Contestaţie la executare. Decizia nr. 716/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 716/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 19038/212/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 716/2014
Ședința publică din 21 Octombrie 2014
PREȘEDINTE: dr. C. G.
JUDECĂTORI: C. E.
: C. C.
GREFIER: F. A.
Pe rol soluționarea recursului civil având ca obiect- contestație la executare, recurs formulat de recurenții contestatori T. I. și T. A., domiciliați în Techirghiol, ., județul C., împotriva sentinței civile nr._/30.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații F. E. L.,domiciliată în localitatea Techirghiol, .-18, ., . și B. E. JUDECATORESC O. S., cu sediul în C., ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenții reclamanți, avocat C. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._/16.07.2013, aflată la fila 20 din dosarul instanței de fond, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.88 și următoarele din Codul de Procedură Civilă.
Prezentul recurs este motivat și timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, conform chitanței . nr.5511797PJ/11.08.2014 aflată la fila 6 din dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-a învederat depunerea la dosar prin grefa instanței a întâmpinării formulate de intimatul B.E.J. O. S., care a fost comunicată către recurenți la data de 8.10.2014,precum și depunerea prin fax de către intimata F. E. L. a concluziilor scrise, după care;
Instanța aduce la cunoștință apărătorului recurenților contestatori faptul că, lecturând dosarul instanței de fond și cel de executare a constatat că nu se regăsesc actele de executare contestate.
Având cuvântul apărătorul recurenților contestatori arata că se contestă somația din 13 iulie 2013.
Instanța pune în discuție emiterea unei adrese către B.E.J. O. S. cu mențiunea de a ne comunica în copie certificată conformă cu originalul actele de executare constând în somația din 13.07.2013
Având cuvântul apărătorul contestatorilor precizează că, contestația la executare este îndreptată împotriva adresei din 20.07.2013 primită de contestatoarea T. Ani ca la 03.07.2013, prin care se aducea la cunoștință că s-a înființat poprirea.
Întrebat apărătorul contestatorilor arata că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanța, luând act de declarațiile apărătorului contestatorilor în sensul că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, în temeiul disp.art.150 Cod Pr.Civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul apărătorul contestatorilor solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Solicită a se constata că în mod eronat instanța de fond a respins contestația formulată întrucât executorul a înființat poprire asupra pensiilor celor doi recurenți pentru recuperarea cheltuielilor de executare conform procesului-verbal de executare.
Se mai arata că nu există nici o dovadă că s-ar fi achitat aceste cheltuieli de executare motiv pentru care se apreciază că poprirea este nejustificată întrucât au fost somați în anul 2012 să elibereze imobilul, iar la dosarul de executare există un proces-verbal din 12.06.2012, în care executorul deplasându-se la fața locului a constatat că persoanele în cauză nu mai locuiesc în imobil, pe acesta existând o construcție în care locuiesc alte persoane.
Ca urmare în data de 5.10.2012 solicită o altă executare F. E. și se constată în 13.12.2012 prin procesul –verbal al executorului că este impediment la executare.
Din moment în care în 2012 imediat după ce s-a primit somația inițială de eliberare a imobilului, există la dosar adresa depusă de executor prin care s-a adus la cunoștință acestuia că recurenții au plecat din imobil de mai mult timp, nu se înțelege de ce cheltuielile de executare se solicită a fi recuperate de la contestatori în condițiile în care imobilul a fost eliberat încă din anul 1999.
Solicită a se avea în vedere și răspunsul la interogatoriu luat lui F. E. care recunoaște că recurenții nu mai locuiesc în imobil însă nu indică din ce an, însă recurenții au depus acte la dosar din care rezultă că încă din anul 1999 recurenții nu mai locuiesc în acel imobil.
Față de cele menționate solicită admiterea recursului cu consecința modificării hotărârii recurate și admiterea contestației.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria C. la data de 18.07.2013, sub nr._, T. I. și T. A. au formulat, în contradictoriu cu intimata F. E. L., contestație la executare și cerere de suspendare a executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 266/2012 al B. O. S..
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că creanța ce se execută reprezintă cheltuieli de executare și onorariu executor, suma poprită provenind din procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare încheiat la data de 12.06.2013.
Au mai arătat că suma ce se execută nu este datorată, deoarece intimata a început executarea silită împotriva lor cu toate că aceștia nu mai locuiesc în imobilul situat în Techirghiol, . de peste 12 ani, astfel încât și-au executat obligația în mod voluntar.
În drept, au indicat dispozițiile art. 399 și urm. C.proc.civ.
Prin sentința civilă nr._ din 30.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil mai sus menționat, a fost respinsă contestația la executare, ca nefondată.
In considerentele hotărârii mai sus menționate s-a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. 266/12.06.2012, la B.E.J. O. S., F. E.-I. a solicitat executarea silită a titlului constând în sentința civilă nr._/24.09.2002, pronunțată de Judecătoria C., a sentinței civile nr. 412/20.03._, a Tribunalului C., decizia civilă nr. 646/C/17.06.2003 a Curții de Apel C., împotriva numiților H. C., T. A., C. E., T. I., S. M..
S-a mai reținut că prin aceeași hotărâre judecătorească, modificată prin decizia civilă nr. 412/20.03.2003, pronunțată de Tribunalul C. și prin decizia civilă nr. 646/C/17.06.2013, Curtea de Apel C., prima instanță i-a obligat pe pârâții C. I., S. I., S. M., C. E., H. C., H. E., să lase reclamantei L. I., în deplină proprietate și posesie, terenul în suprafață de 907 mp situat în orașul Techirghiol, ., hotărâre modificată în apel, prin, în sensul că acțiunea a fost admisă și față de pârâții C. M., S. I., C. I., H. E. C. și S.C. COMIXTUR S.A.
Cererea a fost încuviințată prin încheierea nr. 8916/20.07.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2012, la data de 14.09.2012, executorul întocmind un proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, pentru suma de 3135,19 lei, din care 2728 lei, reprezentând onorariu de executare, la aceeași dată fiind emisă și somația către contestatori, privind plata cheltuielilor de executare și lăsarea imobilului în deplină proprietate și posesie intimatei.
La data de 27.09.2012, contestatorii ai depus o cerere la B.E.J. O. S. prin care au arătat că nu mai locuiesc în casa situată pe terenul respectiv de aproximativ 12 ani.
Contestatorii din prezenta cauză au formulat și contestație la executare, respectiv cerere de suspendare a executării silite împotriva somației respective, înregistrată la Judecătoria C. sub nr._/212/2012, care a fost soluționată în sensul respingerii contestației la executare a acestora, prin sentința civilă nr._/05.12.2012.
Instanța de fond a reținut prin hotărârea respectivă că H. C., T. A. și T. I. nu au făcut dovada faptului că nu mai locuiesc în prezent în Vila Govora, aceștia nedeținând un titlu locativ pentru spațiile ocupate, susținerea lor urmând să fie respinsă ca neîntemeiată. Faptul că în prezent pe rolul Judecătoriei C. a fost introdusă o cerere având ca obiect anularea dispoziției nr. 262/2001 nu prezintă relevanță, iar introducerea acestei cereri nu face dovada faptului că intimata L. I. nu ar fi proprietara terenului în litigiu, fiind astfel îndreptățită să înceapă executarea silită împotriva contestatorilor H. C., T. A. și T. I. în temeiul titlului executoriu menționat mai sus, iar hotărârea respectivă a rămas irevocabilă, prin nerecurare.
S-a mai arătat că ulterior, a mai fost întocmit un proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, la data de 12.06.2013, prin care s-a stabilit în sarcina debitorilor o sumă de 2887,19 lei, reprezentând cheltuieli de executare, iar prin adresa din data de 20.06.2013, s-a dispus înființarea popririi asupra pensiilor contestatorilor, pentru suma de 962,40 lei fiecare, reprezentând cheltuieli de executare.
Instanța de fond a apreciat că reclamanții contestatori nu au dovedit faptul că ar fi îndeplinit de bună-voie obligația ce rezulta din hotărârea ce reprezintă titlul executoriu, aceștia depunând doar o copie a unui contract de închiriere pentru suprafețele cu destinația de locuință în prezentul contract.
S-a mai arătat că, la dosarul de executare nu există nicio dovadă depusă de către contestatori din care executorul judecătoresc să poată constata că aceștia nu mai locuiau efectiv în imobilul situat în ., ci doar o cerere scrisă de mână, prin care se afirmă acest aspect și mai mult decât atât, instanța de fond a respins contestația la executare formulată de contestatori împotriva somației emise în cadrul aceluiași dosar de executare, reținând că cei doi contestatori nu au probat împrejurarea că nu mai locuiesc în imobil.
Împotriva hotărârii mai sus menționate au formulat recurs contestatorii T. I. și T. A., prin care au criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivare s-a arătat executorul judecătoresc a emis somație pe numele contestatorilor la 13 iulie 2013, în vederea eliberării imobilului la data de 14 septembrie 2012, iar la data de 27.09.2012 i-au comunicat faptul că nu mai locuiesc în imobil de peste 12 ani, hotărârea judecătorească fiind adusă la îndeplinire de bună voie.
Se solicită a se observa că însuși executorul judecătoresc a constatat impediment la executare întrucât pe teren exista o construcție deținută cu acte de proprietate de alte persoane, așa încât este nejustificată pretinderea de cheltuieli de executare de la reclamanți, iar din răspunsul la interogatoriu luat creditoarei a rezultat că aceasta cunoștea foarte bine situația de fapt și anume faptul că recurenții locuiesc în localitatea Techirghiol, ., județul C..
S-a solicitat admiterea căii de atac și modificarea în tot a hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii contestației la executare așa cum a fost formulată.
Din analiza coroborată a actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 304 ind.1 C.proc.civ., conform cărora instanța trebuie să examineze cauza sub toate aspectele, Tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea nr. 8916 din 20.07.2012, dată de Judecătoria C., în dosarul nr._/212/2012, a fost încuviințată cererea de executare silită formulată de creditoarea F. E. L., prin B.E.J. O. S., împotriva debitorilor H. C., T. A., C. E., T. I. și S. M..
La data de 14 septembrie 2010, au fost pornite formele de executare, prin emiterea somației nr. 266/2010, către numiții H. C., T. A., C. E., T. I. și S. M., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._ din 24.09.2002, a Judecătoriei C., modificată prin deciziile civile nr. 452 din 20.03.2003, a Tribunalului C. și decizia civilă nr. 646/C din 17 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul civil nr. 647/C/2003.
Prin procesul verbal nr. 266 din 12 iunie 2013, în temeiul dispozițiilor art. 371 ind.7 alin.4 Cod proc.civ., au fost stabilite cheltuielile de executare silită, în sarcina debitorilor H. C., T. A. și T. I., în cuantum de 2887,19 lei.
La data de 20 iunie 2013 a fost emisă în temeiul art. 454 alin.2 Cod proc.civ., adresa de înființare a popririi, pe numele contestatorilor, pentru cheltuielile de executare silită, reprezentând onorariul de executare, inclusiv TVA.
Din înscrisurile depuse în dosarul instanței de fond a rezultat că recurenții contestatori nu mai locuiesc în imobilul situat în orașul Techirghiol, ., județul C., prevalându-se de încheierea unui contract de locațiune încheiat cu Primăria unității administrativ teritoriale, încă din anul 2001.
Dispozițiile art. 399 alin.1 C.proc.civ. arată că împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
In speță, ca urmare a faptului că debitorii contestatori nu au locuit în imobilul ce formează obiectul actelor de executare silită, aceștia nu datorează nici cheltuielile de executare silită ocazionate cu prilejul demarării formelor execuționale.
Chiar intimata F. E. L. a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu administrat în fața primei instanțe, ce se regăsește la fila 61 din dosarul de fond că numiții T. I. și A. nu mai locuiesc în imobilul, însă au justificat faptul că aceștia apăreau în titlul executoriu și din acest motiv au solicitat pornirea formelor de executare și față de contestatori.
Astfel, constatând incidența dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod proc.civ., Tribunalul urmează a admite recursul promovat de contestatori T. I. și T. A., împotriva sentinței civile nr._/30.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._ și a modifica în tot sentința civilă recurată în sensul admiterii contestației la executare și anulării actelor de executare silită, din dosarul de executare nr.266/2012, al B.E.J. O. S. față de contestatorii T. A. și T. I., respectiv adresa de înființare a popririi din 20.06.2013 și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 20.06.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții contestatori T. I. și T. A., domiciliați în Techirghiol, ., județul C., împotriva sentinței civile nr._/30.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații F. E. L., domiciliată în localitatea Techirghiol, .-18, ., . și B. E. JUDECATORESC O. S., cu sediul în C., ., ., ..
Modifică în tot sentința civilă recurată în sensul că admite contestația la executare.
Anulează actele de executare silită din dosarul de executare nr.266/2012, al B.E.J. O. S. față de contestatorii T. A. și T. I., respectiv adresa de înființare a popririi din 20.06.2013 și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 20.06.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
dr.C. G. C. E. C. C.
GREFIER,
F. A.
Jud.fond.C.D.
Red./tehn. jud.C.C./2.12.2014/ex.2
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 587/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Partaj judiciar. Decizia nr. 576/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
