Rezoluţiune contract. Decizia nr. 379/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 379/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 26110/211/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 379/R/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O.-C. T.
Judecător A.-F. D.
Judecător O. R. G.
Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent I. O., împotriva Sentinței civile nr._/12.12.2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în dosar nr._/211/2011, privind și pe intimat I. F. C., intimat I. A., având ca obiect, rezoluțiune contract .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei av. J. R. I. în substituirea av. G. C., lipsind:
- intimat Pârât - I. A.
- intimat Pârât - I. F. C.
- recurent Reclamant - I. O.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, reprezentanta recurentei, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 655,50 lei și timbru judiciar de 5 lei, în copie chitanța privind plata onorariului avocațial, ștampilată cu mențiunea pentru conformitate cu originalul și o cerere de repunere în termen a recursului, pentru motivele arătate în scris, pe care o susține așa cum a fost formulată, în ce privește excepția tardivității invocată de intimatul I. F. C. prin întâmpinare. A arătat că în susținerea cererii de repunere în termen a recursului că în conformitate cu dispozițiile art. 93 Cpr.c., nu s-a ales persoana căreia se impunea a fi comunicată corespondența .
Tribunalul în temeiul art. 93 C.pr.c., apreciază că hotărârea atacată nu a fost comunicată la domiciliul reclamantei așa cum se impunea, situație în care termenul de recurs nu a început să curgă, așa încât va respinge cererea de repunere în termen a recursului ca lipsită de obiect și a excepției tardivității invocată de intimatul I. F. C. .
Reprezentanta recurentei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de ridicat și solicită acordarea cuvântului pe recurs.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentanta recurentei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, respectiv, casarea sentinței de fond și trimiterea cauzei spre rejurecare, pentru motivele arătate în scris, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr._ din 12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în prezentul dosar s-a respins cererea formulată de reclamanta I. O., în contradictoriu cu pârâții I. F.-C., I. A., ca neîntemeiată și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 07.02.2008, între reclamanta I. O. și defunctul ei soț I. I., pe de o parte, și pârâții I. F.-C. și I. A., pe de altă parte, a intervenit contractul de întreținere autentificat sub nr. 155/07.02.2008 de către BNP M. (f.8), prin care reclamanta și defunctul ei șoț, în calitate de întreținuți, au transmis pârâților, în calitate de întreținători, dreptul lor de proprietate asupra imobilului apartamentul nr. 1 situat în Cluj-N., .. 20, corp II, jud. Cluj, înscris în CF_, nr cadastral_/I, compus din 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 boxă, cu suprafața utilă de 51,22 mp, cu părți indivize comune aferente în cotă de 19,51/100 parte, înscrise în CF colectiv nr._, teren atribuit în proprietate 60/308 –a parte, cu pastrarea dreptului de uz ufruct viager în favoarea intreținuților.
În schimbul proprietății astfel dobândite, pârâții în calitate de întreținători, au achitat suma de 20.000 lei și și-au asumat obligația să asigure întreținuților, în timpul vieții acestora, o întreținere completă ce constă în: asigurarea a trei mese zilnice, plata utilităților, asigurarea îmbrăcămintei și a încălțămintei de sezon, asigurarea medicamentelor necesare, plata cheltuielilor de spitalizare, iar în caz de deces să îi înmormânteze potrivit obiceiului locului.
În temeiul acestui contract de întreținere, pârâtii și-au întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară iar întreținuții și-au notat dreptul de uzufruct viager (f.77).
Contractul de întreținere este un contract nenumit, prin urmare, în caz de neexecutare a obligației de întreținere devin incidente dispozițiile dreptului comun din materia dreptului obligațiilor pentru contractele bilaterale, respectiv dispozițiile art. 1020-1021 Cod civil. Așadar, pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 1. una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, 2. neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația, 3. debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.
Cu privire la condiția punerii în întârziere, instanța reține că potrivit dispozitiilor art. 1079 pct. 3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere datorită caracterului alimentar al prestației la care se obligă și care trebuie să fie efectuată în mod succesiv.
În ceea ce privește condiția neexecutării, instanța pe baza probelor administrate în dosar, trebuie să stabilească dacă a avut loc o neexecutare a obligației de întreținere, și dacă aceasta este esențială în executarea contractului astfel încât să intervină sancțiunea rezoluțiunii contractului.
Instanța de fond a reținut că la data de 27.10.2009 s survenit decesul întreținutului I. I. (f.10). Având în vedere faptul că obligația de întreținere este indivizibilă (activ și pasiv), precum și faptul că sub raportul exercitării dreptului patrimonial de a cere rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligației în trecut (până la data decesului creditorului I. I.) care se transmite indivizibil moștenitorilor, oricare putând cere rezoluțiunea, instanța urmează a analiza, având în vedere și cererea formulată de reclamantă, îndeplinirea obligațiilor de către pârâți și cu privire la acest creditor.
Obligația de întreținere fiind indivizibilă, în caz de pluralitate de debitori, fiecare dintre ei poate fi obligat să execute obligația de întreținere, iar prestarea întreținerii de către oricare dintre ei este liberatorie pentru toți. Instanța constată că prin contractul de întreținere autentificat sub nr. autentificat sub nr. 155/07.02.2008 de către BNP M., s-au obligat ambii pârâți la prestarea întreținerii, prin urmare este suficient ca numai unul dintre aceștia să-și execute obligațiile asumate.
Mai mult decât atât, în ceea ce privește locul executării întreținerii, în cazul în care părțile au domicilii separate, instanța de fond a apreciat că locuirea în comun nu este de esența, ci numai cel mult de natura contractului de întreținere. Astfel, în cazul unor domicilii separate ale părților, luând în considerare natura specifică a obligației de întreținere, se admite prin derogare de la regula executării obligației la domiciliul debitorului, că obligația de a presta întreținerea se execută la domiciliul creditorului întreținerii, fiind astfel portabilă, dacă prin contract nu s-a stipulat altfel. Prin contractul de întreținere, părțile nu au stabilit un loc al executării obligației, astfel că aceasta urma să fie executată pe tot restul vieții întreținuților la domiciliul acestora.
Potrivit declarațiilor martorilor Ripka A. (f.55), Cismadia F. (f.56), Birisan S. (f.62), Toroczkai I. (f.63), F. E. (f.66), care se coroborează între ele, rezultă că pârâtul vorbea frumos cu reclamanta, se ocupa de întreținerea sănătății acesteia ducând-o la spital, de asemenea pârâtul a renovat imobilul în care locuiește reclamanta, s-a preocupat de îngrijirea defunctului I. I. în timpul în care acesta a fost bolnav și apoi de înmormântarea acestuia (aspect ce se coroborează cu interogatoriul luat reclamantei f.52 pct. 3, precum și cu înscrisurile de la filele 72-75), mâncarea era asigurată reclamantei constant având în vedere că frigiderul era folosit în comun de pârâți și reclamantă (aspect ce se coroborează și cu interogatoriul administrat în cauză f.50).
Instanța de fond nu a avut în vedere susținerile reclamantei cu privire la împrumutul luat de la CAR având în vedere faptul că se bucură de deplină capacitate de exercițiu și poate să contracteze obligațiile pe care le consideră de cuviință, iar motivele invocate de aceasta cu privire la cauzele care au determinat-o să ia împrumutul sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză.
Instanța de fond nu a avut în vedere declarația martorei Domokos I. (f.61) având în vedere faptul că aceasta cunoaște aspectele menționate fie de la reclamantă, fie de la fiica acesteia, împrejurările relatate nu sunt percepute personal, ci cunoscute prin intermediul altor persoane; și luând în considerare și susținerile martorei referitoare la frecvența vizitelor făcute reclamantei, toate aceste aspecte fac ca depoziția sa să fie părtinitoare, procesul de redare a evenimentelor fiind alterat prin perceperea informațiilor în mod indirect, depoziția acesteia nefiind în concordanță cu restul probatoriului administrat.
În privința celei de-a treia condiții necesare pentru a se putea dispune rezoluțiunea, respectiv neexecutarea sa fie imputabilă pârâților, instanța de fond a reținut că sancțiunea rezoluțiunii contractului de întreținere se poate dispune numai dacă din culpa debitorului, creditorul nu a primit întreținerea cuvenită, nu și în cazul în care obligația nu s-a executat, în tot sau în parte, din culpa beneficiarului întreținerii, care solicită desființarea convenției.
Pe cale de consecință, față de neîntrunirea cumulativă a condițiilor rezoluțiunii contractului de întreținere, potrivit art. 1169 Cod civile, obligația de a proba aceste împrejurări revenindu-i reclamantei, în condițiile în care nu se poate vorbi de o neexecutarea a contractului, instanța a acordat eficiență principiului necesității asigurării stabilității și siguranței juridice a circuitului civil generate de actele juridice civile și a respins cererea ca neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 C.p.c., având în vedere soluția de mai sus și faptul că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată, instanța a lua act de această manifestare de voință
Împotriva sentinței examinate a promovat recurs reclamanta (f.8) întemeiat din punct de vedere procedural pe dispozitiile art. 299 C. pr. civ., solicitand in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin.5 C.prxiv. raportat la dispozitiile art. 304 pet. 5 C pr. civ. a fi admis recursul si pe cale de consecinta prin decizia ce se va pronunta sa se dispună casarea sentintei civila nr._/2013 pronuntata de Judecatoria Cluj-N. si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.
În motivarea cererii recurenții au arătat următoarele:
Comunicarea sentintei civile nr._/2013 a Judecatoriei Cluj-N. catre reclamanta - recurenta s-a facut cu incalcarea dispozitiilor imperative prevazute de art.88 alin 1 pct.4 C.pr.civ. ceea ce atrage potrivit alin.2 aceluiasi articol sanctiunea nulitatii actului de procedura, respectiv nulitatea sentintei, sanctiune prev de art. 105 alin.2 teza Il-a C.pr. civ.
Instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala prin aceea ca a incalacat prevederile legale aratate mai, comunicand toate actele procedural la un alt domiciliul decat cel al reclamantei. Mai mult, instanta daca a comunicat actele procedurale la un domiciliul ales de catre avocata trebuia sa observe ca nu era indicata vreo persoana insarcinata cu ridicarea actelor procedurale . Astfel pe tot parcursul judecatii, actele procedurale au fost intocmite pe o adresa gresita fara indicarea vreunei persoane insarcinata cu primirea actelor procedurale, lipsind reclamanta de posibilitatea de a lua cunostiinta de desfasurarea procesului . Din dovezile de citare rezulta ca reclamanta a fost citata la adresa din Cluj-N. . Cluj-N. un domiciliul ales de catre avocata indicat in actiunea introductiva. La aceasta adresa nu exista o persoana desemnata cu primirea actelor procedurale si nici nu este sediul profesional al avocatei, Avocata angajata de reclamantă face parte din Baroul Bucuresti si are biroul - sediul profesional in Bucuresti .. 4 . .. Asa se explica si faptul ca sentinta si celelalte acte procedurale nu le-a primit la domiciliul său, ci la domiciliul ales de avocat, domiciliul din . Cluj N. de care reclamanta nu a avut cunostinta si nici nu și-a dat consimatatmantul in acest sens. Verificand contractul de asistenta juridica a constatat ca este indicat corect domiciliul reclamantei din .. 20, . si nu este indicat un domiciliul ales . Prin urmare, nefiindu-i comunicata sentinta la domiciliul, a incercat sa contacteze avocatul care bineinteles nu a binevoit sa ia legatura cu reclamanta si s-a adresat arhivei Judecatoriei Cluj pentru a cere lamuriri. In data de 24 ianuarie 2014 a aflat cu stupoare ca sentinta i-a fost comunicata la o adresa din Cluj N. . inca din data de 9 ianuarie 2014. Nereusind sa iau legatura cu avocatul pe care nu 1-am gasit pentru ca nu are birou in cluj si nici la telefon nu raspuns s-a deplasat la adresa mai sus aratata si a constatat ca nu locuieste nimeni si imobilul este parasit. Am solicitat functionarului de la arhiva Judecatoriei sa-i comunice sentinta nr._/2013 pronuntata de Judecatoria Cluj-N. in dosarul nr._ si a primit-o in data de 29 ianuarie 2014. In cauza sunt incidente dispozitiile art. 304 pet. 5 C.pr.civ.raportat la dispozitiile art. 105 alin,2 C.pr.civ. intrucat au fost incalacate dispozitiile imperative privind citarea si comunicarea actelor procedurale.
D. urmare, potrivit dispozitiilor art. 90 C pr. civ inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat, iar potrivit dispozitiilor art. 93 C.pr.civ. in caz de alegere de domiciliul, daca partea a indicat si persoana, comunicarea actelor procedurale se face la persoana insarcinata cu primirea acestora, iar in lipsa unei asemenea indicatii, la domiciliul partii. Dispozitiile legale privind citarea si comunicarea acelor de procedura au caracter imperativ, nerespecatrea lor conduce la nulitatea actelor de procedura si implicit la nulitatea hotararii ca act subsecvent pentru nerespectarea procedurii.
Domiciliul reclamantei nu a fost indicat de catre avocat ca fiind cel din actul de identitate, ci un alt domiciliu care nici cel putin nu corespunde cu sediul avocatului sau sa indice persoana insarcinata cu primirea actelor procedurale.
Instanta trebuia sa observe ca odata cu alegerea de domiciliul ales, partea (reclamanta), respectiv avocatul urma sa indice si persoana pentru primirea corespondentei, situatie in care sunt aplicabile dispozitiile art. 93 teza II C. pr. civ. Astfel, conform art. 105 alin.2 teza II C.pr.civ. actele intocmite cu neregularitati sunt nule daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod . In cazul nulitatilor exprese vatamarea se presupune pana la proba contrarie, actul citatiei fiind nul in cauza in raport cu dispozitiile art. 88 alin.l pet. 4 alin.2 si art. 100 alin. 1 pct4 si alin.3 C.pr.civ. De asemenea potrivit art. 106 alin.l C.pr.civ., anularea actului de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, respectiv hotararea judecatoreasca, act de procedura subsecvent citarii necorespunzatoare .
Vatamarea produsa reclamantei nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului ( nulitatea sentintei ) si reluarea judecatii de la actul neregulat .Cat timp hotararea primei instante nu a fost in mod legal comunicata reclamantei la domiciliul acesteia, au fost incalcate dispozitiile imperative ale art. 88 alin.l pet. 4 C.pr.civ, ceea ce atrage potrivit alin. 2 din acest articol sanctiunea nulitatii actului de procedura.
Din dovada de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii, reiese ca inmanarea sentintei a avut loc la adresa din Cluj-N. . si nu la adresa de domiciliul din Cluj N. .. 20 ,. conditii reclamanta sustine ca a fost in imposibilitate sa declare recurs in termenul prevazut de lege, respectiv pana la data de 25 ianuarie 2014, insa a formulat cerere de repunere in teremenul de recurs.
In acest context, solicită admiterea recursului, casarea sentintei instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare.
În probațiune s-au anexat inscrisuri: contractul de asistenta juridica, copie a buletinului, cererea de comunicare a sentintei.
Prin întâmpinarea formulată (f.19) intimatul I. F. C. solicită instanței a respinge în întregime recursul și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
În susținerea poziției procesuale intimatul arată următoarele:
1. Solicită respingerea recursuiui ca tardiv formulat, apreciind ca termenul de 15 zile, prevazut de art .301 C.pr.civ., nu a fost respectat de catre recurenta. Apreciază ca termenul de recurs este un termen legal imperativ, astfel meat nerespectarea lui va atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, cu consecinta respingerii acestuia ca tardiv formulat.
Consideră ca aspectele invocate de catre recurenta, privind comunicarea actelor procedurale la o ,,adresa gresita", fiind lipsita din aceasta cauza de posibilitatea de a lua cunostinta de desfasurarea procesului, nu pot fi luate in considerare de catre instanta de judecata.
Solicită instanței de judecata sa observe ca aceasta adresa este tocmai domiciliul procesual ales de catre recurenta, care a fost asistata pe tot parcursul derularii cauzei de catre avocatul ales. Mai mult, recurenta a fost prezenta personal, impreuna cu fiica ei, la toate termenele de judecata din prima instanta, inclusiv la dezbaterea pe fondul cauzei, astfel incat nu poate sustine ca nu a avut cunostinta de desfasurarea procesului.
In temeiul celor ce preced, apreciază ca nu se impune anularea vreunui act de procedura ca urmare a unor neregularitati care ar fi pricinuit reclamantei vreo vatamare.
2.Cu privire la fondul cauzei, recurenta nu invoca nici un motiv de modificare sau casare a hotararii primei instante, astfel incat solicită anularea recursului ca nemotivat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
Așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din data de 04 aprilie 2013(fila 57 din dosarul de fond) reclamanta recurentă a fost prezentă în fața instanței de fond la administrarea interogatoriului luat acesteia, aspect confirmat de înscrisul de la filele 52, 53 din dosarul de fond.
De asemenea reclamanta recurentă a fost prezentă în ședințele publice din datele de 13.06.2013(fila 64 din dosarul de fond), 31.10.2013(fila 68 din dosarul de fond), respectiv 05.12.2013( fila 81 din dosarul de fond) la această ultimă dată reclamanta punând concluzii în susținerea cererii sale alături de reprezentantul său convențional.
Deși tribunalul a apreciat că, în speță, prin raportare la dispozițiile art. 93 C.pr.c., hotărârea atacată nu a fost comunicată la domiciliul reclamantei așa cum se impunea, astfel că termenul de recurs nu a început să curgă, nu se poate reține ca fiind fondată susținerea recurentei potrivit căreia pe parcursul judecății actele procedurale au fost întocmite la o adresă greșită, lipsind reclamanta de posibilitatea de a lua cunoștință despre desfășurarea procesului, întrucât așa cum am evocat anterior reclamanta a fost prezentă la mai multe termene de judecată, inclusiv la termenele de judecată când s-a administrat proba cu interogatoriul pârâtului I. Francis C. precum și administrarea probațiunii testimoniale.
Un alt element care infirmă susținerile recurentei potrivit căreia prin modalitatea în care a fost citată a fost în imposibilitate de a lua cunoștință despre desfășurarea firească a procesului îl reprezintă cererea de ajutorul public judiciar, la fila 33 din dosarul de fond fiind o declarație a reclamantei prin care aceasta învederat că nu a mai beneficiat de ajutor public judiciar.
De asemenea în conformitate cu art.153 alin 1 C pr civ partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau convențional și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la un termen de judecată, ea însăși sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citată în tot cursul judecății la acea instanță, prezumându-se că ea cunoaște termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziții îi sunt aplicabile și părții căreia, personal sau prin reprezentant legal sau convențional, i s-a înmânat, sub semnătură de primire, citația pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
Or, așa cum am mai menționat, reclamanta recurentă a fost prezentă în fața instanței de fond la mai multe termene de judecată, astfel că nu se poate reține în prezenta speță incidența dispozițiilor art.105 alin 2 C pr civ invocate de către recurentă, în condițiile în care, chiar dacă recurenta nu a fost citată de la domiciliul său real, prin prezența sa în fața primei instanțe vătămarea nu mai există și nu se mai poate invoca nulitatea actelor de procedură.
Raportat la toate aceste aspecte, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă I. O. împotriva Sentinței civile nr._ din 12.12.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă I. O. împotriva Sentinței civile nr._ din 12.12.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 07.05.2014.
Președinte, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, E. C. |
E.C. 12 Mai 2014
Red AD/tehn GP
02 iunie 2014/ 2 ex
| ← Fond funciar. Decizia nr. 243/2014. Tribunalul CLUJ | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 163/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
