Anulare act. Decizia nr. 569/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 569/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 507/256/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.569
Ședința publică din 12 iunie 2014
PREȘEDINTE - A. L.
JUDECĂTORI – C. R. D.
- dr. C. G.
GREFIER - G. B.
S-a luat în examinare recursul civil având ca obiect anulare act – contract de vânzare – cumpărare, recurs declarat de recurenții pârâți C. E., C. M. și C. V., toți cu domiciliul în Medgidia, Porumbeilor nr. 55, județ C., împotriva sentinței civile nr.2766/23.12.2013 pronunțate de Judecătoria Medgidia, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. I. M. și O. I., ambii cu domiciliul procesual ales în comuna Seimeni, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții pârâți C. M. și C. V., personal și asistați de avocat avocat D. B., care răspunde și pentru recurenta pârâtă C. E., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, iar intimații reclamanți, personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.88 și următoarele Cod procedură civilă și că prezentul recurs este netimbrat, după care:
Reprezentantul convențional al recurenților pârâți face dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 872lei, conform chitanței de la dosar și a timbrului judiciar în valoare de 5 lei.
Intimații reclamanți, personal, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, precizând că apărătorul ales mai întârzie.
Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului ales al intimaților reclamanți să se prezinte.
Reluată cauza în ședință publică, la apelul nominal se prezintă recurenții pârâți C. M. și C. V., personal și asistați de avocat avocat D. B., care răspunde și pentru recurenta pârâtă C. E., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, iar intimații reclamanți, personal și asistați de avocat S. G., în substituirea avocatului titular Z. L. O., în baza împuternicirilor avocațiale de la dosar.
Reprezentantul convențional al recurenților pârâți arată că taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată a fost achitată înainte de efectuarea raportului de expertiză la valoarea de 40.000 de lei, iar ulterior reclamanții nu și-au majorat câtimea obiectului cererii, nu i s-a pus în vedere acest aspect de către instanța de fond și nici nu s-a discutat cu privire la chestiunea suplimentării timbrajului.
Instanța urmează a face verificări cu privire la aspectul invocat de către apărătorul recurenților pârâți, iar în măsura în care se va impune suplimentarea timbrajului va dispune prin hotărâre.
Apărătorii părților litigante solicită a se lua act că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, reprezentantul convențional al recurenților pârâți pune concluzii de admitere a recursului astfel cum a fost formulat.
Apreciază că instanța de fond nu a motivat elementele avute în vedere la stabilirea izvorului obligației solidare reținute pentru cei trei pârâți, neprecizând elementele avute în vedere la reținerea unor îmbunătățiri care nu au fost probate.
Se va avea în vedere că temeiul de drept invocat este cel al îmbogățirii fără justă cauză, însă condițiile de validitate de la art.1346 noul cod civil nu există în situația de față și că proba testimonială administrată de reclamanți este discutabilă, având în vedere că martorii nu au intrat în curte sau casă, au expus aspecte indirecte, cu caracter de generalitate. În ceea ce îl privește pe martorul Sarfos se va constata că acesta nu a intrat niciodată în curte, iar martorul Z. V. arată că reclamanții au plecat în localitatea în care locuiesc din anii 2005-2006.
Arată că prin cererea precizatoare s-a solicitat îmbunătățiri – 2 camere – sufragerie o cameră și că reclamanții depun obiective expertiză prin care solicită renovare 6,8,10, construit 9,11,12,13,14 gard laturile NS platforma betonată.
Urmează a se constatat că a fost încălcat principiul contradictorialității și pârâți au exprimat un punct de vedere față de acest aspect, însă lipsit de eficiență. Momentul formulării și forma semnifică lipsa de investire a instanței cu judecata privind alte îmbunătățiri decât cele solicitate prin acțiune.
Pentru aceste considerente, dar și pentru cele menționate în cererea de recurs depusă la dosarul cauzei solicită admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, în măsura în care din probele administrate în cauză reiese că a fost efectuată doar operațiunea de montare a instalației electrice.
Solicită, de asemenea, în temeiul prevederilor art.274 Cod procedură civilă, obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu judecarea cauzei, potrivit chitanței de plată a onorariului de avocat.
Luând cuvântul, reprezentantul convențional al intimaților reclamanți solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Cu privire la prima critică care vizează împrejurarea că instanța de fond, la cererea reclamanților, ar fi modificat, la data de 27 februarie 2013, obiectul acțiunii, fără ca acest aspect să fi fost pus în discuția părților, solicită să se constate că, în raport de cererile de la dosar, nu este vorba despre o modificare a tipului acțiunii, ci o renunțare la unele capete de cerere și o precizare sub aspectul câtimii capătului de cerere referitor la obligarea pârâților la plata contravalorii îmbunătățirilor și a construcțiilor nou edificate. Se va constata că instanța de fond nu a greșit cu nimic cu privire la acest aspect, în sensul că nu avea niciun motiv să pună în discuție o eventuală cerere modificatoare, având în vedere că nu a fost vorba despre așa ceva.
Recurenții pârâți au invocat, de asemenea, că hotărârea instanței de fond nu ar fi fost motivată corespunzător, însă apreciază că nu este vorba despre o nulitate, întrucât instanța de fond și-a expus punctul de vedere, a prezentat situația de fapt și probele și a argumentat soluția adoptată sub aspectul situației de fapt al probatoriului și sub aspectul încadrării în drept, hotărârea fiind motivată.
S-a mai invocat împrejurarea că instanța de fond nu a fost preocupată îndeajuns să determine momentul la care au fost edificate îmbunătățirile și noile construcții pentru a face aplicațiunea normelor administrative prevăzute de Legea nr.50 privind autorizația organizării construcțiilor și a reparațiilor. Consideră că respectarea sau nerespectarea normelor administrative din Legea nr.50 privește un alt raport juridic, respectiv cel de drept administrativ care se stabilește între cei care au realizat construcțiile și organul administrativ abilitat să elibereze autorizația. Lipsa sau prezența unei asemenea autorizații administrative nu constituie o faptă care să influențeze asupra soluției de socotire între proprietarul terenului și al imobilului și constructorul de bună credință. Consideră că atât timp cât toate construcțiile au fost făcute în prezența proprietarului inițial, respectiv C. E. și a proprietarilor ulteriori ai imobilului intimații reclamanți, în calitate de constructori pe terenul altuia, sunt constructori de bună credință, având dreptul la dezdăunări conform normelor vechiului Cod civil. Precizează, în acest sens, că legea aplicabilă, în raport de perioada edificării construcțiilor, este legea veche.
Sub aspectul cuantificării îmbunătățirilor și a probelor care dovedesc îmbunătățirile și construcțiile nou edificate, solicită să se constate că pe tot parcursul procesului în fața instanței de fond niciunul dintre proprietari nu a contestat că anumite construcții, cum ar fi camera nouă, baia, bucătăria și holul nu ar fi fost edificate de către intimați. În acest sens, este edificator răspunsul de la interogatoriu dat de pârâta C. E.. De asemenea, din declarațiile martorilor se poate constata că aceste construcții au fost edificate și prin urmare intimații au dreptul la a fi despăgubiți.
Consideră că raportul de expertiză efectuat în cauză, precum și răspunsurile la obiecțiunile formulate cu privire la acesta vin să complinească celelalte probe administrate în cauză, respectiv interogatoriu și martori, expertiza fiind luată în mod corect în calcul, iar cuantificarea făcută de către instanța de fond fiind corectă.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursului și, în temeiul prevederilor art.274 Cod procedură civilă, obligarea recurenților pârâți la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu judecarea cauzei, potrivit chitanței de plată a onorariului de avocat.
Constatând dezbaterile încheiate, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr.507/256/2013, reclamanții O. I. M. și O. I. au chemat în judecată pe pârâții C. E., C. M. și C. V. solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4370 din data de 10.11.2011 de către Biroul Notarial V., constatarea ca proprietari a reclamanților asupra imobilului casă de locuit situat în Medgidia, ., jud. C. compus dintr-o cameră, o baie, o bucătărie și un hol, să se constate dreptul de creanță al reclamanților pentru îmbunătățirile aduse imobilului pârâtei C. E., respectiv contravaloarea îmbunătățirilor aduse de subsemnați a două camere din imobil, o sufragerie și o cameră, să se dispună instituirea unui drept de retenție pentru cele două camere renovate de reclamanți, constatarea dreptului de superficie al reclamanților pentru terenul aferent construcției compus din o cameră, o baie, o bucătărie și un hol, instituirea unui drept de servitute pentru a avea acces din imobil la drum public și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin precizările depuse în data de 27.02.2013 reclamanții au modificat acțiunea respectiv capătul III de cerere în sensul că au solicitat constatarea dreptului de creanță al subsemnaților pentru îmbunătățirile aduse imobilului casă de locuit situat în Medgidia, ., jud. C. și obligarea în solidar a pârâților la plata contravalorii acestora și au renunțat la celelalte capete de cerere.
În motivare s-a arătat că începând cu anul 2004, având acordul pârâtei C. E., care este mama reclamantului O. I. M. și soacra reclamantei, pentru că locuiau în același imobil cu aceasta, în Medgidia, ., jud. C., au început să facă lucrări de construcții, alipite de vechiul imobil, edificând o cameră, o baie, o bucătărie și un hol. Cu acordul pârâtei au folosit și sufrageria și o cameră din vechiul imobil pe care le-au renovat ulterior urmând să le fie transmisă și proprietatea în viitor. Datorită șicanelor ulterioare s-au mutat în comuna Seimeni, . pârâtei, în locuința din Medgidia rămânând copiii acestora care sunt elevi la Medgidia.
Prin încheierea actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4370 din 10.11.2011 la BNP V., C. E. a vândut pârâților C. M. (fratele reclamantului) și C. V. tot imobilul casă de locuit, iar cumpărătorii i-au acționat în judecată solicitând evacuarea acestora.
În drept s-au invocat disp.art.1246 și urm.Cod civil, art.1255 Cod civil, art.1179 Cod civil, art.755 și urm Cod civil, art.2495 Cod civil, art.274 Cpciv.
În dovedirea pretențiilor formulate, reclamanții a depus la dosarul cauzei înscrisuri solicitând proba cu înscrisuri, interogatorii, martori, expertize.
Pârâții legal citați au formulat întâmpinare, au invocat excepția de netimbrare (rămasă fără obiect ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, excepția lipsei calității procesuale active și solicitând pe fond respingerea acțiunii, motivând că reclamanții nu au construit imobilul compus dintr-o cameră, o baie, o bucătărie și un hol și nu au adus îmbunătățiri camerelor din vechiul imobil ci pârâta C. E. a contribuit financiar la acestea.
S-au depus în probațiune înscrisuri și s-a solicitat proba cu acte, martori și interogatorii.
S-a încuviințat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu și proba cu expertiza tehnică imobiliară.
În baza art.137 alin.2 Cod de procedură civilă instanța a unit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. M. și C. V., invocată de acești pârâți prin întâmpinare prin încheierea din 24.04.2013.
Prin sentința civilă nr. 2766/23.12.2013 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. M. și C. V., invocată de acești pârâți; a admis acțiunea modificată formulată de reclamanții O. I. M. și O. I. în contradictoriu cu pârâții C. E., C. M. și C. V., în sensul că a constatat dreptul de creanță al reclamanților pentru îmbunătățirile aduse imobilului casă de locuit din Medgidia, ., jud. C. și obligă pârâții la plata către reclamanți a sumei de 28.328 lei reprezentând contravaloare îmbunătățiri; a obligat pârâții la plata către stat a cheltuielilor de judecată în sumă de 2211 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, sumă pentru care reclamanții au beneficiat de ajutor public.
Pentru a hotărî în acest fel, a reținut instanța de fond, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. M. și C. V., că aceasta este neîntemeiatpă întrucât potrivit actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4370 din 10.11.2011 la BNP V., sunt proprietarii actuali ai imobilului casă de locuit situat în Medgidia, ., jud. C., asupra căruia se poartă litigiul de față. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana petentului și persoana care este titularul dreptului căruia i s-a adus atingere în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana intimatului și persoana care a adus atingere dreptului petentului în același raport juridic (calitate procesuală pasivă)
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că pârâta C. E., mama reclamantului O. I. M. și a pârâtului C. M., a dobândit prin construire cu autorizația pentru executare lucrări nr.3233/23.09.1974 emisă de Fostul Consiliu popular al orașului Medgidia, terenul fiind atribuit în folosință imobilul casă de locuit din Medgidia, ., jud. C..
Coroborând declarațiile martorilor audiați în cauză și interogatoriul luat pârâților C. E. și C. M. rezultă că s-au efectuat îmbunătățiri la vechiul imobil începând cu 2006 și s-au edificat alipit casei vechi o cameră, o bucătărie, un hol și baie, fără autorizație de construire, dar cu acordul pârâtei C. E. proprietara imobilului vechi. Construcția nouă alipită a fost făcută de reclamanți cu bună credință și îmbunătățirile aduse finanțate de aceștia după cum rezultă din declarațiile martorilor propuși de reclamanți dintre care unul(P. C.) declară că a participat nemijlocit, fără plată, la efectuarea lucrărilor de construcții și au avut bani pentru că au lucrat în străinătate, fapt necontestat de pârâți . Nu s-a probat că finanțarea acestora lucrări ar fi provenit din resursele financiare ale pârâtei C. E., martorul Z. V. propus de pârâți declarând că i-au spus pârâții, nu a văzut acest fapt în mod nemijlocit.
Ulterior întregul imobil, cuprinzând construcția nou edificată a fost vândut de pârâta C. E. pârâților C. M. și C. V. prin actul de vânzare-cumpărare imobiliară cu clauză de habitație viageră, autentificat sub nr.4370 din 10.11.2011 la BNP V., pârâta vânzătoare și pârâții cumpărători având cunoștință de îmbunătățirile aduse imobilului de către reclamanți.
În cauză s-a efectuat raport de expertiză tehnică imobiliară de către expert tehnic judiciar B. M., raport de expertiză care a fost refăcut ulterior.
Potrivit acestui raport de expertiză au fost identificate și evaluate atât construcția nouă alipită imobilului vechi cât și îmbunătățirile efectuate de reclamanți, valoarea totală a îmbunătățirilor(materiale și manoperă) aduse imobilului vechi fiind de 28.328 lei.
Întrucât îmbunătățirile au fost efectuate înainte de . Noului Cod civil, aplicabile în cauză sunt dispozițiile vechiului Cod civil având în vedere dispozițiile art.6 din Noul Cod civil.
Astfel, pârâta vânzătoare a avut un drept de folosință asupra terenului, drept de folosință transmis ulterior celorlalți doi pârâți iar în conformitate cu dispozițiile art.488 Cod civil „Tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos”, vechiul Cod civil reglementând situația referitor la construcții, plantații sau lucruri făcute pe un teren proprietatea unei persoane. În speța de față se naște obligația de restituire de la cel care și-a mărit patrimoniul în favoarea celui care și-a micșorat patrimoniul în temeiul principiului îmbogățirii fără just temei.
În cauza de față reclamanții au probat că au efectuat lucrări de construcții, îmbunătățiri și în consecință instanța va admite acțiunea modificată, va constata dreptul de creanță al reclamanților pentru îmbunătățirile aduse imobilului casă de locuit din Medgidia, ., jud. C. și va obliga pârâții la plata către reclamanți a sumei de 28.328 lei reprezentând contravaloare îmbunătățiri.
În temeiul art.18 din O.U.G. nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, actualizată, a obligat pârâții la plata către stat a cheltuielilor de judecată în sumă de 2211 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, sumă pentru care reclamanții au beneficiat de ajutor public.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții Cântera E., C. M. și V., criticând-o pentru nelegalitate.
Arată recurenții că îmbunătățirile au fost acordate global, astfel cum au cerut reclamanții, fără a se distinge între ceea ce putea fi reținut ca probat sau ceea ce nu a fost dovedit. Sub acest aspect, potrivit jurisprudenței CEDO, instanța de fond avea obligația să răspundă, în mod specific, tuturor cererilor cu care era învestită și să examineze efectiv argumentele aduse de părți.
În ceea ce privește pretinsele construcții, edificarea acestora de către reclamanți nu poate conduce la nașterea unui drept de proprietate în favoarea lor, câtă vreme acestea nu au avut la bază autorizația de construire.
De asemenea, proba testimonială administrată de reclamanți este discutabilă, martorii care au relatat aspecte legate de edificarea construcției nu au intrat niciodată în curtea părților, prin urmare nu pot fi avute în vedere.
În ceea ce privește cererea precizatoare, prin aceasta s-a solicitat acordarea de îmbunătățiri, cu încălcarea principiului contradictorialității.
Intimații reclamanți nu au depus întâmpinare și nu au administrat alte probe în apărare.
Deși recursul nu este întemeiat în drept, dezvoltarea motivelor de recurs permit încadrarea acestora în temeiurile de modificare a sentinței civile recurate, prevăzute de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. în vigoare la data introducerii acțiunii.
Analizând legalitatea sentinței civile recurate, prin prisma criticilor ce i se aduc, reținem următoarele:
În ceea ce privește motivarea oferită de către instanța de fond, potrivit dispozițiilor art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civilă, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
În virtutea rolului său activ, judecătorul este cel care ordonă măsurile necesare judecății,inclusiv suspendarea acesteia, atunci când suspendarea nu este obligatorie,pune în vedere părților drepturile și obligațiile care le revin, pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt și de drept necesare unei judecăți corecte.
Principiul dreptului la apărare cuprinde, cu necesitate, dreptul părții de a-și susține toate pretențiile și de a avea astfel un acces efectiv și direct la justiție,iar contradictorialitatea trebuie să permită fiecărei părți dreptul de a participa efectiv la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor și apărărilor sale, de a pune concluzii cu privire la toate elementele de fapt și de drept care interesează cauza,instanța fiind obligată să acorde cuvântul părților asupra tuturor problemelor invocate.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,sarcina judecătorului este aceea de a veghea ca toate elementele susceptibile să influențeze soluționarea pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri în contradictoriu între părți (cauza Sanchez-Reisse contra Elveția, hotărâre din 21 oct.1986; cauza Ruiz-Mateos contra Spania, hotărâre din 23 iunie 1993), iar aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii se face în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei,de comportamentul părților și al autorităților (cauza Santili contra Italia, hotărâre din 19 febr.1991).
Sub acest aspect, se reține că instanța de fond a răspuns tuturor apărărilor oferite de către părți, a făcut trimitere la dispozițiile legale relevante în cauză și chiar dacă nu a motivat „în amănunțime” fiecare susținere a părților a analizat în concret toate apărările părților.
De asemenea, caracterul sumar al motivării poate fi complinit prin motivarea corespunzătoare a soluției de către instanța de recurs, nefiind aplicabile dispozițiile art. 312 alin.5 din codul de procedură civilă în vigoare la data introducerii acțiunii, în ceea ce privește casarea sentinței civile și trimiterera cauzei spre rejudecare.
Pe fondul litigiului, pretenția dedusă judecății a vizat, pe de o parte, anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4370/10.11.2011 a BNP V., iar, pe de altă parte, constatarea calității de proprietari a reclamanților asupra imobilului casă de locuit, situată în Medgidia, ., alături de constatarea unui drept de creanță al reclamanților pentru îmbunătățirile aduse imobilului pârâtei C. E., respectiv contravaloarea îmbunătățirilor aduse de aceștia la două camere din imobil, o sufragerie și o cameră, să se dispună instituirea unui drept de retenție pentru cele două camere renovate de reclamanți, constatarea dreptului de superficie al reclamanților pentru terenul aferent construcției compus din o cameră, o baie, o bucătărie și un hol, instituirea unui drept de servitute pentru a avea acces din imobil la drum public și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit raportului de expertiză ( filele 112 și urm. dosar de fond), în raport de vechimea lucrărilor, au fost identificate 4 camere edificate de reclamanți, respectiv camerele 9,11,12 și 13, acestea fiind camere „ nou construite”, iar în ceea ce privește camerele nr. 6 și 10, au fost evidențiate lucrările de renovare efectuate.
În vederea identificării persoanelor care au realizat atât lucrările de renovare, cât și pe cele de alipire la construcția veche a încă 4 camere, a fost administrată proba testimonială.
Astfel, din declarațiile martorilor M. N. ( file 62 dosar de fond) și Z. V. ( fila 63), vecini cu reclamanții și pârâții, a rezultat că reclamanții au făcut la stradă o construcție nouă, formată dintr-o cămăruță lipită de casa veche.
De asemenea, martorul Sarfoș M. ( fila 64) a arătat că s-a întâlnit în diferite ocazii că reclamantul care căra materiale de construcție. Din spusele reclamantului, lucrările la imobilul mamei acestuia s-au realizat cu acordul său. De asemenea, martorul picioruș C., care a lucrat efectiv la imobilul în litigiu, a învederat instanței că, alături de reclamant, la imobilul proprietatea mamei sale, a efectuat lucrări de cofrat și turnat placă de beton armat de 20 mp., a refăcut instalațiile electrice la jumătate din imobil, a construit baie, bucătărie și i-a explicat reclamantului cum să tragă apă.
Nu în ultimul rând, prin răspunsurile acordate la întrebările nr. 3 și 4, pârâții au recunoscut că lucrările de renovare la imobilul bătrânesc au fost efectuate de către reclamanți, însă nu au avut cunoștință despre un eventual acord oferit de către mama reclamantului.
În raport de ansamblul materialului probator, a rezultat că reclamanți au renovat două camere din locuința veche, că au adăugat camere noi la construcția deja existentă, prin urmare că sunt constructori de bună-credință, aspect care a născut în patrimoniul acestora un drept de creanță.
Câtă vreme instanța de fond nu a consfințit în patrimoniul reclamanților un drept de superficie, de vreme ce a arătat că dreptul de folosință asupra terenului este al pârâților, și nici un drept de proprietate asupra construcției, cu privire la care a reținut, în egală măsură, că revine pârâților, ca urmare a dispozițiilor art. 488 din Codul civil – accesiunea imobiliară – acordul sau dezacordul pârâților sau mamei reclamantului, la edificarea construcției este lipsit de relevanță juridică.
În ceea ce privește încălcarea principiului contradictorialității, în fața instanței de fond pârâții nu au înțeles să invoce tardivitatea formulării precizărilor în referire la edificarea celor patru construcții, considerente pentru care, lipsa opoziției la modificarea obiectului cererii de chemare în judecată a echivalat cu acord tacit și nu poate fi sancționată prin casarea sentinței recurate.
În considerarea tuturor argumentelor de fapt și de drept expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 C.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții pârâți C. E., C. M. și C. V., toți cu domiciliul în Medgidia, Porumbeilor nr. 55, județ C., împotriva sentinței civile nr.2766/23.12.2013 pronunțate de Judecătoria Medgidia, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți O. I. M. și O. I., ambii cu domiciliul procesual ales în comuna Seimeni, ..
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă obligă recurenții, în solidar, la plata, în favoarea intimaților O. I. M. și O. I., a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariul apărătorului ales.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. L. C. R. D. dr. C. G.
Pt. GREFIER,
G. B.
conf. art. 426 alin. 4 NCPC
semnează Grefier șef
M. J.
Jud.fond D.-G. I.
Red.și tehnored.dec.jud.C.R.D./25.06.2014/2ex.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 424/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 877/2014. Tribunalul... → |
|---|
