Pretenţii. Decizia nr. 764/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 764/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 24988/211/2011

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILĂ Nr. 764/R/2014

Ședința publică de la 12 Noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE O.-C. T.

Judecător A.-F. D.

Judecător O. R. G.

Grefier O. A.

Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurent C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N.-PRIN PRIMAR, recurent M. C.-N.-PRIN PRIMAR împotriva Sentinței civile nr._/2013, pronunțată de Judecătoria C.-N., la data de 16.09.2013, în dosarul nr._, privind și pe intimat R. M. C., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei R. M. C. av. B. I., cu împuternicire la dosarul cauzei fila 14, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Tribunalul constată că prezentul recurs este scutit de plata taxei judiciare de timbru, a fost declarat în termen și comunicat intimaților.

La data de 3 noiembrie 2014, prin serviciul registratură al instanței, intimata R. M. C. a depus întâmpinare la dosarul cauzei (filele 12-13).

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta intimatei av. B. I. solicită instanței respingerea recursului, astfel cum a solicitat și pe cale de întâmpinare și pentru motivele arătate în scris, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei chitanță reprezentând onorariu avocațial (fila 15).

Apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, acesta aflându-se în stare de judecată, instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr._/2013, Judecătoria C.-N. a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantii C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. si M. C.-N., ambii reprezentati prin Primar în contradictoriu cu parata R. M. C. avand ca obiect pretentii.

A obligat parata să plătească reclamantilor suma de 38,16 lei cu titlu de debit principal restant reprezentand chirie restanta aferenta perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv, conform contractului de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 incheiat intre reclamantul C. L. al Municipiului C.-N. reprezentat prin Primar si parata R. M. C..

A obligat parata să plătească reclamantilor majorari de intarziere aferente debitului principal restant in suma de 38,16 lei, ce vor fi calculate conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, incepand cu data scadentei fiecarei rate de chirie in parte (incepand cu data de 01.04.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii martie 2010, incepand cu data de 01.05.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii aprilie 2010 si incepand cu data de 01.06.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii mai 2010) si pana la data achitarii integrale a debitului.

A respins ca fiind neintemeiate celelalte pretentii ale reclamantilor.

A respins ca fiind neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.

A obligat reclamantii sa plateasca paratei suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocatial.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Între reclamantul C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. in calitate de locator si parata R. M. C. in calitate de locatar s-a incheiat contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 avand ca obiect inchirierea locuintei situate in C.-N., ., ., formata dintr-o camera cu suprafata totala de 23,13 mp si dependinte cu suprafata totala de 21,67 mp, folosita in exclusivitate si cota indiviza de 2,5% din partile comune (scara acces, hol, terasa hol, pod, casa scarii).

Perioada inchirierii a fost de 5 ani, incepand cu data semnarii contractului de inchiriere, conform art. 3 din contract.

Potrivit art. 5 din contract, chiria a fost stabilita la suma de 127.192 lei ROL (12,72 lei RON).

Conform art. 6 alin. 1 din contract, chiria se achita pana in data de 30 ale fiecarei luni, pentru luna in curs, iar potrivit art. 6 alin. 2 fraza finala din contractul de inchiriere „Orice modificare a cuantumului chiriei se va comunica in scris chiriasului inaintea termenului scadent de plata”.

Potrivit art. 7 din contract, „Neplata in termen a chiriei lunare, atrage dobanzi de intarziere si majorari stabilite conform legislatiei financiar-bugetare in vigoare. Aceste dobanzi de intarziere si majorari se datoreaza fara punerea in intarziere, de la data scadentei chiriei (prima zi care urmeaza aceleia cand suma a devenit exigibila)”.

In art. 10.a.1 din contractul de inchiriere s-a stipulat ca „In situatia in care pana la expirarea termenului stabilit la art. 3, vor aparea alte reglementari legale privind inchirierea locuintelor construite din fondurile A.N.L., cele doua parti contractante vor putea negocia si stabili si alte conditii de aplicare a celor stipulate la punctul anterior”.

Termenul inchirierii stabilit prin contractul de inchiriere mentionat mai sus s-a implinit la data de 14.08.2008.

La data de 21.07.2008 parata a solicitat reclamantilor prelungirea contractului de inchiriere, iar reclamantul M. C.-N. i-a comunicat ca solicitarea sa va fi analizata in vederea prelungirii contractului de inchiriere (f. 10).

In data de 18.03.2010 reclamantii au redactat actul aditional nr. 2 la contractul de inchiriere nr._ din 14.08.2003 (f. 11). In cuprinsul acestuia s-a prevazut ca se prelungeste contractul de inchiriere de la data de 15.08.2008 pana la data de 15.08.2009 si de la data de 16.08.2009 pana la data de 16.08.2010. De asemenea, s-a stabilit ca chiria este de 279,64 lei, calculata conform HG nr. 165/2008 si ca „Chiria se datoreaza incepand cu data de 15.08.2008 si se achita pana la data de 30 ale fiecarei luni, pentru luna in curs”. Actul aditional nr. 2 la contractul de inchiriere nr._ din 14.08.2003 nu a fost semnat de catre parata.

In cursul lunii mai 2010 parata i-a comunicat reclamantului C. L. al Municipiului C.-N. ca doreste rezilierea (de fapt incetarea) contractului de inchiriere prin renuntare, incepand cu data de 15.06.2010, cu respectarea preavizului de 30 de zile si a precizat ca a achitat chiria inclusiv pe luna februarie a anului 2010 (f. 14).

In data de 26.05.2010 tatal paratei, dl. M. R., le-a predat reprezentantilor reclamantilor locuinta inchiriata si le-a comunicat ca parata este plecata in Canada din anul 2008, asa cum rezulta din procesul-verbal incheiat cu acea ocazie (f. 16).

Mai intai, instanta observa ca potrivit art. 6 alin. 2 fraza finala din contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 incheiat intre reclamantul C. L. al Municipiului C.-N. si parata, „Orice modificare a cuantumului chiriei se va comunica in scris chiriasului inaintea termenului scadent de plata”.

Instanta a constatat ca reclamantii nu au respectat aceasta prevedere contractuala si nu i-au comunicat paratei in scris majorarea cuantumului chiriei inaintea termenului scadent de plata.

Abia prin actul aditional nr. 2 la contractul de inchiriere nr._ din 14.08.2003, act aditional redactat la data de 18.03.2010 reclamantii au stipulat chiria majorata, in suma de 279,64 lei, calculata conform HG nr. 165/2008 si au modificat art. 6 din capitolul III al contractului de inchiriere, in sensul ca „Chiria se datoreaza incepand cu data de 15.08.2008 si se achita pana la data de 30 ale fiecarei luni, pentru luna in curs” (f. 11),

Or, reclamantii au procedat nelegal si contrar prevederilor contractuale, deoarece la data de 18.03.2010 au majorat chiria cu efect retroactiv, incepand cu data de 15.08.2008 si in continuare.

Pe de alta parte, actul aditional nr. 2 la contractul de inchiriere nr._ din 14.08.2003 nu a fost semnat de catre parata sau de vreun mandatar al paratei, deci nu a fost insusit de catre parata.

In aceste conditii, instanta a apreciat ca, nefiind insusit de catre parata prin semnatura, actul aditional nr. 2 la contractul de inchiriere nr._ din 14.08.2003 nu poate produce nici un efect juridic.

Singurul act juridic incheiat intre parti si care produce efecte juridice este contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003.

Prin urmare, parata poate fi obligata doar la plata chiriei lunare stabilite prin contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003, in suma de 12,72 lei RON (127.192 lei ROL).

Din copiile chitantelor anexate intampinarii (f. 62-68) si din raspunsurile comunicate la dosar de catre Primaria Municipiului C.-N. (f. 72-74) si de catre reclamantii (f. 77) instanta a observat ca parata a achitat chiria inclusiv pe luna februarie 2010. Avand in vedere ca locuinta a fost predata reclamantilor la data de 26.05.2010 (f. 16), instanta apreciaza ca in prezent parata datoreaza reclamantilor doar chiria aferenta lunilor martie 2010 – mai 2010 inclusiv. Este vorba de suma totala de 38,16 lei, si anume chiria stabilita prin contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 incheiat intre reclamantul C. L. al Municipiului C.-N. reprezentat prin Primar si parata.

Instanta a observat ca parata nu a achitat la scadenta chiria aferenta perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv, motiv pentru care in temeiul art. 7 din contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 parata datoreaza reclamantilor si majorari de intarziere aferente debitului principal restant in suma de 38,16 lei, ce vor fi calculate conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, incepand cu data scadentei fiecarei rate de chirie in parte (incepand cu data de 01.04.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii martie 2010, incepand cu data de 01.05.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii aprilie 2010 si incepand cu data de 01.06.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii mai 2010) si pana la data achitarii integrale a debitului.

Instanta a apreciat ca reclamantii au dreptul doar la sumele mentionate mai sus (chirie restanta si majorari de intarziere) potrivit contractului de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003, iar celelalte pretentii ale reclamantilor sunt neintemeiate pentru motivele prezentate anterior.

In consecinta, instanta a apreciat ca cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata si precizata, este intemeiata in parte si urmeaza a fi admisa in parte.

F. de considerentele de mai sus, vazand prevederile art. 969 alin. 1 din vechiul cod civil si ale art. 5, 6 si 7 din contractul de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003, instanta a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata si precizata de catre reclamantii C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. si M. C.-N., ambii reprezentati prin Primar în contradictoriu cu parata R. M. C., avand ca obiect pretentii.

In consecinta, instanta a obligat-o pe parata să plătească reclamantilor suma de 38,16 lei cu titlu de debit principal restant reprezentand chirie restanta aferenta perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv, conform contractului de inchiriere nr._ din data de 14.08.2003 incheiat intre reclamantul C. L. al Municipiului C.-N. reprezentat prin Primar si parata R. M. C..

De asemenea, instanta a obligat-o pe parata să plătească reclamantilor majorari de intarziere aferente debitului principal restant in suma de 38,16 lei, ce vor fi calculate conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, incepand cu data scadentei fiecarei rate de chirie in parte (incepand cu data de 01.04.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii martie 2010, incepand cu data de 01.05.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii aprilie 2010 si incepand cu data de 01.06.2010 pentru suma de 12,71 lei reprezentand chiria aferenta lunii mai 2010) si pana la data achitarii integrale a debitului.

Instanta a respins ca fiind neintemeiate celelalte pretentii ale reclamantilor.

Instanta a observat ca ambele parti se afla in culpa procesuala, insa culpa procesuala a reclamantilor este mai mare decat a paratei, deoarece pretentiile reclamantilor au fost admise . de redusa.

Avand in vedere ca cererea de chemare in judecata este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si de la plata timbrului judiciar, iar reclamantii nu au facut dovada altor cheltuieli de judecata, vazand prevederile art. 274 si ale art. 276 din vechiul Cod de procedura civila, instanta a respins ca fiind neintemeiata cererea reclamantilor de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.

F. de culpa procesuala destul de ridicata a reclamantilor, instanta a apreciat ca se justifica ca reclamantii sa suporte onorariul avocatial solicitat de catre parata si dovedit cu chitanta depusa la dosar (f. 81). Vazand prevederile art. 274 si ale art. 276 din vechiul Cod de procedura civila, instanta i-a obligat pe reclamanti sa plateasca paratei suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocatial.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs C. L. al municipiului C.-N. si M. C.-N., ambii reprezentați prin Primar, solicitând admiterea recursului declarat, iar pe cale de consecința, modificarea sentinței recurate, in sensul admiterii in intregime a cererii de chemare in judecata, astfel cum aceasta a fost precizata, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.

Analizând considerentele hotărârii judecătorești pronunțate in cauza, precum si actele adiționale ale contractului de inchiriere nr._/14.08.2003, se poate observa ca instanța de judecata in mod greșit a reținut ca singurul act juridic care produce efecte juridice intre parti este contractul.

Astfel, prin actul adițional nr. 1/05.04.2007, semnat si însușit de către intimata-parata, părțile au stabilit majorarea cuantumului chiriei lunare la suma de 52,22 lei, incepand cu data de 01.03.2007.

In ceea ce privește actul adițional nr.2/18.03.2010, prin care s-a modificat cuantumul chiriei Ia suma de 279,64 lei, act nesemnat de către intimata-parata, acest contract de inchiriere conține clauze nenegociabile, cum sunt cele referitoare la cuantumul chiriei si au un conținut prestabilit de lege.

Modificarea cuantumului chiriei lunare datorate de intimata a intervenit ca urmare a alinierii clauzelor contractuale la prevederile legale, asa cum prevede clauza inserata in art.10 a.l. din contractul de inchiriere.

Astfel, orice modificare in cuantumul chiriei determinata in mod legal si nu convențional, nu poate fi adusa decât la cunoștința locatarului, chiria urmând a fi perceputa in cuantum modificat prin efectul legii si nu al acordului de voința exprimat de părțile contractante.

In aceste condiții, apreciază ca locatara datorează chiria lunara majorata incepand cu data de 15.08.2008, aceasta fiind notifcata prin adresa nr._/451.1/24.07.2008 cu următoarele mențiuni:

„Potrivit Legii nr.89/2008, pentru modificarea si completarea Legii nr. 152/1998 privind infiintarea Agenției Naționale pentru Locuințe, contractele de inchiriere se incheie pe o durata de 5 ani de la data repartizării locuinței. După expirarea acestei perioade contractuale, prelungirea contractului de inchiriere se face pe o perioada de un an, in următoarele condiții:

1.prin recalcularea chiriei in condițiile prevederilor art.31 din Legea

locuinței nr,114/1996, pentru titularii de contract care au împlinit

vârsta de 35 de ani;

2.prin păstrarea condițiilor contractuale inițiale referitoare la cuantumul chiriei, pentru titularii de contract care nu au implinit varsta de 35 de ani.

Prevederile aliniatului precedent se aplica la toate prelungirile succesive ale contractului de inchiriere, realizate in condițiile legii.

Prin urmare, intimata-parata a luat la cunoștința in., anul 2008 faptul ca s-a modificat cuantumul chiriei, conform normelor de drept amintite.

De asemenea, instanța de judecata precizează in considerentele hotărârii recurate faptul ca, din chitanțele depuse la dosarul cauzei, constata ca intimata a achitat chiria inclusiv pe luna februarie 2010 si

având in vedere ca locuința a fost predata Ia data de 26.05.2010/ intimata mai datorează chiria aferenta lunilor martie 2010-mai 2010.

Insa, analizând tabelul reprezentând plățile efectuate de intimata si depus in probatiune la dosarul cauzei, rezulta ca intimata inregistreaza restante la chirie începând cu luna noiembrie 2008, calculandu-se penalități de întârziere, conform prevederilor contractuale.

Asa cum se poate observa, pe toata durata valabilității contractului de închiriere/ intimata-parata nu a respectat termenul de scadenta stabilit contractual/ efectuând plați cu intarziere.

Prin întâmpinarea formulată, intimata R. M. C.A a solicitat respingerea recursului și menținerea în tot a sentinței atacate ca legală și temeinică cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea poziției sale procesuale arată următoarele:

Sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.

Intimata avut calitatea de chiriaș în apartamentul nr.14 din C.-N., . conform contractului de închiriere nr._/14.08.2003. contractul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani.

Potrivit art.6 aiin.2 al contractului de închiriere nr._/14.08.2003 prevede că: „orice modificare a cuantumului chiriei se va comunica în scris chiriașului înaintea termenului scadent de plată,"

Această prevedere nu a fost respectată de recurentă și intimatei nu i-a fost comunicată majorarea chiriei în scris anterior termenului de scadență.

Acest lucru a fost stipulat în conținutul actului adițional nr.2 redactat în 18.03.2010, unde s-a modificat și cuprinsul art.6 din capitolul III al contractului de închiriere în sensul că: „chiria se datorează începând cu data de 15.08.2008 și se achită până la 30 ale fiecărei luni, pentru luna în curs."

Recurenta a procedat nelegal și contrar prevederilor legate, deoarece a majorat cuantumul chiriei retroactiv.

Mai mult decât atât acest act adițional nu a fost însușit de către intimată, acesta nefiind semnată de aceasta, astfel nefiindu-i opozabil.

Singurul act juridic încheiat între recurentă și intimată care produce efecte juridice este contractul de închiriere nr._ din 14.08.2003.

Din chitanțele aflate (a dosarul cauzei se poate observa că intimata a achitat contravaloarea chiriilor până în luna februarie 2010, iar locuința a fost predată în data de 26.05.2010.

Consideră sentința instanței de fond legală și temeinică sub toate aspectele.

Pentru aceste motive solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate cu cheltuieli de judecată.

În drept: art.115, art.274 C.pr.civ

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:

Recurenții au susținut că, în ceea ce privește cuantumul chiriei, acesta este modificat prin efectul legii și nu prin acordul de voință al părților.

Tribunalul reține că, și în ipoteza în care cuantumul chiriei a fost stabilit și apoi majorat prin lege, acesta nu poate fi opus pârâtei decât de la momentul convenit de părți prin art. 6 din contractul de închiriere încheiat.

Conform acestei clauze, asumată prin semnarea contractului atât de către locator, cât și de către locatar, „orice modificare a cuantumului chiriei se va comunica în scris chiriașului înaintea termenului scadent la plată”.

Având în vedere natura contractului încheiat între părți, respectiv un contract civil, în care părțile se află pe poziții de egalitate, tribunalul apreciază că produc efecte juridice doar clauzele care sunt negociate, respectiv însușite de către ambele părți.

Astfel, în fața instanței de recurs s-a depus actul adițional nr.1 din data de 05.04.2007 în care se stipulează cuantumul chiriei ca fiind de 52,22 lei, act adițional acceptat de către intimată, prin semnarea acestuia(fila 10 din dosarul de recurs).

În aceste condiții, tribunalul conchide că, dat fiind că pârâta-intimată locatară a semnat de luare la cunoștință despre majorarea chiriei doar la data de 05.04.2007, semnând în acest sens actul adițional nr.1, doar de la această dată poate fi obligată la plata chiriei majorate, reclamanții-recurenți nefăcând dovada că ar fi comunicat în scris intimatei majorarea chiriei la o dată anterioară.

În schimb, intimatei nu i se poate opune actul adițional nr.2 încheiat la data de 18.03.2010, atât timp cât timp acesta nu și-a însușit clauzele acestui înscris, prin semnarea sa.

Astfel, în concordanță cu opinia exprimată de prima instanță, tribunalul concluzionează că pârâta datorează chiria aferentă perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv, prin raportare la valoarea de 52,22 lei, rezultând astfel un cuantum total de 156,66 lei.

Raportat la clauzele contractuale, respectiv art.6 și art.7 din contractul de închiriere tribunalul va obliga pârâta să plătească reclamanților majorări de întârziere aferente debitului principal restant în sumă de 156,66 lei, ce vor fi calculate conform O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, începând cu data scadenței fiecărei rate de chirie în parte (începând cu data de 01.04.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii martie 2010, începând cu data de 01.05.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii aprilie 2010 si începând cu data de 01.06.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii mai 2010) și până la data achitării integrale a debitului.

Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va admite în parte recursul formulat de reclamanții C. local al municipiului C.-N. și M. C.-N., împotriva Sentinței civile nr._/2013, pronunțată de Judecătoria C.-N., la data de 16.09.2013, în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că:

Va obliga pârâta să plătească reclamanților suma de 156,66 lei cu titlu de debit principal restant reprezentând chirie restanta aferenta perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv.

Va obliga pârâta să plătească reclamanților majorări de întârziere aferente debitului principal restant în sumă de 156,66 lei, ce vor fi calculate conform O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, începând cu data scadenței fiecărei rate de chirie în parte (începând cu data de 01.04.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii martie 2010, începând cu data de 01.05.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii aprilie 2010 si începând cu data de 01.06.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii mai 2010) și până la data achitării integrale a debitului, menținând restul dispozițiilor sentinței.

În temeiul art.274 C pr civ va obliga recurenții C. local al municipiului C.-N. și M. C.-N. să plătească intimatei R. M. C. suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursul formulat de reclamanții C. local al municipiului C.-N. și M. C.-N., împotriva Sentinței civile nr._/2013, pronunțată de Judecătoria C.-N., la data de 16.09.2013, în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că:

Obligă pârâta să plătească reclamanților suma de 156,66 lei cu titlu de debit principal restant reprezentând chirie restanta aferenta perioadei martie 2010 – mai 2010 inclusiv.

Obligă pârâta să plătească reclamanților majorări de întârziere aferente debitului principal restant în sumă de 156,66 lei, ce vor fi calculate conform O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, începând cu data scadenței fiecărei rate de chirie în parte (începând cu data de 01.04.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii martie 2010, începând cu data de 01.05.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii aprilie 2010 si începând cu data de 01.06.2010 pentru suma de 52,22 lei reprezentând chiria aferentă lunii mai 2010) și până la data achitării integrale a debitului.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă recurenții C. local al municipiului C.-N. și M. C.-N. să plătească intimatei R. M. C. suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.11.2014.

Președinte,

O.-C. T.

Judecător,

A.-F. D.

Judecător,

O. R. G.

Grefier,

O. A.

O.A. 18 Noiembrie 2014

Red. A.D/tehnored. L.C

15 decembrie 2014/2 ex

Judecător fond- R. C. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 764/2014. Tribunalul CLUJ