Pretenţii. Decizia nr. 166/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 166/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 1556/242/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 166/R/2014
Ședința publică de la 27 Februarie 2014
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Judecător O.-C. T.
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurent S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 621/18.11.2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Huedin, privind și pe intimat V. Ș., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, personal și asistat de av. I. L., lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Tribunalul constată că recursul a fost promovat în termen, a fost motivat și comunicat.
Se constată că, la data de 21.02.2014, intimatul a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare.
Tribunalul pune în discuție cererea de recalificare a căii de atac formulată de către recurent.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea cererii.
Tribunalul, după deliberare, respinge cererea de recalificare a căii de atac formulată de către recurent, având în vedere că valoarea obiectului litigiului este de 42.000 lei, deci sunt incidente disp. art. 281 ind.1 pct. 1 C.pr.civ.
Reprezentantul intimatului arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Tribunalul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Arată că nici unul din motivele de recurs invocate de recurent nu sunt incidente în prezenta cauză. Învederează că recurentul are calitate procesuală pasivă. Mai arată că intimatul și-a întabulat dreptul de proprietate la data de 26.10.2011.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Reține că, prin sentința civilă nr. 621/18.11.2013, Judecătoria Huedin a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ, invocată de către pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ.
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de către pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ.
A admis cererea de chemare în judecată precizată formulată de către reclamantul V. S. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ și, în consecință:
A obligat pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ la plata sumei de 47.079 lei către reclamantul V. S., reprezentând contravaloarea imobilului teren în suprafață de 280 mp. situat în Huedin, . în CF_ Huedin, nr cad._.
A obligat pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI CLU la plata sumei de 5694 lei către reclamantul V. S., cu titlu de cheltuieli de judecată.
In considerentele sentinței, instanța a reținut că reclamantul este proprietarul tabular al imobilului înscris în CF nr._ Huedin nr. cad._, teren în suprafață de 281 mp. conform extrasului CF, astfel cum s-a statuat potrivit sentinței civile nr. 782/19.10.2010 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 3767/R/26.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Prin sentința civilă nr. 782/19.10.2010 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, s-a dispus întabularea terenului în suprafață de 281 mp., cu nr cad nou 898/2 în CF Nou, în favoarea reclamantului V. S., cu titlu de drept de moștenire, ca bun propriu. După cum s-a statuat în considerentele sentinței – intrată în puterea lucrului judecat - terenul în suprafață de 281 mp. nu a ieșit niciodată din proprietatea reclamantului, însă acesta nu a putut uza de dreptul său de proprietate din cauza mențiunilor eronate de carte funciară.
În baza sentinței sus-menționate, dreptul reclamantului a fost înscris în CF_ Huedin, nr cad_, sub A 1, terenul în suprafață de 281 mp. fiind întabulat în favoarea acestuia cu titlu de drept de moștenire.
Din punct de vedere administrativ, terenul se află situat pe . Huedin, pe acest teren fiind edificate blocuri ANL, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de către expert V. C. I., coroborat cu planul de amplasament întocmit de C. D. P..
Terenul nu a fost niciodată preluat de la reclamant, cu nici un titlu, întabularea dreptului său de proprietate - din cauza erorilor de identificare anterioare – având loc la data de 16.02.2012, în baza hotărârii judecătorești mai sus menționate și nu a ieșit niciodată din proprietatea acestuia, astfel cum a statuat, cu putere de lucru judecat, sentința civilă nr. 782/19.10.2010 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._, din pricina erorilor de identificare în regim de carte funciară ajungându-se în situația în care blocurile ANL au fost construite pe un teren care este, evident, proprietate privată, respectiv proprietatea reclamantului. Autorizația de construire pentru aceste blocuri a fost emisă la data de 21.01.2010 (f. 130), în timpul judecării cauzei nr. 1756/2008, cauză înregistrată la data de 10.12.2008 și în care a fost chemat în judecată inițial, în calitate de pârât, S. R. prin Consiliul Local Huedin. Față de acest pârât a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant la data de 28.04.2009, însă Consiliul Local avea cunoștință de pretențiile reclamantului, fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată . În mod cert, la data la care autorizația respectivă a fost prelungită, respectiv 21.01.2011 (f. 132), reclamantul avea deja o sentință pronunțată în primă instanță în favoarea sa, sentință ale cărei dispoziții, cu minime diligențe – având în vedere faptul că erau cunoscute pretențiile reclamantului - ar fi putut fi cunoscute de către emitentul acestei autorizații, Consiliul Local Huedin, împrocesuat într-o fază inițială a judecății.
Instanța a apreciat că reclamantul a avut un bun, în sensul art. 1 Protocolul 1, Articolul 1 Protocolul 1 care a instituit, cu rang de principiu, protecția proprietății, statuând că ,,orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale,,. Izvorul Convenției Europene a Drepturilor Omului l-a constituit, potrivit preambulului său, declarația Universală a Drepturilor Omului care, la art. 17, dispune că ,,orice persoană are dreptul la proprietate…,, precum și că ,,nimeni nu va fi lipsit de proprietatea sa.
În speță, din motive independente de voința sa, deși reclamantul a avut în permanență proprietatea asupra bunului său reprezentat de cei 281 mp. – bun care, netăgăduit, se include în sfera celor apărate de art. 1 Protocolul 1 - nu și-a putut exercita prerogativele dreptului de proprietate. Mai mult, în momentul în care, în cele din urmă, dreptul său a fost întabulat corect, a realizat că a fost efectiv deposedat de acest bun, pe terenul său fiind construite blocurile ANL. Astfel fiind, instanța apreciază că reclamantul nu beneficiază de niciuna de legile speciale referitoare la restituirea proprietății, întrucât bunul său nu a fost preluat cu nici un titlu de către stat. Cu toate acestea, S., prin administratorii săi, l-au deposedat pe reclamant de bunul său, iar pentru acest bun, în echitate, reclamantul este îndreptățit la despăgubiri.
Față de considerentele expuse, instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, astfel cum a fost precizată, este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă iar pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 47.079 lei către reclamantul V. S., reprezentând contravaloarea imobilului teren în suprafață de 280 mp. situat în Huedin, . în CF_ Huedin, nr cad._, astfel cum a fost aceasta stabilită potrivit concluziilor raportului de expertiză.
Față de dispozițiile art. 274 și următ. Cod proc. civ., a obligat pârâtul la plata sumei de 5694 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat, potrivit chitanțelor depuse la dosar.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor a declarat recurs impotriva sentinței, solicitând in principal desființarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Huedin, in subsidiar anularea Sentinței Civile nr. 621/2013 si in rejudecare respingerea acțiunii, in principal, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, iar în subsidiar ca prescrisa, netemeinica si nelegala .
In ceea ce privește calificarea căii de atac, pârâtul a apreciat că aceasta este apelul. In susținerea acestei opinii, pârâtul a susținut că prin art. 282 Cod procedura civila se prevede ca „Hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. "
Hotărârea instanței este pronunțata de Judecătoria Huedin in aprecierea stării de fapt ca reclamantul a avut in permanenta proprietatea asupra bunului, ca nu si-a exercitat prerogativele dreptului de proprietate si ca fiind proprietar al terenului este îndreptățit la despăgubiri reținând ca temei juridic al acțiunii art. 563 cod civil si art. 1 Protocolul I .
Așadar chiar daca instanța indica ca acțiunea este o acțiune in pretenții, aceste pretenții ar forma obiect al acțiunii in revendicare, astfel ca nu se poate lua ca unic criteriu de stabilire a obiectului cererii de chemare in judecata suma pretinsa de reclamant de 47.079 lei . Precizează ca, insasi aceasta suma pe care instanța o apreciază ca determinabila pentru calificarea cererii de chemare in judecata s-a stabilit pe cale judecătoreasca ca urmare a admiterii probatoriului in acțiune.
In consecința dat fiind ca prin hotărâre judecătoreasca s-au stabilit drepturi rezultate din revendicarea bunului, constată ca aceasta hotărâre judecătoreasca este susceptibila de calea de atac a apelului si nu a recursului asa cum in mod eronat a calificat instanța calea de atac.
In motivarea recursului, pârâtul a formulat următoarele critici vizând nelegalitatea sentinței atacate:
1. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedura il susține pe considerentul ca in concret instanța a încălcat principiul disponibilității. Astfel, prin cererea de chemare in judecata care a investit instanța, reclamantul a solicitat despăgubiri de la Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice vizând faptul ca nu si-a putut exercita dreptul de proprietate . cu o alta persoana, respectiv Orașul Huedin- Consiliul Local Huedin si invocând temei juridic al acțiunii art. 563 Noul Cod civil.
Pe calea notelor de ședința depuse la termenul din 28.01.2013 reclamantul a invocat ca temei al acțiunii sale art. 1345 Noul Cod civil invocând îmbogățirea fara justa cauza, temei juridic care nu a fost modificat in cauza, din contra, a fost menținut inclusiv la termenul din 23.09.2013 si pe calea concluziilor scrise depuse la data de 18.11.2013. De asemenea pe calea notelor de ședința inregistrate la dosarul cauzei la data de 04.12.2012 reclamantul a mai indicat ca temei juridic al acțiunii art. 1639 si art. 1640 Noul Cod civil care privește restituirea prestațiilor.
Constatam așadar ca ambele temeiuri juridice tin de materia obligațiilor reglementate de Noul Cod Civil si care necesita in primul rand verificarea obligației, a persoanei obligate si a momentului nașterii raportului juridic obligational, din care se poate observa ca in materia reglementata de Noul Cod Civil intre reclamant si paratul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu exista niciun raport obligational .
În judecarea cauzei instanța a apreciat incidența Noului Cod Civil deoarece a luat in considerarea drept moment al nașterii dreptului la acțiune data soluționării irevocabile a dosarului nr._, (care este data de 26.10.2011) data la care s-a finalizat acțiunea in rectificare CF. Apreciem ca starea de fapt si de drept a fost eronat apreciata de instanța deoarece nu de la aceasta data s-a născut dreptul de proprietate iar pretențiile reclamantului vizează pretenții legate de dreptul de proprietate care a existat in patrimoniul reclamantului si la momentul edificării construcției ANL .
Apoi, instanța a trecut si peste temeiul juridic al acțiunii indicat de reclamant, soluționând cauza pe alt temei de drept decât cel invocat de reclamant și raportat la care și-a formulat apărările pârâtul. Astfel instanța a reținut ca temei juridic art. 563 Noul Cod civil, Protocolul 1 si nicidecum temeiul juridic precizat de reclamant, acela al art. 1345 Noul Cod Civil si in raport cu care și-a formulat apărările. Limitarea cercetării judecătorești de către reclamant precum si pe calea excepțiilor invocate de parat trebuia sa se impună instanței pentru respectarea principiului disponibilității insa instanța a incalcat acest principiu .
Solicitarea de casare a hotărârii este legata in esența de următoarele:
- instanța a dat o calificare greșita acțiunii deoarece nu a ținut seama de cauza juridica a acțiunii precizata de reclamant;
-instanța a respins excepțiile invocate in mod netemeinic dand o alta calificare juridica a acțiunii fata de acțiunea si apărarea formulata in cauza ;
-instanța a stabilit obligații in sarcina unei persoane care nu a fost parte in raportul juridic rezultat din dreptul de proprietate si exercitarea acestuia respectiv din emiterea vreunei autorizații de construire care influențează posesia sau folosința terenului.
2.Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila, hotărârea cuprinde motive contradictorii si străine de natura pricinii, este susținut pe următoarele considerente:
Deși obiectul si cauza juridica a acțiunii au fost stabilite de către reclamant si in raport cu care a formulat apărări, instanța a reținut in soluționarea acțiunii motive contradictorii si străine de natura cauzei.
Astfel, raportat la faptul ca reclamantul invoca îmbogățirea fara justa cauza, instanța nu a ținut seama de cauza juridica a acțiunii si a soluționat excepțiile pe considerente diferite de cauza juridica a acțiunii.
In concret, excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a fost soluționata de instanța pe motive care nu tin de raportul juridic respectiv, invocând dispoziții din Legea nr. 213/1998 care reglementează regimul juridic al proprietății publice. Ori, faptul ca instanța retine ca terenul pentru care reclamantul solicita despăgubiri s-a aflat in permanenta in proprietatea reclamantului ,respingerea excepției pe considerentul regimului juridic al proprietății publice conține motive contradictorii .
De asemenea, faptul ca instanța retine prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1954 reprezintă un motiv contradictoriu fata de raportul juridic dedus judecați,i deoarece textul legii viza ( la momentul la care era in vigoare) situația reprezentării statului "afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop. "
In aceeași ordine de idei reține ca in insesi motivele de drept pentru care respinge excepțiile, instanța invoca atat dispoziții din Legea nr. 213/1998 (in parte abrogate de Noul Cod Civil) cat si dispoziții din Noul Codul Civil si lasand astfel neclarificat care norme de drept sunt aplicabile raportului de drept material.
Excepția prescripției (soluționata pe dispozițiile din Noul Codul Civil) este soluționata de instanța, fara sa tina seama de cauza juridica a acțiunii si pornind de la o insuficienta si incorecta calificare a acțiunii.
3.Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila, instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecații a schimbat natura si înțelesul lămurit si vădit neindoielnic al acestuia
Astfel, cu toate ca temeiurile juridice sunt diferite, aceasta intrucat art. 563 Noul Cod civil reținut de instanța reglementează o acțiune reala, imprescriptibila iar art. 1345, art. 1347 vizează îmbogățirea fara justa cauza, art. 1639 si art. 1640 Cod civil vizează restituirea prestațiilor, acestea fiind temeiurile juridice indicate de reclamant iar aceste drepturi pot fi valorificate pe calea unor acțiuni supuse prescripției, asa cum rezulta din dispozițiile art. 2500- 2502 Cod civil . Din acest considerent, faptul ca instanța face aprecieri cu privire la curgerea termenului de prescripție de la data soluționării irevocabile a cauzei la data de 26.10.2011 in dosarul Judecătoriei Huedin nr._ reprezintă un motiv contradictoriu fata de restul considerentelor instanței in care aceasta si-a motivat acțiunea pe imprejurarea ca reclamantul a avut in permanenta proprietatea asupra bunului sau reprezentat ce cei 281 mp, rezultând așadar ca in aceasta ipoteza termenul de prescripție curge de la data la care terenul a intrat in patrimoniul unității administrativ-teritoriale, raportat la care solicită să se constate constatați prescripția dreptului la acțiune .
Nu este lipsit de importanta nici faptul ca asa cum rezulta din actele de la dosar, la termenul din 21.10.2013 instanța a efectuat o adresa către Primăria Orașului Huedin in care solicita acesteia sa-i comunice date referitoare la expropriere, insa in considerentele hotărârii instanța nu a făcut nicio referire privind actele solicitate de la Primăria Orașului Huedin. Oricum, asa cum rezulta din actele de la dosar, paratul am depus un set de acte de la Primăria Orașului Huedin (adresa nr. 6171/06.11.2013 comunicata la instituția noastră si inregistrata sub nr._/06.11.2013) care vizează situația imobilului, acte de care instanța nu a ținut seama .
In consecința, daca instanța s-a investit (contrar voinței reclamantului) cu soluționarea acțiunii pe temeiul art. 563 Noul Cod Civil, era obligata sa tina seama de probatiunea ordonata cu privire la acțiunea in revendicare, insa, din adresa depusa de Primăria Orașului Huedin (adresa nr. 6171/06.11.2013) rezulta ca in fapt reclamantul nu are dreptul la nicio alta restituire a vreunui teren din categoria terenurilor expropriate, deoarece pentru suprafara de teren care i se cuvenea, de 250 mp inscrisa in Decretul de expropriere, reclamantul a primit deja despăgubiri .
4. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila hotărârea este data cu aplicarea greșita a legii si art. 304 ind. 1 Cod procedura civila este susținut de următoarele considerente de drept care se impun a fi soluționate:
Excepția lipsei calității sale procesuale pasive este întemeiată și se impune a fi admisă, intrucât disp. art. 36 din Legea nr. 18/1991 și art. 2 ind 1 alin (3)- (5) din Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agenției Naționale pentru Locuințe - text legal in vigoare începând cu 23.01.2006, duc la concluzia certă că acele terenuri aflate in administrarea primăriei, pe care sunt edificate blocuri de locuințe ANL, sunt proprietatea unității administrativ teritoriale.
Aceste considerente legale susțin pe deplin excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice
In fapt, exercitarea celui mai important prerogativ al dreptului de proprietate asupra terenului, respectiv dispoziția s-a realizat de către unitatea administrativ- teritoriala așa cum rezulta din actele de la dosar si de care înțelege să se folosească în probatiune, respectiv Hotărârea Consiliului Local al Orașului Huedin nr. 60/08.08.2001 (aflata si la fila 4 de la dosarul acvirat nr. 1312/2010) din care rezulta ca unitatea administrativ- teritoriala si-a exercitat dreptul de dispoziție specific doar proprietarului prin " transmiterea terenului destinat construirii de locuințe pentru tineret in regim de inchiriere in suprafața totala de 4666 mp situat in orașul Huedin, Agenției Naționale pentru Locuințe ."
In concluzie, in speța este lipsit de importanta ca hotărârile judecătorești de rectificare carte funciara in dosarul nr._ s-au pronunțat in contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice deoarece aceasta situație a rezultat din faptul ca nu s-au efectuat actualizările in Cartea Funciara, devreme ce, in fapt si potrivit legii, unitatea administrativ- teritoriala a exercitat prerogativele de dispoziție a dreptului de proprietate .
In acest context, unitatea administrativ- teritoriala- ORAȘUL HUEDIN, fiind singura titulara si implicata in raportul juridic cu privire la terenurile pe care s-au edificat construcțiile ANL, nu a fost chemata in judecata fiind chemat in judecata S. R. prin MFP fara indicarea unui raport juridic care sa includă vreo obligație legala in sarcina acestuia . Mai mult decât atat, asa cum rezulta fara echivoc din adresa Primăriei Orașului Huedin nr. 6171/06.11.2013 (depusa la dosarul cauzei)ciclui obligațiilor născute din expropriere in baza Decretului nr. 281/1983 a fost soluționat, reclamantul primind despăgubiri pentru suprafața expropriata, astfel ca nemaiexistand nicio obligație cu privire la vreun bun in domeniul public al Statului, obligarea Statului R. prin MFP este nelegala .
Indicarea de către reclamant, in prima faza, ca acțiunea sa reprezintă o acțiune in revendicare nu justifica nici sub acest aspect improcesuarea Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, deoarece acțiunea urmărește bunul, iar nu o anumita persoana „.
Asupra inadmisibilitatii acțiunii, excepție nesolutionata de prima instanța arată că o acțiune in revendicare nu poate fi promovata decât in condițiile art. 563 Cod civil, astfel ca . revendicare calitatea procesuala pasiva revine celui care stăpânește, ca posesor sau chiar ca detentor, bunul revendicat . In speța, toate operațiunile care privesc terenul sunt realizate de unitatea administrativ- teritoriala - ORAȘUL HUEDIN . Un argument in plus este ca acțiunea in revendicare are ca obiect restituirea bunului, iar finalitatea admiterii este ca bunul este readus in patrimoniul proprietarului liber de eventualele sarcini cu care fusese grevat de către posesorul neproprietar. In cazul in care restituirea lucrului in natura nu mai este posibila datorita pieririi lucrului din vina paratului ori lucrul a fost înstrăinat de către acesta doar . situație obligația de restituire va fi inlocuita cu o obligație de dezdaunare, deci condiția de admisibilitate a unei astfel de acțiuni este ca o astfel de acțiune sa aiba ca petit principal restituirea bunului in natura ;
In ceea ce privește acțiunea întemeiata pe îmbogățirea fara justa cauza, reclamantul nu poate exercita aceasta acțiune in mod direct deoarece potrivit art. 1348 Cod civil o astfel de acțiune are caracter subsidiar, astfel cum rezulta din conținutul acestui articol. Ori, in speța, chiar reclamantul arata ca ( si depune la dosar dovada in acest sens), prin cererea inregistrata la Consiliul Local Huedin sub nr. 5229/15.06.2012 acesta a solicitat de la aceasta autoritate despăgubiri, apreciind așadar ca se afla . de răspundere cu aceasta autoritate si apreciază că trebuia sa-si finalizeze aceste demersuri pe calea unei acțiuni. Astfel, acțiunea având ca obiect imbogatirea fara justa cauza având caracter subsidiar devine inadmisibila in condițiile in care reclamantul nu a exercitat acțiunile pe care i le conferă legea ;
În ceea ce privește art. 1639 si art. 1640 Cod civil care vizează restituirea prestațiilor, prin înapoierea bunului primit, ipoteza juridica care nu are corespondenta in speța deoarece asupra terenului de 281 mp din speța reclamantul a fost proprietar tabular iar o astfel de acțiune este supusa prescripției in termenul general de prescripție de 3 ani si care curge de la data la care terenul a trecut in proprietatea privata a unității administrativ-teritoriale.
Au fost efectuate efectuat demersuri la Primăria Orașului Huedin, care prin adresa nr. 6171/06.11.2013 comunicata la instituție si inregistrata sub nr._/06.11.2013 a comunicat o . aspecte de fapt ale cauzei.
In consecința, proba pe care o apreciază elocventa in cauza este legata faptul ca reclamantul si-a stabilit deja un raport juridic obligational prin faptul ca a formulat o cerere către unitatea administrativ- teritoriala locala care potrivit legii deține proprietatea acestor terenuri inregistrata sub numărul 5229/15.06.2012 prin care a solicitat acestei autorități sa-i fie acordate despăgubiri iar faptul ca aceasta autoritate nu da curs solicitării reclamantului deoarece constata ca cererea reclamantului este nelegala prin prisma considerentelor legale cuprinse in legile privind situația juridica a terenurilor si prin prisma situației de fapt, nu indeptateste in nici un caz reclamantul sa solicite in instanța despăgubiri de la Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice .
Prin întâmpinarea formulată, intimatul V. Ș. a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legala si temeinica, cu cheltuieli de judecată.
F. de cererea de casare a hotărârii atacate si de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanța, solicită respingerea acesteia ca neavand nicio acoperire legala in prezenta pricina. De altfel recurentul se mulțumește sa o faca, fara sa o argumenteze in niciun fel de unde concluzia ca este făcuta cu rea credința in scopul încercării de a tergiversa in continuare soluționarea cauzei.
Raportat la cererea conținuta in motivele de recurs ca instanța sa califice calea de atac impotriva sentinței civile nr. 621/2013 a Judecătoriei Huedin ca fiind apel, solicită respingerea ca nelegala. Recurentul invoca in sprijinul cererii art. 282 (1) c. pr. Civ. 1865, dar omite sa arate prevederile exprese ale art. 282 ind.l (1) c. pr. Civ. - in care se incadreaza evident prezenta speța, text care prevede "nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date in prima instanța in cererile introduse pe cale principala...in litigiile a căror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei, inclusiv indiferent de calitatea părtilor". Obiectul cererii de chemare in judecata fiind suma de 47.079 lei se circumscrie perfect in acest text de lege, pe cale de consecința instanța de fond a stabilit corect calea de atac la care este supusa hotărârea, aceasta fiind: recurs.
a.Raportat la motivul de recurs invocat la pct. I "art. 304 pct.5 c. pr. Civ.", solicita sa se constate ca nu are nicio incidența prezenta cauza, instanța nu a incalcat in niciun fel principiul disponibilității asa cum eronat susține recurentul. Nu exista nicio contradicție intre temeiurile juridice ale acțiunii prevăzute de art. 563 si 1345 c.civ. asa cum susține recurentul.
Raportat la "lipsa raportului obligational dintre reclamanți si parat omisa de instanța, este nereala. Acest raport obligational exista si consta in aceea ca paratul este obligat sa ii plătească despăgubiri pentru terenul ocupat abuziv de o construcție (edificata pe parcursul soluționării dos. Civ. nr._ soluționat prin sentința civila nr. 782/19.10.2010 a Judecătoriei Huedin, asa cum corect si legal a reținut instanța de fond in aprecierea relei credințe a paratului).
Raportat la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.7 Cod pr. civ. adică hotărârea ar cuprinde motive contradictorii si străine de natura pricinii nici acest motiv nu isi găsește aplicarea in speța atâta timp cat prima instanța a stabilit corect si legal ca paratul se afla in culpa procesuala indiferent că o alta autoritate a construit abuziv si nelegal acel . terenul proprietatea sa.
Raportat !a invocarea repetata a asa-zisei excepții a prescripției dreptului la acțiune, prima instanța a soluționat legal aceasta excepție, reținând ca și-a inscris dreptul de proprietate la 26.10.2011 si ca raportat la cele doua texte de lege (art.1345 c. civ. si art. 563 c.civ.) aceasta excepție se impune a fi respinsa.
c.Raportat la invocarea ca motiv de recurs a art.304 pct.8 c. pr. Civ. "instanța inteipretand greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura si înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia", nici acest motiv nu are nicio legătura cu prezenta cauza fiind invocat probabil pentru ca in lipsa de argumente juridice reale, recurentul prefera sa faca o trecere in revista prin înșiruire a mai multor motive de recurs. Instanța a apreciat corect si legal - in spiritul înscrisurilor existente la dosar, precum si la cele doua dosare acvirate la prezentul - atat raporturile juridice dintre parti cat si obligația de despăgubire existenta in sarcina paratului recurent.
Raportat la invocarea motivului de recurs de la art. 304 pct.9 c. pr. Civ. "hotărârea este data cu aplicarea greșita a legii", nu are nicio legătura cu prezenta pricina.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului a fost soluționata legal prin respingere de prima instanța. Astfel doamna judecătoare a reținut legal si corect ca regimul juridic al terenului a fost stabilit irevocabil prin sentința civila nr. 782/19.10.2010 a Judecătoriei Huedin situație in care toate aserțiunile si argumentațiile paratului conținute in intampinarile succesive de la prima instanța cat si in motivele de recurs sunt neavenite. Acest teren - proprietatea sa tabulara nu a fost trecut niciodată in proprietatea statului roman, înlăturarea sa din cartea funciara fiind rezultatul unui abuz saolutionat legal prin sentința civila nr. 782/19.10.2010 a Judecătoriei Huedin. In acesta situație in prezenta cauza nu se mai poate discuta despre regimul juridic al terenului orice afirmație contrara sentinței civile nr. 782/19.10.2010 trebuind a fi înlăturata ceea ce a si făcut prima instanța.
Raportat la invocarea imposibilității exercitării acțiunii întemeiata pe imbogatirea fara justa cauza pentru considerentul ca aceasta are un caracter subsidiar, si devine inadmisibila in condițiile in care reclamantul nu a exercitat acțiunile pe cale i le conferă legea, aceasta este o apărare inoperanta in cauza atâta timp cat in mod nelegal si abuziv terenul proprietatea sa a fost ocupat de aceea construcție care exista pe teren la data înregistrării acțiunii, fapt necontestat niciun moment de parat. În aceasta situație nu se poate nici măcar ipotetic pune problema recurgerii la o alta acțiune de către reclamant fiind evident ca temeiul de drept al acțiunii invocat are perfecta acoperire in căzu a (aspect reținut legal si temeinic de prima instanța).
Solicită înlăturarea criticii pe care recurentul o face eficientei date de instanța fondului Prototcolului 1.
Invocarea acestui prototcol de către prima instanța se circumscrie perfect prezentei cauze, scopul ei fiind acela ca instanța a înțeles grava inechitate si grosolanul abuz la care a fost supus in calitate de proprietar a terenului de 281 mp, ocupat abuziv prin edificarea fara drept a acelei construcții.
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate, a actelor aflate la dosar și a dispozițiilor legale relevante, tribunalul apreciază recursul parțial întemeiat, având in vedere următoarele considerente:
Având in vedere dispozițiile art. 137 alin 1 Cod pr.civ, instanța va lua spre analiză cu precădere motivele de recurs ce vizează soluția dată de prima instanță excepțiilor invocate.
Tribunalul apreciază că se impune a fi analizată cu precădere soluția dată excepției prescripției dreptului la acțiune.
In opinia tribunalului, criticile aduse soluției dată excepției sunt neîntemeiate.
Prima instanță a apreciat dreptul la acțiune al reclamantului ca fiind unul prescriptibil, având ca obiect despăgubiri pentru bunul ce nu mai poate fi restituit in natură proprietarului de drept, fiind ocupat de construcții, și apreciem că recurentul nu are nici un interes să invoce vreun text legal care ar susține ideea imprescriptibilității acțiunii.
Instanța a apreciat așadar prescriptibilă acțiunea.
In opinia tribunalului, într-adevăr prescripția dreptului la acțiune a început să curgă in momentul in care dreptul reclamantului asupra terenului in suprafață de 280 m.p. evidențiat in CF_ nr. cadastral_ a fost restabilit prin reînscrierea acestui imobil in proprietatea acestuia. Anterior acestei rectificări, care s-a realizat in anul 2012, orice pretenții ale reclamantului întemeiate pe dreptul de proprietate nu erau născute.
Raportat la momentul reînscrierii dreptului de proprietate, acțiunea in dezdăunare înregistrată la data de 10.10.2012 a fost înaintată înăuntrul termenului de prescripție prev. de art. 2517 N.C.C.
Analizând criticile aduse excepției lipsei calității procesuale pasive, tribunalul apreciază că aceasta sunt întemeiate.
Acțiunea in rectificare de carte funciară soluționată prin sentința civilă 782/19.10.2010, rămasă irevocabilă prin respingerea căilor de atac declarate de S. R., a fost admisă . cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, insă in acel dosar se discuta rectificarea cărții funciare in care era înscris S. R. ca proprietar tabular iar dreptul de administrare operativă in favoarea Consiliului Local al orașului Huedin, pe când litigiul de față are drept cauză încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, încălcare ce nu a fost săvârșită de S. R., ci de orașul Huedin, care prin autoritățile sale a emis acte de cedare a folosinței terenului proprietatea reclamantul in vederea edificării blocurilor de locuințe ANL și a emis autorizațiile de construire pentru aceste blocuri.
Dispozițiile art. 12 alin 3 și 5 din Legea 213/1998 reținute de instanță in soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive sunt străine cauzei, căci din perspectiva Statului român litigiul nu este unul privitor dreptul de proprietate, căci S. nu invocă vreun drept de proprietate asupra terenului din litigiu.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 18/1991 terenurilor aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localităților și care sunt in administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, orașelor, municipiilor.
De asemenea, potrivit art. 3 din Legea 152/1998, forma in vigoare incepând cu 23.01.2006 pe terenurile aflate în proprietatea publică ori privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, precum și a persoanelor fizice sau juridice, utilitățile și dotările tehnicoedilitare se realizează prin obiective de investiții promovate de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, de Consiliul General al Municipiului București sau de investitori privați, după caz, potrivit legii și în corelare cu programele de construcții de locuințe.
Prin prisma acestor dispoziții legale, concluzia care se impune este aceea că ocuparea terenului reclamantului cu blocurile ANL, și ca o consecință a edificării acestor blocuri, lipsirea faptică a reclamantului de atributele posesiei asupra terenului in litigiu, a fost rezultatul demersurilor autorităților administrației publice locale, nu a Statului R..
Astfel fiind, in mod greșit a reținut prima instanță calitatea procesuală a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice in acțiunea reclamantului întemeiată pe dispozițiile art. 563 Cod pr.civ..
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor publice era întemeiată și se impunea fi admisă.
Găsind întemeiate motivele de recurs referitoare la soluția pronunțată de prima instanță cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție peremtorie, tribunalul apreciază că este de prisos să mai analizeze celelalte motive de recurs ce țin de soluția dată pe fondul cauzei.
Prin prisma considerentelor reținute mai sus, apreciem incident in cauză motivul prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr.civ.
În consecință, in temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod pr.civ. tribunalul va admite respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și va admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 621/18.11.2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o modifică în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul V. Ș. împotriva pârâtului S. R. prin MFP ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Nu vor fi acordate cheltuieli de judecată in recurs, întrucât recurentul nu a solicitat cheltuieli de judecată iar intimatul, fiind căzut in pretenții, nu este îndreptățit la cheltuieli de judecată raportat la art. 274 Cod pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția prescripției.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive.
Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 621/18.11.2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Huedin, pe care o modifică în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantul V. S. împotriva pârâtului S. R. prin MFP ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2014.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | Judecător, O.-C. T. |
Grefier, L. M. |
L.M. 28 Februarie 2014
Red. CB/dact. LM
22.05.2014
Jud. fond. S. J. M.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 471/2014. Tribunalul CLUJ | Pretenţii. Decizia nr. 128/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
