Prestaţie tabulară. Decizia nr. 615/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 615/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 711/219/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 615/2014
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare, recursul promovat de către pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE în contra Sentinței civile nr. 225 din 20.03.2014 pronunțată de Judecătoria D. în prezentul dosar nr._, privind și pe intimații reclamanți D. A. și D. D. și pe intimata pârât M. M., având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine, ora 10:20, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul constată prezentul recurs declarat în termen, motivat, comunicat și scutit de taxe. Se constată faptul că s-a cerut judecarea în lipsă și s-a trimis întâmpinare prin fax. Astfel, reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 225/2014, Judecătoria Cluj-N. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare, ca nefondată.
A admis cererea de chemare în judecată precizată formulată de către reclamanții D. A. și D. D. în contradictoriu cu pârâta M. M. și cu proprietarul tabular S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj.
A constatat că prin titlul de proprietate nr. 1670/1116/03.09.2002, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj, numitului B. V. (în prezent decedat) i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5800mp, din tarlaua 7, . corespunde ca amplasament cu o parte din imobilul înscris în CF nr. 26 Mănășturel, cu nr. topo 141/2/2/2/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1, 144/2/2/1/1 /1/1, 145/2/2/1/1/1/1, în suprafață de_ mp.
A dispus dezmembrarea imobilului cu nr. topo 141/2/2/2/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1, 144/2/2/1/1/1/1, 145/2/2/1/ 1/1/1, în suprafață de_ mp, în două imobile cu nr. topo noi, după cum urmează:
- imobilul cu nr. topo nou 141/2/2/2/1/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1/1, 144/2/2/1/ 1/1/1/1, 145/2/2/1/1/1/1/1, în suprafață de_ mp;
- imobilul cu nr. topo nou 141/2/2/2/1/1/1/1/2, 142/2/2/1/1/1/1/2, 143/2/2/1/1/1/1/2, 144/2/2/1/ 1/1/1/2, 145/2/ 2/1/1/1/1/2, în suprafață de 5800 mp.
A constatat că prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 16.06.1995, între reclamantul L. (în prezent D.) A., în calitate de cumpărător, pe de-o parte, și defunctul B. V., în calitate de vânzător, pe de altă parte, B. V. s-a obligat să transmită reclamantului dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 5800 mp, teren care corespunde ca amplasament cu imobilul cu nr. topo nou 141/2/2/2/1/1/1/1/2, 142/2/2/1/1/1/1/2, 143/2/2/1/1/1/1/2, 144/2/2/1/ 1/1/1/2, 145/2/ 2/1/1/1/1/2.
A obligat unica moștenitoare a lui B. V., pârâta M. M. să semneze actul autentic de vânzare-cumpărare potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 16.06.1995, între reclamantul L. (în prezent D.) A., în calitate de cumpărător, pe de-o parte, și defunctul B. V., în calitate de vânzător, pe de altă parte, în caz de refuz, prezenta hotărâre va ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare a imobilului descris mai sus, apt pentru intabulare, în favoarea reclamanților D. A. și D. D..
A dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. topo nou 141/2/2/2/1/1/1/1/2, 142/2/2/ 1/1/1/1/2, 143/2/2/1/1/1/1/2, 144/2/2/1/ 1/1/1/2, 145/2/2/1/1/ 1/1/2, în suprafață de 5800 mp, cu ramura de folosință arabil, în favoarea reclamanților D. A. și D. D., în cotă de 1/1 parte.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Litigiul este supus prevederilor Vechiului Cod de procedură civilă (de la 1865), cauza fiind introdusă la instanță înainte de . Noului Cod de procedură civilă. Sub aspectul normelor de drept substanțial este aplicabil Vechiul cod civil (de la 1864).
Potrivit art. 137 alin. (1) din C.p.c., instanța se pronunță cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale a statului român, invocată de Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
Prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea dintre subiectul pasiv al raportului juridic civil dedus judecății și subiectul pasiv al raportului juridic procesual.
Din extrasul de carte funciară pentru informare depus la dosar reiese că imobilul din CF nr. 26 Mănășturel (.. topo 141/2/2/2/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1, 144/2/2/1/1 /1/1, 145/2/2/1/1/1/1, în suprafață de_ mp, figurează ca fiind proprietatea tabulară a statului român, în cota de 1/1 parte, cu titlu prin expropriere în baza Legii nr. 187/1945.
Chiar dacă suprafața de teren în cauză a fost restituită către defunctul B. V., în cartea funciară terenul figurează ca fiind proprietatea statului român (iar în prezent extrasul de carte funciară este dovada proprietății).
Trebuie, totodată, observat și faptul că unul dintre petitele acțiunii constă în intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților asupra unei părți din imobilul care figurează ca fiind proprietatea tabulară a statului.
Astfel, pentru înscrierea în cartea funciară este necesar ca hotărârea să fie pronunțată și în contradictoriu cu statul român.
Totodată, în motivarea excepției s-a indicat faptul că Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul român doar în litigiile având ca obiect bunuri aparținând domeniului public de interes național, respectiv că, în cauză, calitatea de proprietar revine unității administrativ-teritoriale.
Relativ la acest aspect, instanța apreciază că aptitudinea de reprezentare în fața instanței a Ministerului Finanțelor Publice izvorăște din lege. Astfel, conform art. 3 pct. 81 din H.G. nr. 34/2009, actualizată, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, acest minister reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.
După cum se poate observa nu prezintă relevanță faptul că bunul nu ar face parte din domeniul public al statului. De asemenea, faptul că acest bun nu figurează în inventarul menționat în întâmpinare nu înseamnă că nu este proprietatea statului, având în vedere că statul are și o proprietate privată (domeniul privat al statului).
Mai mult, prin adresa de la fila 115, Primăria Comunei Cuzdrioara a comunicat instanței faptul că unitatea administrativ-teritorială, . calitatea de proprietară a terenului în cauză și nici nu deține un alt titlu asupra terenului.
În consecință, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare, ca nefondată.
Relativ la fondul cauzei, după cum s-a precizat anterior din extrasul de carte funciară pentru informare depus la dosar reiese că imobilul din CF nr. 26 Mănășturel (.. topo 141/2/2/2/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1, 144/2/2/1/1 /1/1, 145/2/2/1/ 1/1/1, în suprafață de_ mp, figurează ca fiind proprietatea tabulară a statului român, în cota de 1/1 parte, cu titlu prin expropriere în baza Legii nr. 187/1945.
Din titlul de proprietate nr. 1670/1116/03.09.2002, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Cluj, rezultă că numitului B. V. (în prezent decedat) i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5800mp, din tarlaua 7, .> Acest teren corespunde ca amplasament cu o parte din imobilul înscris în CF nr. 26 Mănășturel, cu nr. topo 141/2/2/2/1/1/1/1, 142/2/2/1/1/1/1, 143/2/2/1/1/1/1, 144/2/2/1/1 /1/1, 145/2/2/1/1/1/1, în suprafață de_ mp, aspect care rezultă din documentația cadastrală efectuată în cauză.
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 16.06.1995, între reclamantul L. (în prezent D.) A., în calitate de cumpărător, pe de-o parte, și defunctul B. V., în calitate de vânzător, pe de altă parte, B. V. s-a obligat să transmită reclamantului dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 5800 mp, teren care corespunde ca amplasament cu imobilul cu nr. topo nou 141/2/2/2/1/1/1/1/2, 142/2/2/1/1/1/1/2, 143/2/2/1/1/1/1/2, 144/2/2/1/ 1/1/1/2, 145/2/ 2/1/1/1/1/2.
Vânzătorul B. V. a decedat la data de 23.11.2004 (conform certificatului de deces de la fila 36), iar unicul moștenitor al acestuia este reclamanta M. M. (certificatul de moștenitor nr. 10/2008 – fila 97).
Odată cu decesul numitului B. V., reclamanta M. M. a preluat toate drepturile și obligațiile acestuia, inclusiv obligația de a face rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 16.06.1995, anume aceea de a semna actul autentic de vânzare-cumpărare, care reprezintă o obligație patrimonială, fără caracter strict personal.
Din sentința civilă nr. 1237/2005 pronunțată de către Judecătoria D. în dosarul nr. 2164/2005, rezultă că în perioada 21.04.1984 până la 5.10.2005 (inclusiv la data încheierii antecontractului cu numitul B. V.) reclamanții au fost căsătoriți, purtând numele soțului, anume acela de L., aspect care justifică mențiunea privind numele cumpărătorului din antecontractul precizat mai sus. Prin sentința indicată s-a dispus desfacerea căsătoriei prin divorț. La data de 10.11.2005 cei doi reclamanți s-au recăsătorit, sub numele comun al soției (D.) conform certificatului de căsătorie de la fila 48 din dosar.
În drept, referitor la înscrisul sub semnătură privată intitulat „contract de vânzare-cumpărare”, instanța îl califică, din perspectiva operațiunii juridice (negotium), ca fiind o promisiune de vânzare-cumpărare (cu natura juridică a unui antecontract), iar nu un contract de vânzare-cumpărare.
Promisiunea încheiată între părți cuprinde toate condițiile de validitate pentru perfectarea contractului promis (cu excepția formei autentice) – obiectul (lucrul vândut și prețul), consimțământ, capacitate și cauză.
Contractul autentic nu s-a încheiat între reclamanți și B. V. sau M. M. (ulterior decesului), aspect care dovedește refuzul/imposibilitatea perfectării contractului până în acest moment.
Referitor la petitul de intabulare, instanța va avea în vedere dispozițiile Legii nr. 7/1996 republicată, privind cadastrul și publicitatea imobiliară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea recursului si casarea/modificarea sentinței civile nr.225/20.03.2014 în sensul respingerii cererii de chemare in Judecata in contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
În motivarea recursului arată că, în mod greșit, prin sentința civila nr.225/2O.03.2014 pronunțata de Judecătoria D. in dosarul nr._ instanța de fond a respins ca nefondata excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R.,
In primul rând, motivația instanței se bazează pe prevederile art.3 pot.81 din H.G. nr. 34/2009 actualizata in sensul ca Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul, ca subiect de drepturi si obligații, in fata instanțelor si în orice situații în care acesta participa nemijlocit, in nume propriu, în raporturi juridice, daca legea nu stabilește în acest scop un alt organ.
Legea stabilește organul care reprezintă S. roman ca subiect de drepturi si obligații astfel:
Ministerul Finanțelor Publice reprezintă S. R. doar în litigii privind bunuri aparținând domeniului public de interes național, prevăzute în art.135 din Constituție, în art.3 din Legea 213/1998, punctul 1 din anexa Legii nr 213/1998 sau care se regăsesc in inventarul bunurilor din domeniul put)fie al statului, întrucât imobilul nu face parte din domeniul public sau privat al Statului, este evident calitatea de proprietar a! terenului in discuție conform legii aparține unității administrative-teritoriale.
Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de unitate deținătoare, al terenului in discuție respectiv de proprietar nici în nume propriu și nici ca reprezentant al Statului R..
Potrivit art. 18*_ din Legea nr. 18/1991:
„(1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producție de la cooperatori sau de ia alte persoane care au decedat si nu au moștenitori, precum și terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziția comisiei.
(2)Toate terenurile cooperativei agricole de producție care nu suni atribuite conform art, 14 - 17, precum și terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosința cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziția comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptățite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3)Terenurile neatribuite, rămase ia dispoziția comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, se pot restitui, la cerere, în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora care au fost înscriși în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar".
Potrivit art.31 din Legea nr. 18/1991:
„(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producție sunt la dispoziția comisiilor prevăzute la an. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii,
(2) Terenurile neatribuite rămase la dispoziția comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului,
Potrivit art, 36 din Legea nr 18/1991:
„ (1) Terenurile aliate în proprietatea statului situate în intravilanul localităților si care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei leei, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art.26.
Ministerul Finanțelor Publice nu reprezintă S. R. in calitate de proprietar in litigiile având ca obiect bunuri ce aparțin domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale (.). Unitățile administrativ-teritoriale ale statului, conform Legii nr.215/2001, sunt reprezentate de consiliile locale competente teritorial.
Prevederile Legii nr.18/1991 reglementează regimul juridic al imobilelor aflate in proprietatea statului, respectiv organele care reprezintă S. roman în calitate de proprietar al imobilelor respectiv.
Instanța de fond nici măcar nu a clarificat si lămurit regimul juridic al imobilului in discuție pentru a se putea stabili proprietarul imobilului In discuție.
De asemenea, asa cum rezulta din încheierea ședinței publice din 13.03.2014 la data de 13.03.2013 documentația tehnica era in curs de soluționare astfel ca aceasta nu a fost comunicata instituției noastre pentru a formula apărări in ceea ce privește regimul juridic al imobilului. Deci, expertiza topo cadastrala anexata la precizarea de acțiune nu a fost comunicata Instituției noastre, motiv de casare a sentinței atacate prevăzut de art.304 pct.5 din Codul de procedura civila.
Pe de alta parte, in mod greșit a reținut instanța de fond faptul ca proprietarul tabular este Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Din extrasul de CF nr.26 al Comunei Manasturel rezulta ca proprietarul tabular este S. R. fara sa se precizeze organul care ii reprezintă .Din extrasul de CF nu rezulta ca proprietar al imobilului este S. "prin Ministerul Finanțelor Publice", Totodata, din acest extras rezulta ca terenul este in intravilanul localității Manasturel astfel ca raportat la prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991, terenul In discuție a intrat in proprietatea comunei Manasturei (unitatea administrativ teritoriala) la data prezentei legi (1991).
Prin întâmpinarea formulată, intimații au solicitat respingerea recursului.
În motivarea poziției lor procesuale arată că în mod corect instanța de fond a respins excepția invocată de către pârâtă, raportat la următoarele:
Din extrasul CF depus la dosar reiese că imobilul din CF 26 Mănășturel figurează în proprietatea tabulară a Statului R., în cota de 1/1 parte, cu titlu de expropriere în baza Legii 187/1945
Chiar dacă suprafața de teren a fost restituită def. B. V., în CF terenul figurează în proprietatea Statului R. și în prezent extrasul de CF constituie dovada proprietății.
Pentru ca unul din petitele acțiunii formulate de reclamanți constă în întabularea în CF a dreptului de proprietate asupra unei părți din imobilul care figurează ca fiind proprietatea tabulară a Statului R., pentru înscrierea în CF este necesar ca hotărârea să fie pronunțată în contradictoriu cu S. R.
Primarul . instanței că nu are calitatea de proprietar al terenului și nici nu îl deține cu vreun titlu.
În drept se invocă art. 299 și urm. C.pr.civ.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:
Motivul de casare prev de pct.5 al art.304 cod procedură civilă prevede situația în care prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității art.105 al.2 cod procerdură civilă.
Art.105 al.2 cod procedură civilă prevede că „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.”
În susținerea acestui motiv de casare recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat faptul că nu i-a fost comunicată documentația cadastrală depusă de reclamanți la dosar, anexă la cererea de chemare în judecată.
Tribunalul examinând actele de la dosarul de fond constată că această susținere nu se verifică, deoarece așa cum rezultă din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecată din data de 16 mai 2013, recurentului i-au fost comunicate precizarea de acțiune și actele depuse la dosar anexat acesteia în data de 18.04.2013, printre care s-a aflat și documentația cadastrală.(f.32-57).
Față de cele reținute, tribunalul apreciază ca neîntemeiat motivul de casare invocat, neimpunându-se casarea hotărârii atacate.
În ce privește soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, în mod corect a procedat instanța de fond pronunțânmd o soluție de respingere ca nefondată.
Fiind vorba de o acțiunea de carte funciară, scopul final al acțiunii reclamanților fiind acela de înscriere a dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu, în mod corect, cauza s-a impus a se judeca în condițiile de contradictorialitate cu cel împotriva căruia se pretinde un drept real.
Analizând extrasul de carte funciară al imobilului de la fila 9 dosar se constată că prin Încheierea nr.39/1964 S. R. și-a întabulat dreptul de proprietate dobândit prin actul nr.154/1964 cu titlu de drept exproprierea în baza Legii nr.187/1945.
Față de această situație, în mod corect, a reținut instanța de fond că nu prezintă relevanță faptul că bunul nu ar face parte din domeniul public al statului, fiind incidente dispozițiile art.3 pct.81 din HG nr.34/2009.La acel moment, imobilul aparținea statului român în genere a cărui reprezentant este Ministerul Finanțelor Publice.
Apoi, la nivelul anului 1964 când statul român și-a înscris în CF dreptul de proprietate nu exista împărțirea administrativ-teritorială din prezent la care face referire recurentul în susținerea lipsei calității sale procesuale pasive.Această împărțirea administrativ-teritorială a fost înființată prin Legea nr.2/16.02.1968 care la art.1 prevede că teritoriul R.S.R. este organizat în unități administrativ-teritoriale:județul, orașul și . de cele de mai sus, apreciind legală și temeinică sentința civilă atacată, în tem.art.312 al.1 cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul promovat de către pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE în contra Sentinței civile nr. 225 din 20.03.2014 pronunțată de Judecătoria D. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul promovat de către pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE în contra Sentinței civile nr. 225 din 20.03.2014 pronunțată de Judecătoria D. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2014.
Președinte, O. R. G. | Judecător, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. |
Grefier, G. P. |
Red.CC/dact.LM
2 ex./23.02.2015
Jud.fond: G. M. Ș.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 614/2014. Tribunalul CLUJ | Pretenţii. Decizia nr. 765/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
