Pretenţii. Decizia nr. 288/2014. Tribunalul CLUJ

Decizia nr. 288/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 14743/211/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DECIZIE Nr. 288/2014

Ședința publică de la 29 Aprilie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A.-F. D.

Judecător O.-C. T.

Grefier G. P.

S-a luat spre examinare apelul promovat de către reclamanții L. V. și L. I. în contra Sentinței civile nr._ din 28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, privind și pe intimatul S. I., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei dispusă raportat la lipsa părților de la ora 10:10, a răspuns reprezentantul intimatului, avocat M. I., cu împuternicirea la fila 24 dosar, lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Tribunalul constată prezentul apel formulat în termen, motivat, comunicat.

Reprezentantul intimatului arată că a depus întâmpinare la data de 25 februarie 2014 și nu are alte cereri.

Tribunalul constată că s-a îndeplinit procedura regularizării după care, nemaifiind alte cereri închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea întâmpinării.

Reprezentantul intimatului, pe scurt arată că solicită respingerea apelului pentru motivele concise arătate în scris precizând că instanța de fond s-a pronunțat nelegal respingând cererea pe excepție respectiv constatând ca fiind prescris dreptul material la acțiune. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, sens în care depune chitanța la dosar.

Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr._ din 28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar s-a admis excepția dreptului material la acțiune,invocata de pârât și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul L. V. și L. I. în contradictoriu cu pârâtul S. I. ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

Au fost obligați reclamanții să achite pârâtului suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 23.06.2013 sub dosar cu nr._, reclamantii L. V. si L. I. au solicitat instantei sa oblige paratul S. I. la 3500 lei pentru utilizarea fara drept a suprafetei de 5000 mp teren arabil situate in localitatea SUATU jud. Cluj.

In motivare au aratat ca terenul este cuprins in TP nr._/783/1997 ./1, iar suma la plata careia solicita ca paratul sa fie obligat la plata reprezinta despagubiri pentru perioada 1990-2008,deoarece pârâtul,nici după ramanerea definitivă a . a dorit sa elibereze terenul.

In drept, si-au intemeiat cererea pe dispozitiile art. 254 alin. 2 Cod de procedura civila.

In probatiune, reclamantii au depus inscrisuri si au solicitat acvirarea dos. nr._/211/2011 al Judecatoriei Cluj-N..

Prin intampinarea formulata (f. 22-25), paratul S. I. a solicitat, in esenta, respingerea cererii introductive ca neîntemeiată.

A invocat exceptia nulitatii cererii, motivata de faptul ca fotocopia TP nr._/783/1997, care i-a fost comunicata, nu este certificată cu originalul, iar acțiunea nu este semnată, iar reclamanții nu au indicat datele de identificare conform dispozițiilor din art 194 Cod de procedura civila si nu au indicat motivele de fapt și de drept ale cererii lor, nici modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii pretentiilor formulate.

A mai invocat excepțiile netimbrării, solicitatand anularea cererii ca netimbrată, precum si exceptia prescripției acțiunii, care vizeaza pretentii aferente intervalului temporal 1990- 2008, care raportate la momentul promovarii actiunii, atrag incidenta prescriptiei dreptului material la actiune.

De asemenea, paratul a mai invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile a informării cu privire la mediere, care este obligatorie.

Pe fond, sustine netemeinicia actiunii, invederand ca în anul 2000 a cumpărat un teren în suprafață de 0,43 ha de la numita S. M., imobil asupra caruia a dobandit posesia inca de la momentul cumpararii. Arata ca terenul pe care l-a dobandit anul 2000 corespunde ca suprafață și ca amplasament cu cel identificat în titlul de proprietate nr. 3299/2025, eliberat in 2007 pe numele lui S. A. M.. Mentioneaza insa ca nu a efectuat formalitatile pentru intabularea terenului pe numele sau, insa este cert ca terenul care-i apartine si pe care-l foloseste este diferit de cel pe care reclamantii sustin ca l-ar fi folosit in mod nelegal, cuprins in titlul de proprietate al acestora.

In probatiune au depuns inscrisuri.

S-a dispus acvirarea dos. nr._/211/2011 al Judecatoriei Cluj-N..

Reclamantii au formulat raspuns la intampinare (f. 30).

Instanța, analizând cu prioritate exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, potrivit dispozitiilor art. 248 Cod de procedura civila, a reținut următoarele:

Reclamantii solicita obligarea paratului la plata sumei de 3500 lei, cu titlu de despagubiri, calculate pentru intervalul de timp 1990-2008.

Cererea introductiva a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 23.06.2013 sub dosar cu nr._ .

Potrivit prevederilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva, aplicabil in cauza „Dreptul la acțiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”, iar art. 3 al aceluiasi act normativ prevede ca „Termenul prescripției este de 3 ani...”.

Avand in vedere aceste argumente, instanta de fond a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune al reclamantilor, potrivit dispozitivului

In temeiul prevederior art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanta a obligat reclamantii, ca parte cazuta in pretentii, sa achite paratului S. I. suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorar avocatial.

Împotriva sentinței examinate au promovat apel reclamanții (f.3) solicitând casarea hotărârii atacate considerând-o profund nejustă și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. În subsidiar, în situația în care se va aprecia că se imune admiterea apelului și casarea cu reținere a hotărârii atacate, în baza art. 292 C.pr.civ. combinat cu art. 298 pct. 1 C.pr.civ., solicită refacerea și completarea probațiunii la instanța de fond cu înscrisul din cele trei dosare invocate și pe care solicită a fi acvirate, probațiune necesară unei soluții legale și temeinice și pe cale de consecință, admiterea acțiunii. Solicită cheltuieli de judecată în fond și în apel.

În motivarea cererii învederează cu privire la cererea de casare a hotaririi atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare in fond la prima instant in vederea judecarii, următoarele:

Prin sentinta pronuntata instanta respinge actiunea precizata si formulata prin care au invederat instantei ca piritul S. loan nu a respectat prevederile hotatirii 3266/2005 nici dupa raminerea ei definitive si irevocabila, ocupind si in present terenul fara nici un drept. Instanta referindu-se in motivare la exceptia "prescriptiei dreptului material la actiune" in mod incorect apreciaza ca sunt intrunite aplicarile prevederilor art, 248 cod pr. civ.. De asemenea Instanta se refera si la art. 453 al 1 Cpr. Civ in baza caruia ne obliga la plata chltuielilor de judecata.. Este de mentionat faptul ca instanta nu se refera in mod intentionat la prevederile art. 2532 din NCC. Prin plingerea depusa in prezentul dosar, reclamanții au urmat dispozitiile instantei penale din dosarele 6836/2007 si 2577/2006 ale jud Cluj N. in care piritul S. loan a fost judecat pentru nerespectarea hotaririlor judecatoresti in speta sentinta civila 3266/2005. Instanta penala a Jud Cluj-N. ne-a recomandat sa facem solutionarea daunelor civile din dosarele penale ramase nesolutionate pintr-un nou dosar civil. Instanta care a solutionat dosarul_ perimindu-l din greseala a invocat in incheiere ca conform art. 250 Cpr. civ, la solutionarea cauzei noastre se pot utiliza probele administrate in cursul judecarii dosarului_/2011. Prin plingerea inregistrata la jud. cu nr_/2013 au continuat rezolvarea plingerii din dosarul penal 2577/2006 ramasa nesolutionata precum si plingerea din dosarul_/2011 dosar care nu se afla sub incidenta prescriptiei.

In subsidiar in situatia in care se va aprecia ca se impune admiterea apelului si casarea cu retinere a hotaririi atacate, in baza art. 292 Cpr civ.combinat cu disp. 298 pet 1 Cpr. Civ, solicita refacerea si completarea probatiunii la instanta de Fond cu inscrisul din cele trei dosare invocate si pe care le solicita sa fie acvirate la dosarul cauzei probatiune necesara unei sotutii legale si temeince si pe cale de consecinta admiterea actiunii prezentate. Sentinta este netemeinica datorita urmatoarelor aspecte: prin precizarea de actiune inaintata au solicitat obligarea piritului S. loan la plata despagubirilor pentru perioada 1990-2008, perioada in care a ocupat abuziv terenul perioada cuprinsa in plingera penala 2577/2006. Aratam ca piritul ocupa si in prezent acest teren in mod abuziv nerespectind prevederile hot. 3266/2005 ramasa definitiva si irevocabila si care in motivare spune CONTRACTUL INCHEIAT INTRE PIRIT SI NUMITA SUATEN M. ESTE NUL motiv pentru care obliga piritul sa le elibereze terenul si sa le plateasca daunele.

In D. au fost invocate prevederile art. 1349 al 1 si 2 art 1381 al 1 art. 1386 al 1 NCC precum si prv art 2532 NCC. Solicitam cheltuieli de judecata in fond si apel

Prin întâmpinarea formulată (f.18) intimatul solicită respingere apelului ca neîntemeiat, în baza art. 480 NCPC.

În susținerea poziției procesuale intimatul a arătat că instața de fond a pronunțat o hotărâre temeinica in aplicarea art 248 NCPC pronuntindu-se pe excepție, constatind ca fiind prescris dreptul material la acțiune raportat la petitele acțiunii, respectiv solicitarea obligatii intimatului la plata sumei de 3500 lei pe perioada 1990-2008.

Sub acest aspect instanta a pronunțat o solute temeinica și legala deoarece art 248 NCPC arata in mod tranșant faptul că instanța se va pronunța mai intii asupra excepțiilor de procedura si de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe, ori dupa caz cercetarea in fond a cauzei.

Așa cum rezulta din considerente, dupa ce instanta a identificat pretențiile reclamantilor, respectiv petitul prin care solicita plata unei sume de bani cu tithi de pretenții pentru perioada 1990-2008 a analizat cu prioritate excepția privind prescripția dreptului material la acțiune și făcând aplicarea prev. art. 1 din Decretul nr. 167/1958 respectiv " dreptul la acțiune avind un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fast exercitat in termenul stabilit de lege" iar art. 3 din acelasi act normativ prevede ca termenul prescripției este de 3 ani ", a admis aceasta excepție.

Referitor la celelate aspecte aratate in apel, acestea nu au nici o relevanta, sint simple afirmatii, care au fost tratate ca atare si de catre instanța de fond.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:

Prima critică adusă sentinței apelate, în sensul că în mod incorect prima instanță, referindu-se la excepția prescripției dreptului la acțiune, a făcut aplicarea dispozițiilor art.248 C pr civ nu poate fi primită ca fiind fondată, judecătorul fondului având în vedere dispozițiile art.248 din Noul Cod de procedură civilă potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

De asemenea, în pofida a ceea ce susțin apelanții, tribunalul reține că, în mod judicios prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 453 alin 1 din Noul Cod de procedură civilă în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtului S. I..

Potrivit art.6 alin 4 din Noul Cod Civil, prescripțiile decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi

În conformitate cu art.201 din legea de punere în aplicare a Noului cod civil prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Or, în prezenta speță, s-a solicitat de către solicitat de către reclamanți obligarea paratului la plata sumei de 3500 lei, cu titlu de despăgubiri, calculate pentru intervalul de timp 1990-200, astfel că momentul la care a început să curgă termenul de prescripție a fost în mod evident anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, aceasta fiind rațiunea pentru care instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.1 și art.3 din Decretul nr.167/1958.

Din aceleași considerente prima instanță nu a făcut referire la dispozițiile art.2532 din Noul Cod civil acestea neavând aplicabilitate în speța de față.

Invocarea faptului că în mod eronat s-a admis excepția perimării în dosarul civil nr._/211/2011 al Judecătoriei Cluj-N. nu prezintă relevanță în speța de față, apelanții, dacă apreciau ca fiind incorectă acea soluție, aveau la dispoziție calea procesuală a recursului așa cum este edictată de dispozițiile art.253 alin 2 din Vechiul Cod de procedură civilă.

În condițiile în care acțiunea civilă care a format dosarul nr._/211/2011 al Judecătoriei Cluj-N. s-a finalizat prin constatarea perimării acesteia, în mod evident cursul prescripției nu a fost întrerupt, în lumina dispozițiilor art.16 alin 2 din Decretul 167/1958 potrivit cărora prescripția nu este întreruptă, dacă s-a pronunțat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecata sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.

Astfel, în condițiile în care, așa cum a remarcat și prima instanță, prezenta acțiunea a fost înregistrată la data de 25 iunie 2013, în speță devind pe deplin incidente dispozițiile art.1 și art.3 din Decretul nr.167/1958.

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin 1 din Noul Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat apelul promovat de către reclamanții L. V. și L. I. în contra Sentinței civile nr._ din 28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.

În temeiul art.453 alin 1 din Noul Cod de procedură civilă va obliga apelanții să plătească intimatului S. I. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul promovat de către reclamanții L. V. și L. I. în contra Sentinței civile nr._ din 28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar nr._, pe care o menține în totul.

Obligă apelanții să plătească intimatului S. I. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2014.

Președinte,

A.-F. D.

Judecător,

O.-C. T.

Grefier,

G. P.

G.P. 06 Mai 2014

Red AD/tehn GP

28 mai 2014/5 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 288/2014. Tribunalul CLUJ