Obligaţie de a face. Decizia nr. 422/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 422/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 751/242/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 422/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare, urmare recalificării căii de atac, apelul promovat de către reclamanta H. V. în contra Sentinței civile nr. 366 din 14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Huedin în prezentul dosar nr._, privind și pe intimații C. L. BELIS și ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică de la ora 10:30, se constată lipsa părților
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul, constatând că apelanta nu a achitat onorariu provizoriu de 400 lei stabilit în sarcina sa pentru expert M. A., revine asupra probei încuviințate care nu poate fi administrată în lipsa achitării onorariului după care, instanța socotindu-se lămurită, lasă cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 366/2013, Judecătoria Huedin a respins cererea precizată și extinsă formulată de reclamanta H. V. în contradictoriu cu pârâții C. L. al com. B. și ., ca neîntemeiată, precum și petitul privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Din înscrisul depus la fila 44 rezultă că numitul B. T. a depus la data de 30.11.2005 cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate privind terenurile deținute în satul Bălcești, la data de 28.10.2009 acesta a fost pus în posesie pe suprafața de 2,3896 ha în intravilanul loc. Bălcești, cf. Procesului verbal de la fila 43.
La data de 21.08.2008 numitul B. T. a completat o declarație (f. 42) prin care a arătat că este de acord cu montarea conductei de apă pe terenul proprietatea sa personală cu condiția ca P. B. să îl scutească de taxa de branșare la conducta de alimentare cu apă atunci când aceasta va fi funcțională. S-a menționat adresa acestuia ca fiind în ., iar în ceea ce privește porțiunea de drum pe care ar urma să fie amplasată conducta s-a menționat că este vorba despre „porțiunea de drum situată în vecinătatea locuinței mele din .”.
Reclamanta a solicitat ridicarea conductei de apă ce trece prin dreptul imobilului cu nr. 57 A, invocând ca temei de drept art 1357 C.civ., ce nu are legătură cu cauza, privind răspunderea pentru vicii ascunse.
Conform art. 1169 C.civ. cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Reclamanta nu a solicitat și nu a administrat nicio probă din care să rezulte că este proprietara imobilului de la nr. 57 A, nu a depus extras CF 1153 Văleni în care precizează că se identifică imobilul din dreptul căruia solicită a fi ridicată conducta de apă. De asemenea, nu a făcut dovada că este posibilă o astfel de mutare a conductei, fără a fi afectat întregul sistem de alimentare cu apă al satului, câtă vreme din interogatoriul pârâtului C. L. (f. 24) rezultă că s-a procedat în acest mod, datorită îngustimii drumului.
Într-adevăr prin . a fost anulat TP_ eliberat la data de 08.12.2009 în favoarea numitului B. T. dar în același timp nu face dovada faptului că imobilul situat la nr. administrativ 57 A este propritatea reclamantei H. V. pentru a o îndreptăți la a formula prezenta cerere.
De asemenea, nici din dispozitivul și considerentele . nu rezultă identitatea dintre terenul cu privire la care s-a constatat dreptul de coproprietate al reclamantei H. V., alături de numitul B. T., precum și alte persoane, teren în suprafață de 10.283 mp situat în Bălcești, CF_ Călățele, provenită din conversia pe hârtie a CF 1153 Văleni, nr. top 4359/3/1/2 respectiv teren în suprafață de 12.214 mp, CF_ Călățele, provenită din conversia pe hârtie a CF 1443 Văleni nr. top. 4367/1/1/2.
Analizând raportul de expertiză tehnică întocmit în dos. civ. nr._ , f. 3-9, propunerile de întabulare, instanța a constatat de asemenea că nu se face referire la vreun imobil situat administrativ în . A.
La întrebarea expresă a instanței de la termenul din data de 14.06.2013 reclamanta, prin reprezentant a arătat că nu are de solicitat administrarea vreunei alte probe, solicitând instanței să se pronunțe pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.
Având în vedere faptul că procesul civil este guvernat în același timp de mai multe principii, precum acela al disponibilității părților, al egalității de arme, iar rolul activ al judecătorului nu presupune administrarea unor probe care ar favoriza una dintre părți și ar defavoriza o alta, din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a apreciat că cererea reclamantei este neîntemeiată, astfel că urmează a o respinge.
Având în vedere soluția de respingere a cererii, instanța a respins și petitul privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recalificat în apel, reclamanta H. V., solicitând modificarea hotărârii atacate, și pronunțând o nouă hotărâre, admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată atât la fond cât și în recurs.
Apelanta, arată că temeiul de drept invocat, respectiv art.1357 C.civ. este corect și are legătură cu prezenta cauză, referindu-se la răspunderea civilă delictuală și nu la răspunderea pentru vicii ascunse, așa cum a reținut instanța de fond. Probabil instanța a avut în vedere art.1357 din vechiul cod civil, ce reglementează întradevăr răspunderea pentru vicii ascunse și nu cel prevăzut de Noul Cod Civil. ce priveșt
În e dreptul său de proprietate nu a fost contestat în nici un fel, pârâtul, recunoscând la întrebarea nr.l din interogator faptul că respectiva conductă a fost instalată peste terenul său și al fraților săi, situat în comuna B., . A. Așadar, în această situație, prin care nu se contestă de către pârâți faptul că respectiva conductă trece peste terenul situat în . A și este coproprietară a acestui teren, nu avea pentru ce să mai administreze alte probe în acest sens. Dacă pârâții contestau sau nu recunoșteau acest lucru atunci evident că se impunea administrarea de noi probe, eventual o expertiză de identificare a terenului.
Singura apărare a pârâților a fost aceea că numitul B. T. -unul din frații săi și-a dat acordul cu privire la trecerea conductei peste terenul în cauză însă s-a omis un aspect esențial și anume faptul că acordul respectiv trebuia dat de toți coproprietarii terenului printre care se află și recurenta, nu doar de către un singur coproprietar. Cum nu și-a dat nici un acord cu privire la trecerea conductei peste terenul a cărui coproprietară este, pârâții nu aveau nici un drept să-i greveze terenul și implicit dreptul de proprietate asupra acestuia.
Așa cum reiese din sent.civ,nr.429/2012, alături de ceilalți frați le-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, cu titlu de uzucapiune, înainte de pronunțarea acestei hotărâri a fost pronunțată sent.civ.nr.319/2011 prin care a fost constatată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/08.12,2009, care a fost emis doar pe numele lui B. T. (fratele recurentei ), titlu care cuprindea terenul în litigiu. Cum acest titlu a fost anulat, pârâții nu mai pot invoca existența acestuia și implicit faptul că persoana ce apărea înscrisă în acest titlu și-a dat acordul. Acordul numitului B. T. a fost dat în data de 2L08.2008 iar titlul a fost emis în data de 08.12,2009. Așadar, chiar și în situația în care titlul nu ar fi fost anulat cu efect retroactiv (fiind vorba de nulitate absolută), fratele său B. T. tot nu avea calitatea de unic proprietar asupra terenului din litigiu ia data când a dat respectiva declarație.
Evident că traversarea conductei respective peste întreg terenul i-a cauzat un prejudiciu prin faptul că, pe respectiva porțiune nu se mai poate construi nimic, în caz de vreo defecțiune trebuie escavat terenul din jurul conductei iar vecinii trebuie să se racordeze la conducta de apă tot peste terenul nostru. Nu se poate să-ți fie încălcat dreptul de proprietate, indiferent de către cine și să fii prejudiciat prin această faptă iar acest lucru să nu fie îndreptat de către instanță, în caz contrar, ar fi aplicabilă legea junglei și nu instituțiile unui stat de drept.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul C. L. B. solicitat respingerea recursului.
În motivarea poziției sale procesuale arată că primăria B. a obținut din partea proprietarului acelui teren acceptul sub forma unei „ declarații” pentru a traversa acea suprafață de teren, accept în schimbul căruia primăria se angaja să îi acorde gratuitatea racordării la conducta de apă ce va traversa proprietatea acestuia, anterior începerii lucrărilor de alimentare cu apă.
Recurenta nu a dovedit identitatea dintre imobilul ce face obiectul acestui dosar și proprietatea acesteia, arătând că TP asupra acestui teren a fost anulat, iar P. B. nu mai poate susține că a obținut cândva acordul proprietarului terenului.
La data la care P. B. a demarat lucrarea de alimentare cu apă a localității, singurul proprietar cunoscut al suprafeței de teren ce face obiectul prezentului apel era B. T., care a depus la Comisia Locală o cerere de eliberare a TP pentru acel teren.
Analizând apelul declarat de reclamanta H. V., tribunalul reține următoarele:
Cu ocazia lucrărilor de instalare a conductei de apă în satul Bălcești din anul 2008, fratele apelantei, numitul B. T. a dat în data de 21.08.2008 o declarație prin care și-a dat acordul pentru montarea conductei de apă pe terenul, proprietatea sa din satul Bălcești nr.57/a în schimbul acordării gratuității la branșarea la conducta de alimentare cu apă atunci când aceasta va fi funcțională.
Susținerea pârâtului că, la acel moment, fratele apelantei era singurul proprietar cunoscut al terenului în cauză, este confirmată și de faptul că la data de 08.12.2009 i se eliberează acestuia titlul de proprietate nr._/2009.
Ulterior, însă, așa cum rezultă din Sentința Civilă nr.319/2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin și din Sentința Civilă nr.429/2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Huedin titlul de proprietate arătat mai sus a fost anulat și apelantei, alături de ceilalți frați i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului din satul Bălcești nr.57/A.
Față de cele de mai sus, apare ca fiind greșită reținerea instanței de fond că reclamanta nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului de pe care solicită ridicarea de către pârât a conductei de apă.
Reținând legitimarea procesuală a reclamantei de a formula prezenta cererea, se impune a analiza dacă este întemeiată.
Sub acest aspect, tribunalul reține că este vorba de conducta de alimentare cu apă a satului și că s-a impus ca aceasta să traverseze terenul, proprietatea reclamantei, deoarece, în dreptul imobilului acesteia, drumul este foarte îngust și montarea conductei de apă este imposibil de realizat.
Acest aspect se reține din dispoziția de șantier nr.1/2008 emisă de . Cluj-N. prin care se constată privitor la lucrările de alimentare cu apă a satului Bălcești că date fiind particularitățile terenului pe tronsonul sud-vestic datorită faptului că lățimea drumului pe o porțiune de 50 m nu permite montarea conductei pe ampriza drumului se impune modificarea-devierea traseului conductei pe terenurile, proprietate privată situate în imediata vecinătate, cu acceptul proprietarilor.(f.42 dosar apel).
De asemenea, martorul D. D. care a declarat că locuiește la o distanță de cca 500 m de gospodăria reclamantei confirmă împrejurarea că, în dreptul imobilului reclamantei, drumul se îngustează puțin.(f.51 dosar apel).
Dată fiind natura conductei și importanța strategică a acesteia-alimentare cu apă a întregii comunități, respectiv loc.Bălcești-orice intervenție asupra ei, în sensul solicitării reclamantei de deviere/dezafectare ar trebui suspusă aprobării proprietarului sistemului din care face parte.Că această solicitare nu poate fi acceptată pur și simplu mai rezultă și din faptul că traversarea terenului de către conducta de apă s-a impus ca o necesitate datorită particularităților terenului din zona respectivă, neputându-se vorbi de un abuz.
Pentru a stabili dacă din punct de vedere tehnic este realizabilă cererea reclamantei, tribunalul, în baza rolului activ, a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză de specialitate, însă reclamanta nu înțeles achite costul acestei lucrări, astfel că proba nu a mai putut fi administrată.
Mai mult, așa cum rezultă din declarația proprietarului, de atunci, al terenului, acordul s-a dat în schimbul acordării de către pârât a gratuității la branșarea la conducta de alimentare cu apă atunci când aceasta va fi funcțională.
Constituția României garantează la art.44 al.1 dreptul de proprietate privată și creanțele împotriva statului cu mențiunea importantă conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.Al.5 al art.44 din Constituția României prevede că pentru lucrări de interes general autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și alte daune imputabile autorității.
Pe de altă parte, proprietatea publică este garantată și ocrotită de lege art.136 al.2 din Constituția României, legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în așa fel încât să nu vină în contradicție cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept instituind limitări în valorificarea acestora.
Astfel, reține tribunalul că subsolul terenului, utilizat pentru tranzitul conductei, poate fi folosit pentru lucrări de interes general, potrivit art.44 al.5 din Constituția României, astfel încât nu există nici un temei legal pentru a dispune ridicarea acestui obiectiv.
Față de cele de mai sus, în tem.art.296 cod procedură civilă tribunalul va respinge apelul declarat de către reclamanta H. V. în contra Sentinței civile nr. 366 din 14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Huedin în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
În consecință, se va respinge și cererea privind cheltuielile de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul promovat de către reclamanta H. V. în contra Sentinței civile nr. 366 din 14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Huedin în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
Respinge cererea privind cheltuielile de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2014.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | |
Grefier, G. P. |
Red.CC/dact.LM
20.10.2014
Jud.fond: C. T.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 8/2014. Tribunalul... | Evacuare. Decizia nr. 264/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
