Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 895/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 895/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 1298/235/2014*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 895/A/2014
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier C.-G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant C. A. I. și pe intimat R. T., intimat R. A., intervenient S.C. N. G. S.R.L., având ca obiect ordonanță președințială
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei se prezintă pentru apelant av. L. M., lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul dispune repunerea pe rol a cauzei.
Reprezentantul apelantului depune la dosar copia minutei Deciziei civile nr. 242/R/31.10.2014 pronunțată în dosarul civil nr._ al TRIBUNALULUI C., copia Sentinței civile nr. 586/28 februarie 2014 a JUDECĂTORIEI S. G., precum și copia Sentinței civile nr. 923/08.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ * al TRIBUNALULUI CLUJ.
Prin aceste hotărâri judecătorești dorește să dovedească faptul că nu s-a modificat soluția de la fond, în ceea ce privește lăsarea în deplină proprietate a apartamentului în litigiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul declar închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul apelantului, având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței civile nr. 408/2014 a JUDECĂTORIEI G., cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.
Prin Sentința civilă nr. 586/2014 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin admiterea recursului, s-a menținut soluția prin care s-a dispus evacuarea pârâtului R. T. din apartamentul nr. 6 din imobilul situat în G. . nr. 2 și ulterior, s-a încuviințat cererea de executare silită împotriva debitorului R. T. dispunându-se evacuarea acestuia. Reclamantul R. T. a pierdut dreptul de proprietate asupra acestui apartament. În plus, reclamanții au reședința și locuiesc în fapt în localitatea S., această situație fiind de notorietate cu mult timp înaintea demarării procesului de anulare a contractului de vânzare - cumpărare. De altfel în răspunsurile la interogatoriu, reclamantul R. T. doar rareori dormea în apartamentul din litigiu.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și cu privire la dispoziția prin care este obligat pârâtul să permită accesul reclamanților la întreg imobilul din ., nr. 2, conform dispozitivului sentinței, însă, în realitate, este vorba doar de apartamentul nr. 6, aparținând apelatului. Față de rămânerea irevocabilă a Sentinței civile nr. 586/2014 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, măsurile cu caracter provizoriu instituite prin ordonanță președințială nu mai pot subzista. Practic apelantul încercă să își protejeze apartamentul, care este proprietatea sa, de distrugerile iminente pe care le pot întreprinde reclamanții. Prin demersul său juridic, apelantul încercă să își protejeze apartamentul, care este proprietatea sa, de distrugerile iminente pe care le pot întreprinde reclamanții.
Cu cheltuieli de judecată în apel.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Reține că prin Ordonanța președințială nr. 408/2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G. s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții R. T. și R. A., în contradictoriu cu pârâtul C. A. I..
A fost obligat pârâtul să permită accesul reclamanților în imobilul situat în G., ., nr. 2, jud. Cluj, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului ce formează obiectul dosarului nr._, aflat în apel la Tribunalul C..
Provizorie și executorie, fără somație și fără trecerea unui termen.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 586/28.02.2014, pronunțată de către Judecătoria Sf. G. în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea în revendicare imobiliară formulată de către pârâtul din această cauză, în contradictoriu cu reclamantul din dosar și s-a dispus obligarea acestuia din urmă să lase în deplină proprietate și folosință în favoarea primului, apartamentul nr. 6 din imobilul din G., ., nr. 2.
Prin încheierea civilă nr. 510/24.03.2014 pronunțată de către Judecătoria Beclean în dosar nr._, a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorului R. T., în favoarea creditorului C. A. I., în baza sentinței civile menționate mai sus.
Potrivit susținerilor reclamantului, începând cu data de 01.04.2014, pârâtul a blocat accesul său și al soției sale în imobilul în care se află apartamentul care face obiectul litigiului din dosar nr._, prin intermediul paznicului care a închis ușa de la intrare, singurul loc de acces, la fiecare încercare a acestora de a pătrunde în imobil. Deși prin încheierea civilă nr. 597/10.04.2014 pronunțată de către Judecătoria Beclean în dosarul civil nr._, s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la judecarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Beclean, pârâtul a continuat să le împiedice reclamanților accesul în imobil.
În conformitate cu dispozițiile art. 996 alin. 1 C.proc.civ. instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din conținutul textului legal rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe pentru admisibilitate: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Instanța a reținut că din extrasul cărții funciare nr._-C1-U3 G. reiese că reclamantul R. T. este proprietar al apartamentului nr. 6, situat în imobilul din G., ., nr. 2, jud. Cluj, în cotă de 1/1 parte, cu titlu drept de cumpărare (f.76). Deși pârâtul a formulat acțiune în revendicare împotriva reclamantului, cu privire la apartamentul în discuție, aceasta nu a fost soluționată în mod irevocabil. Instanța a mai constatat că dreptul de proprietate al reclamantului a fost dobândit în anul 2009, prin hotărârea judecătorească nr. 605/09.04.2009, a Judecătoriei G.. De asemenea, a reținut că reclamanții sunt căsătoriți din anul 1976 și au domiciliul comun, începând din data de 22.06.2010, la adresa din G., ., nr. 2, . (f.23, 24).
Așadar, aparența de drept este în favoarea reclamanților.
În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurilor, s-a constatat că și această condiție este îndeplinită, întrucât reclamanții solicită luarea unei măsuri reversibile și pe o durată determinată în timp și anume, până la stabilirea în mod irevocabil de către instanța de judecată a adevăratului proprietar al imobilului.
Pârâtul a susținut în fața instanței că reclamantul l-a amenințat cu distrugerea apartamentului și chiar a recurs la asemenea fapte (a înfundat canalizarea). Astfel, în situația în care acesta va avea acces în imobil, a acționat în consecință. În condițiile în care nu s-au dovedit aceste aspecte, întrucât reclamantul nu a recunoscut (f.78), iar martorul F. I. nu a fost de față la proferarea unor asemenea amenințări și nici la efectuarea de către reclamant a unor acte de distrugere (f.87), instanța nu a avut în vedere susținerile pârâtului.
Referitor la urgența măsurii, a reținut că reclamanții au domiciliul activ la adresa apartamentului aflat în imobilul în care solicită să li se permită . accesului în clădire, aceștia se află în imposibilitate de a intra în locuința lor. Din informațiile furnizate de primăria comunei Ț. rezultă că reclamantul figurează în registrul agricol al localității S., nr. 304E, cu un imobil din anul 2007, însă acesta este un magazin alimentar (f.88). Chiar dacă reclamanții, de la izbucnirea conflictului, au avut posibilitatea de a locui în acest imobil, urgența măsurii solicitate reiese și din imposibilitatea acestora de a dispune de bunurile personale aflate în apartament (acte, îmbrăcăminte ș.a.).
Având în vedere că măsura obligării pârâtului să permită reclamanților accesul în imobil până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în revendicare, nu este de natură să tranșeze definitiv litigiul în fond, a considerat că este îndeplinită și condiția neprejudecării fondului.
Prin urmare, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 alin. 1 C.proc.civ., a admis cererea și a obligat pârâtul să permită accesul reclamanților în imobilul situat în G., ., nr. 2, jud. Cluj, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului ce formează obiectul dosarului nr._, aflat în apel la Tribunalul C..
În conformitate cu dispozițiile art. 996 alin. 3 C.proc.civ., hotărăște ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal apel pârâtul solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată, obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare se arată că pârâtul înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei R. A. pentru următoarele motive:
Reclamanta R. A. nu este proprietara apartamentului nr. 6 din imobilul situat în G. . nr. 2 aceasta nefăcând dovada acestei calități printr-un extras de carte funciară sau prin alt mod. În aceste condiții evident că aceasta nu justifică calitate procesuală în prezenta cerere și prin sentința atacată a dobândit mai multe drepturi decât ar fi putut avea respectiv dreptul de a avea acces în acest apartament, în litigiu.
În legătură cu această problemă dedusă judecății apreciază că instanța de fond a nesocotit probațiunea administrată în prezenta cauză și până la ultimul termen de judecată neexistând la dosar nici măcar un extras de carte funciară din care să rezulte că măcar reclamantul R. T. să fie proprietar asupra acestui apartament.
În aceste condiții consideră că procedură urmată de către Judecătoria G. urmează să fie anulată întrucât au fost încălcate dispozițiile art.194 N.C.pr.civ. la dosarul cauzei neexistând nici un extras de carte funciară cu privire la apartamentul din litigiu și nici cu privire la existența căsătoriei dintre R. T. și R. A..
Procedura urmată în fața primei instanța urmează să fie anulată și prin anularea cererii de intervenție formulată în interesul subsemnatului de către S.C. N. G. S.R.L. excepția lipsei calității de reprezentant nefiind formulată in termeni legali, respectiv nici una dintre părți neinvocând această excepție.
Pe de altă parte cererea de ordonanță președințială nu este întemeiată pentru următoarele motive:
1.Prin Sentința civilă nr. 586/2014 pronunțată de Judecătoria S. G. s-a dispus evacuarea pârâtului din apartamentul nr. 6 din imobilul situat în G. . nr. 2. Ulterior prin încheierea civilă nr. 510/2014 pronunțată de Judecătoria Beclean in dosar nr._ s-a încuviințat cererea de executare silită împotriva debitorului R. T. dispunându-se evacuarea acestuia.
2.Mai mult, reclamanții au reședința și locuiesc în localitatea S., această situația fiind de notorietatea cu mult timp înaintea demarării procesului de anularea a contractului de vânzare - cumpărare. De altfel în răspunsurile la interogator reclamantul R. T. doar rareori dormea în apartamentul din litigiu.
3.În fine, instanța de fond în mod greșit nu a reținut faptul că în realitate reclamantul R. T., după ce a pierdut procesul de la Sfânta G. și după ce a primit somația de evacuare l-a amenințat că va distruge apartamentul și că va înfunda canalizarea. De asemenea instanța de fond era datoare să rețină că reclamantul a înfundat canalizarea - așa cum a rezultat în mod indubitabil - din declarația martorului F. loan -or, în aceste condiții evident că împotrivirea sa de a nu-l lăsa să urce în apartamentul din litgiu este justificată.
Practic apelantul încercă să își protejeze apartamentul, care este proprietatea sa, de distrugerile iminente pe care le pot întreprinde reclamanții.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 din NCPC.
Intimații R. T. și R. A. au formulat întâmpinare la apelul declarat de pârât solicitând instanței respingerea apelului ca nefondat.
În susținerea întâmpinării, intimații depun Încheierea nr. 4321/20.03.2014 emisă de către OCPI Cluj-B.C.P.I. G. din care reiese că ambii intimați sunt proprietari ai imobilului situat în G., . nr. 2, ..
Cu privire la martorul F. I. arată că acesta este prezent în toate dosarele pe care le are pe rol apelantul. Precizează că depoziția din martorului audiat nu rezultă că acesta a văzut că este înfundată canalizarea sau că apelantul a fost amenințat, știe doar din spusele altora.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor de fapt și de drept, tribunalul reține următoarele:
În primul rând, prin cererea de apel pârâtul-apelant C. A. I. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-intimate R. A., motivată de lipsa calității sale de proprietar al imobilului în discuție.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat.
În speță, așa cum reiese din extrasul de CF_-C1-U3 provenită din CF vechi_ G. imobilul în litigiu prev cu nr.cad.577-C1-U6 este proprietatea devălmașă a reclamanților R. T. și R. A..Și oricum de esența ordonanței președințiale este doar aparența dreptului, care trebuie să fie în favoarea reclamantului.În s-a reținut și de către instanța de fond că reclamanții sunt căsătoriți din anul 1976 și au domiciliul comun la adresa imobilului din anul 2010.Prin aceasta, reclamanta și-a justificat legitimarea procesuală activă de a formula prezenta ordonanță președințială, motiv pentru care se va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-intimate R. A., ca neîntemeiată.Nu s-a pronunțat o soluție distinctă asupra acestei excepții, deoarece a fost formulată în cadrul motivelor de apel, fiind apreciată ca un motiv de apel.
Neîntemeiat este și motivul de apel, care se referă la soluția de anulare a cererii de intervenție formulată în interesul pârâtului de către ., în lipsa dovedirii calității de reprezentant a intervenientei.
În mod corect și în acord cu dispozițiile art.82 al.1 cod procedură civilă, instanța de fond a anulat cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de ., constatând că, deși i s-a dat acesteia posibilitatea de a acoperi lipsurile, acestea nu au fost acoperite.
Nu poate fi primită afirmația pârâtului-apelant că, excepția lipsei calității de reprezentant poate fi invocată doar de către părți, nu și de instanța de judecată din oficiu.
Așa cum rezultă din dispozițiile art.82 al1. cod procedură civilă,, în ipoteza în care instanța constată din oficiu sau la sesizarea uneia dintre părți, că la dosar nu se regăsește dovada calității de reprezentant a persoanei care a formulat o cerere în numele părții, instanța va acorda un termen scurt pentru a putea permite prezentarea acestei dovezi.
Potrivit art.82 al.2 cod procedură civilă excepția lipsei calității de reprezentant în fața primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
În legătură cu acest text legal se impun următoarele precizări: excepția poate fi invocată în fața primei instanțe oricând până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, chiar și în ipoteza în care pârâtul nu a formulat întâmpinare ori a depus întâmpinare cu încălcarea termenului procedural de 25 de zile de la data comunicării cererii de chemare în judecată, prevăzut de art.201 al.1 cod procedură civilă sau nu a invocat această excepție procesuală prin întâmpinarea formulată în termen.Astfel, în aceste ultime cazuri menționate, pârâtul nu este decăzut din dreptul de a invoca excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantului, întrucât o atare excepție este de ordine publică și în privința sa nu operează sancțiunea decăderii, prin raportare la art.208 al.2 cod procedură civilă.; apoi, instanța este în drept să invoce din oficiu lipsa calității de reprezentant pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
În ce privește fondul cauzei, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală, întemeiată pe aprecierea corectă a probelor administrate, prin prisma îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Potrivit art.996 al.1 cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Condițiile ordonanței sunt urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului.Reanalizând probele administrate în cauză, tribunalul apreciază că prima instanță a apreciat corect că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții ale ordonanței.Urgența este determinată de necesitatea păstrării unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere sau de prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara. În cauză, reclamanții neavând posibilitatea de a-și folosi locuința, care constituie domiciliul comun.Aspectul că reclamanții ar mai avea și o altă locuință în loc.Sîntioana nu este real.Conform adresei nr.1889/16.05.2014 a Comunei Ț., reclamanții nu au domiciliul în loc.Sîntioana . că dețin în satul loc.Sîntioana ., însă acesta are destinația de magazin alimentar.
Apoi, nu s-a dovedit nici vreo manoperă a reclamanților de distrugere a imobilului, martorul F. I. care a fost audiat la fond neputând oferi nici o informație privitor la acest aspect invocat de către pârât.
În ce privește executarea silită a obligației reclamanților de predare a imobilului a fost suspendată prin Încheierea Civilă nr.597/10.04.2014 a Judecătoriei Beclean până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare care formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Beclean.
A fost îndeplinită și condiția vremelniciei măsurii, care a fost solicitată pe o durată de timp determinată până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului C., în care părțile își dispută calitatea de proprietar, și nu în mod definitiv. Acest moment s-a și împlinit, deoarece la data de 31.10.2014, în mod irevocabil, s-a pronunțat de către Tribunalul C. Decizia Civilă nr.242/R/2014.
Tribunalul consideră că și cea de-a treia condiție necesară promovării ordonanței este îndeplinită. Prin intermediul ordonanței președințiale instanța nu poate prejudeca fondul, putând să se bazeze numai pe aparența dreptului. Aparența a fost în favoarea reclamanților, ca proprietari tabulari ai imobilului, la momentul soluționării cererii de ordonanță președințială.
Față de aceste considerente, în tem.art.480 al.1 cod procedură civilă tribunalul va respinge apelul declarat de pârâtul C. A. I. împotriva Ordonanței președințiale nr. 408 din 22.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. A. I. împotriva Ordonanței președințiale nr. 408 din 22.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., pe care o menține în totul.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04.12.2014.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | |
Grefier, C.-G. H. |
Red.C.C./Tehn.C.H.
5 ex./12.12.2014
Jud. fond: R. I. D.-Jud. G.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 97/2014.... | Legea 10/2001. Decizia nr. 907/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
