Anulare act. Decizia nr. 571/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 4392/254/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.571
Ședința publică din 04 septembrie 2014
PREȘEDINTE- C. E.
JUDECĂTOR - M. C. M.
GREFIER - R. E.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamanții V. F., cu domiciliul în C., ., ., .>V. N., cu domiciliul în T., ., jud. C., împotriva sentinței civile nr.815/16.04.2013, pronunțate de Judecătoria M. în dosarul nr._, având ca obiect anulare act, în contradictoriu cu intimații pârâți M. N. și M. D., cu domiciliul în T., ., jud. C. și O.C.P.I. C. pentru BIROUL DE C. și PUBLICITATE IMOBILIARĂ M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde apelantul reclamant V. F. personal, iar pentru intimații pârâți M. N. și M. D., avocat D. C., în baza împuternicirii avocațiale nr.716/01.04.2014, lipsind apelantul reclamant V. N. și intimata pârâtă OCPI C..
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.88 și următoarele Cod procedură civilă.
Prezentul apel este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și cu timbre judiciare în valoare de 1,50 lei, conform dispoziției din rezoluție.
Se constată că intimata O.C.P.I. a înaintat la dosar documentația solicitată prin adresă.
De asemenea, în ședință, apelantul reclamant prezintă înscrisuri la dosar, învederând că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul convențional al intimaților M. N. și M. D. nu solicită să i se comunice actele depuse de partea adversă, învederând că are cunoștință de conținutul acestora.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelului de față.
Având cuvântul, apelantul reclamant V. F. solicită admiterea apelului, să se dispună anularea încheierii, considerând că persoana autorizată și familia M. nu au respectat legea cadastrală. Din punctul său de vedere, nu au fost respectate prevederile legale la întocmirea schiței cadastrale pentru intabulare. Măsurătorile nu au fost făcute în prezența vecinilor, nu există un proces-verbal de vecinătate.
Luând cuvântul pentru intimații pârâți M. N. și M. D., reprezentantul convențional solicită respingerea apelului, susținând împrejurarea că pentru a se cere radierea trebuie să se facă dovada că titlul intimaților s-a modificat.
Cu privire la cererea de anulare a documentației cadastrale, trebuie să se facă dovada că actele au fost întocmite cu încălcarea prevederilor legale.
În realitate, apelanții sunt nemulțumiți deoarece le lipsește o suprafață de 240 mp. încă de la început.
Referitor la procesul-verbal de vecinătate, consideră că inginerul cadastrist și-a îndeplinit această sarcină.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel civil, constată;
Împrejurările faptice ale speței;
Prin sentința civilă nr. 815 din 16.04.2013 Judecătoria C. a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă acțiunea formulată de reclamanții V. F. și V. N. în contradictoriu cu OCPI C. – pentru BCPI M. și ca neîntemeiată acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâții M. N. și M. D. privind anularea documentației cadastrale a acestora și radierea înscrierii ei în carte funciară.
A motivat instanța de fond că prin Încheierea nr._/16.11.2011 emisă de OCPI C. – BCPI M. s-a respins cererea reclamanților V. F. și V. N. privind intabularea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 806 mp situat în loc. T., ., jud. C. întrucât acest imobil se suprapune cu imobilul identificat cu nr. cadastral_, înscris în cartea funciară a comunei T. prin încheierea nr. 1346/2002 în favoarea pârâților M. N. și M. D..
Din extrasul de carte funciară pentru infomare emis în data de 28.03.2013 și din înscrisurile înaintate de OCPI C., rezultă că pârâții M. N. și M. D. dețin dreptul de proprietate asupra imobilului teren și construcții situat în T., ., lot 1, cu nr. cadastral_, intabulat în cartea funciară potrivit încheierii nr. 1346/10.06.2002 emisă de Judecătoria M.. Inițial, terenul intabulat avea suprafața măsurată de 2774,43 mp și din acte de 2909,00 mp, conform Planului de amplasament și delimitare, Fișei corpului de proprietate. Ulterior, prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 1639/19.06.2008, s-a convenit dezmembrarea acestuia în două loturi, respectiv lotul I în suprafață de 2361 mp și lotul 2 în suprafață de 413 mp, pentru ambele loturi fiind întocmite planuri de amplasament de către persoana autorizată M. M., avizate de OCPI C..
Documentațiile cadastrale, atât cea inițială cât și cele aferente dezmembrării, sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară și se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privitoare la acestea, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 7/1996 și ale Ordinului nr. 634/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind documentațiile cadastrale, modificat prin Ordinul 785/2011. Sancțiunea nulității presupune nerespectarea la încheierea unui actului juridic a tuturor dispozițiilor legale care reglementează condițiile sale de valabilitate iar orice cauză de nulitate trebuie să fie contemporană momentului încheierii actului juridic. Actul juridic, prin definiție, este o manifestare de voință a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, prin care se nasc, se modifică sau se sting raporturi juridice civile care, pentru a fi valabile, trebuie să conțină elementele esențiale prevăzute de lege, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul valabil exprimat al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită; un act juridic încheiat cu încălcare vreuneia din aceste cerințe se sancționează cu nulitatea. Or, în ce privește documentațiile cadastrale a căror nulitate o cer reclamanții, acestea sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară și se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privitoare la acestea și nu acte juridice civile în sensul arătat.
A mai reținut instanța de fond că în realitate, reclamanții sunt nemulțumiți de împrejurarea că nu pot realiza intabularea imobilului pe care îl dețin în proprietate, datorită suprapunerii de teren identificată de OCPI între proprietatea acestora și cea a pârâților M., despre care reclamanții afirmă că ar afecta o suprafață de aprox. 200 mp din proprietatea acestora. În această împrejurare, recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de teren nu se poate face pe această cale, cu atât mai mult cu cât prin întâmpinare pârâții M. N. și M. D. nu recunosc pretențiile reclamanțiilor, susținând că actele cadastrale sunt corect întocmite, reflectă întocmai dreptul lor de proprietate asupra terenului intabulat iar prin interogatoriu au arătat că persoana autorizată care a efectuat planul a avut în vedere gardul existent între proprietăți.
Susținerile părților din calea de atac;
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamanții care au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul greșite dezlegări a cauzei.
Astfel, s-a susținut că excepția lipsei calității procesuale a OCPI – BCPI M. a fost soluționată greșit de către instanța de fond în raport de prevederile art.4 lit.m din Lg. nr.7/1996 care stabilește atribuțiile de înscrierea oricăror mențiuni referitoare la drepturile reale asupra imobilelor în cartea funciară.
Cu privire la dezlegarea dată fondului cererii, s-a susținut că obiectul cererii de chemare în judecată nu este constituit de revendicarea unei suprafețe de teren, ci de anularea unui act întocmit cu încălcarea prevederilor legale ce conduce la imposibilitatea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților în temeiul unui contract de vânzare cumpărare. La întocmirea planurilor cadastristul nu a avut în vedere nu a ținut seama realitatea faptică, în condițiile în care gardul ce desparte cele două proprietăți a fost ridicat în anul 1971 și nu a fost deplasat sau modificat. De altfel limitele în teren nu au fost stabilite corect de către cadastrist, proprietatea pârâților fiind mai mică cu 100mp, fapt atestat de tablou de mișcare al proprietăților întocmit în 2008.
S-a mai susținut că documentația cadastrală atacată a fost întocmită de cu încălcarea prevederilor art.6 din Ordinul nr.844/2010 raportat la art.62pct.4 din Ordinul nr.633/2008. Înscrierea unei documentații cadastrale greșite are drept efect încălcarea drepturilor de proprietate ale tuturor vecinilor aferenți și conduce la îngrădirea acestora.
Procedând la soluționarea cauzei, tribunalul a administrat proba cu înscrisuri constând în documentația aferentă cererii de intabulare a dreptului de proprietate aparținând reclamantului.
Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;
Potrivit art. 295C.pr.civ instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta.
Aprecierile tribunalului;
Apelul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin încheierea nr._ din 11.11.2011 BCPI M. a respins cererea reclamanților de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în localitatea T., .. Motivarea respingerii s-a întemeiat pe faptul că documentația cadastrală nu a fost avizată de OCPI C. pentru motiv că imobilul se suprapune cu alt imobil identificat cu nr.cadastral_ în baza de date a OCPI, situat în partea de sud a proprietății.
Vecinii din partea de sud a proprietății reclamanților sunt pârâții din cauză. Aceștia au dobândit suprafața de 2774,43mp(potrivit măsurătorilor) prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1505/2002. În planul de amplasament și delimitare al corpului de proprietate avizat de OCPI, ce a însoțit contractul de vânzare cumpărare în vederea efectuării lucrărilor de intabulare, se menționează ca vecin în partea de nord Vladucianu I., pe o lungime de 59,37m, iar în partea de est, vecin Medivuap Temindar, pe o lungime de 52,64m.
Pârâții au procedat la dezmembrarea imobilului lor,. În două proprietăți, întocmindu-se actul de dezmembrare autentificat sub nr.1639 din 19 iunie 2008. Lotul nr.1 în suprafață de 2361mp este cel care se învecinează la nord cu proprietatea reclamanților. Potrivit planului de amplasament și delimitare a imobilului cu propunerea de dezlipire, în partea de nord se menționează ca vecin Vlăducianu I., însă pe o distanță de 65,76m, iar la est Medivuap Teminder pe o lungime de 47,75m. Numărul cadastral acordat imobilului ce se învecinează în continuare cu proprietatea reclamanților a fost_.
Din compararea celor două planuri de amplasament rezultă indubitabil că deși configurația imobilului în partea vecinilor de nord(reclamanții) și est ar fi trebuit să rămână aceeași, în cel de-al doilea plan de amplasament s-au modificat coordonatele de lungime ale celor două proprietăți învecinate.
Nu rezultă justificarea operării acestor modificări în schițele întocmite, mai mult cu cât la interogatoriu, pârâtul M. N. a recunoscut că gardul ce desparte cele două proprietăți nu a fost mutat niciodată, aspect necontestat de către reclamanți care au susținut același fapt atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin motivele de apel.
Potrivit art.10 alin.2 și 4 din Lg. nr.7/1996 ,,documentațiile cadastrale determină suprafața terenurilor și construcțiilor, rezultată din măsurători….Funcția juridică a cadastrului se realizează prin identificarea proprietarilor, respectiv a posesorilor imobilelor și prin înscrierea acestora în evidențele cadastrale, în scopul înscrierii în cartea funciară.’’
De asemenea, potrivit art.43 din Lg. nr.7/1996(în forma în vigoare la data introducerii acțiunii) ,,orice neînțelegeri cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren, precum și cu privire la proprietarii acestora, se vor soluționa de către instanțele judecătorești.’’
Din interpretarea coroborată a prevederilor anterior redate rezultă că documentația cadastral reprezintă un act complex cu funcție juridică (pe lângă funcția tehnică și economică) care determină efecte juridice legate de identificarea proprietăților și înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară. Acest tip de act, chiar dacă atipic în raport de tipologia actelor juridice, producător de efecte juridice incontestabile, nu poate fi sustras controlului judiciar în raport de normele juridice care îi guvernează întocmirea. Acuratețea acestui raționament este susținută chiar de prevederile art.43 Lg. nr.7/1996 care deschide posibilitatea soluționării de către instanța de judecată a oricărei neînțelegeri referitoare la ,,identificarea și măsurarea parcelelor de teren’’.
În plus, tribunalul relevă și existența unei jurisprudențe a instanțelor judecătorești în a considera posibilă examinarea documentației cadastrale pe cale judiciară (în acest sens amintim cu titlu de exemplu decizia nr.190 din 7.02.2012 a Tribunalului C.).
În raport de aceste considerente, hotărârea instanței de fond este greșită sub aspectul reținerii împrejurării că legalitatea documentației cadastrale nu poate face obiectul verificării din partea instanței de judecată.
Potrivit prevederilor din Ordinul nr.643/2006 modificat prin Ordinul nr.785/2011 întocmirea documentației cadastrale pentru imobilele ce urmează a fi supuse înscrierii în cartea funciară se face după anumite etape, una dintre aceasta fiind identificarea amplasamentului imobilului. Atunci când imobilul face ,,obiectul unor acte și fapte juridice ulterioare primei înscrieri ce necesită întocmirea unei documentații, proprietarul împreună cu persoana autorizată, pe baza documentelor existente precum documentații cadastrale, extrase de carte funciară pentru informare, planuri de amplasament și delimitare, verifică și validează amplasamentul conform datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele imobilului se efectuează doar la solicitarea proprietarului.’’ – art.5 din Ordinul nr.643/2006.
În speță, imobilul pârâților a fost supus dezmembrării, astfel încât se înscrie în ipoteza vizată de textul anterior redat. În acest caz, documentația aferentă înscrierii parcelelor dezmembrate trebuia întocmită ,,pe baza documentelor existente’’, inclusiv planuri de amplasament și schițe cadastrale ce trebuiau verificate, în raport de amplasamentul imobilului conform datelor tehnice. Or, aceste prevederi nu au fost respectate, de vreme ce noua documentație cadastrală a imobilului dezmembrat nu corespunde în ceea ce privește coordonatele de lungime ale proprietăților de la nord(unde se află situată proprietatea reclamanților) și de la est, așa cum am arătat mai anterior.
Potrivit art.10 din Ordinul nr.643/2006 ,,prin documentație întocmită incorect se înțelege: a)integrarea imobilului în sistemul rețelei geodezice de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greșite; b)calcule efectuate greșit; c)neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren.’’
Reținând că în cauză documentația cadastrală a fost întocmită incorect, existând neconcordanțe, pe de o parte între măsurătorile efectuate în planurile de amplasament ale aceluiași imobil, pe de altă parte între planul de amplasament cu propunere de dezmembrare și situația existentă în teren (rezultată din nemodificarea liniei de hotar), neconcordanță în sensul detaliat de art.10 din Ordinul nr.643/2006, se impune admiterea acțiunii reclamanților și anularea documentației cadastrale pe baza căreia pârâții și-au intabulat dreptul de proprietate asupra lotului nr.1 dezmembrat în cartea funciară a localității T..
În susținerea acestei soluții, tribunalul a avut în vedere și o altă observație. Este vorba despre faptul că OCPI, la momentul manifestării refuzului de recepție a documentației cadastrale efectuate de către reclamanți în vederea intabulării dreptului lor de proprietate în cartea funciară, s-a raport strict la evidențele din baza sa de date, unde imobilul pârâților figurează cu un nou număr cadastral, actualizat, respectiv_ (a se vedea extrasul de carte funciară din 28.03.2013 și referatul înregistrat sub nr.4629/24.06.2014). Astfel, constatarea de suprapunere dintre imobile se raportează la o evidență dintr-o bază de date centralizată, pentru care nu s-a cerut pârâților armonizarea printr-o reactualizare de cadastru, aceasta din urmă nefiind efectuată potrivit documentelor aflate la dosar. Că este așa rezultă chiar din apărarea inițială pe care pârâții și-au construit-o cu privire la lipsa lor de calitate procesuală pasivă (fila 22 dosar fond).
Această observație vine în contextul în care potrivit art.27 din Ordinul nr.784/2011 în vigoare la data respingerii de la recepție a documentației cadastrale întocmită pentru imobilul reclamanților exista obligația stabilirii tipului de suprapunere –virtuală sau reală – și a rezolvării ei după modalitățile arătate în concret de prevederea enunțată.
Or, inspectorul de cadastru nu a procedat în sensul stabilit de lege, astfel că prin această atitudine, în contextul inadvertențelor de măsurare existențe în documentația cadastrală a pârâților, a cauzat reclamaților o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului în discuție, dreptul de proprietate al reclamanților fiind vătămat în acest context, astfel cum se susține prin motivele de critică.
Cât privește motivul de apel referitor la greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a BCPI M., tribunalul îl găsește neîntemeiat în raport de prevederile deciziei nr.72/2007 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii. Astfel vor fi menținute dispozițiile din hotărârea apelată sub acest aspect
Concluzionând, găsind întemeiate motivele de critică, precum și cererea reclamanților, tribunalul va admite apelul și pe cale de consecință va schimba în parte sentința civilă apelată în sensul admiterii acțiunii, al anulării documentației cadastrale care a stat la baza înregistrării imobilului reprezentat de lotul nr.1, din localitatea T., ., în teiul actului de dezmembrare nr.1639 din 19.06.2008 în cartea funciară nr._, cu nr.cadastral vechi_ și al radierii intabulării din cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților în temeiul acestei documentații.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții V. F., cu domiciliul în C., ., ., .>V. N., cu domiciliul în T., ., jud. C., împotriva sentinței civile nr.815/16.04.2013, pronunțate de Judecătoria M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. N. și M. D., cu domiciliul în T., ., jud. C. și O.C.P.I. C. pentru BIROUL DE C. și PUBLICITATE IMOBILIARĂ M..
Schimbă în parte sentința civilă apelată nr. 815 din 16.04.2013 pronunțată de Judecătoria M., în sensul că:
Admite acțiunea.
Anulează documentația care a stat la baza înregistrării numărului cadastral nr._ al UAT T. pe numele pârâților M. D. și M. N..
Dispune radierea din cartea funciară a intabulării dreptului de proprietate al pârâților M. în temeiul documentației anulate.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. E. M. C. M.
GREFIER
R. E.
Jud.fond C.C.B.
Red.Th.dec..jud.M.C.M.
29.09.2014/8ex.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 30-09-2014, Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 511/2014. Tribunalul... → |
|---|
