deci, implicit sunt considerate abrogate.
Or, în speță, în condițiile în care noua reglementare, respectiv Codul Muncii, prin art.169 alin 2 impune că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, rezultă că intenția legiutorului a fost aceea de a se îndepărta de elementele statuate prin art.32 din Legea 22/1979.
Astfel, în prezentul dosar la data de 21.09.2012 numita M. H. I. în calitate de gestionară - vânzătoare, la un magazin din G. ce aparține creditoarei, a întocmit un înscris sub semnătură privată intitulată „Declarație”, prin care a recunoscut o datorie față de creditoare în cuantum de 87 639,54 lei, însă în cuprinsul acestui înscris nu s-a stipulat modalitatea efectivă de recuperare a prejudiciului.
O astfel de învoială nu constituie titlu executoriu, și drept urmare în baza acesteia nu se pot face rețineri lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei, ci numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
În aceste condiții, încălcându-se dispozițiile imperative ale art.169 alin 2 din Legea nr.53/2003 tribunalul conchide că înscrisul intitulat „Declarație” întocmit la data de 22.09.2012 nu are valoarea unui titlu executoriu astfel că în speță devin pe deplin incidente dispozițiile art.665 alin5, pct.2 C pr civ.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 C pr civ va respinge ca nefondat apelul declarat de creditoarea . împotriva Sentinței civile nr. 766/30.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.
În temeiul art.451 C pr civ va obliga apelanta să plătească intimatei M. H. I. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de creditoarea . împotriva Sentinței civile nr. 766/30.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.
Obligă apelanta să plătească intimatei M. H. I. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014.
Președinte, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. | |
Grefier, G.-C. Ț. |
G.Ț. 22 Ianuarie 2014
RED./DACT./AD/CȘ
24.01.2014/6 ex.
Jud. fond .C. S.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
