Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 35/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 35/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 1448/212/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.35
Ședința publică din 9 ianuarie 2014
PREȘEDINTE - C. R. D.
JUDECĂTORI – A. L.
- M. C. M.
GREFIER - G. B.
S-a luat în examinare recursul civil având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial, recurs declarat de recurentul reclamant B. N., cu domiciliul procesual ales în Constanta, Cartier Boreal, ., nr. 2, județ C., împotriva sentinței civile nr._/28.12.2012 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă G. M. A., cu domiciliul în Navodari, ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul reclamant avocat C. D., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, iar pentru intimata pârâtă avocat C. D., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.88 și următoarele Cod procedură civilă, după care:
Apărătorii părților solicită a se lua act că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, reprezentantul convențional al recurentului reclamant solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța de fond a apreciat în mod greșit că dreptul părții pe care o reprezintă de a formula acțiunea s-a prescris, motivat de faptul că termenul de prescripție începe să curgă de la data achiziționării bunurilor. Ori, se va avea în vedere că termenul de prescripție prevăzut de art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958 începe să curgă de la data separării în fapt a părților, adică din anul 2010, deoarece din acel moment patrimoniul recurentului reclamant s-a micșorat, nemaiputând beneficia de niciunul dintre bunurile pentru achiziționarea cărora acesta a contribuit financiar.
Luând cuvântul, reprezentantul convențional al intimatei pârâte solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Arată că prin motivele de recurs nu s-a solicitat casarea hotărârii atacate cu trimiterea spre rejudecare, ci doar modificarea în tot a sentinței recurate.
Consideră nefondate motivele de recurs invocate, având în vedere că instanța de fond în mod legal și temeinic, interpretând întreg probatoriul administrat în cauză, a constatat că acțiunea formulată de către partea adversă, întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză este prescrisă, deoarece în conformitate cu prevederile art.8 din Decretul nr.167/1958 recurentul reclamant avea la dispoziție termenul general de prescripție de 3 ani de zile care începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Apreciază că s-a făcut dovada că bunurile dobândite de către intimata pârâtă au fost dobândite în perioada 2004-2006, iar recurentul reclamant a formulată acțiunea cu depășirea termenului de 3 ani de zile. Totodată, s-a făcut dovada împrejurării că între părți nu a existat o relație de concubinaj, cel puțin până în anul 2010, așa cum susține recurentul reclamant și că părțile nu au domiciliat împreună, neavând bunuri în comun.
Pe fondul cauzei, arată că nu s-a făcut dovada contribuției recurentului reclamant la dobândirea bunurilor de către intimata pârâtă, iar cu privire la bunurile care au fost indicate ca fiind rămase în domiciliul comun și nu au fost revendicate, se va avea în vedere că nu s-a făcut în niciun fel dovada existenței acestora.
Constatând dezbaterile încheiate, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului recurs civil, constată;
Împrejurările faptice ale speței;
Prin sentința civilă nr._ din 28 decembrie 2o12 Judecătoria C. a respins ca prescrisă cererea reclamantului B. N. formulată în contradictoriu cu pârâta G. Mădalina A. privind obligarea acesteia la plata sumei de 52.000 lei reprezentând contribuția reclamantului la dobândirea apartamentului situat în oraș Năvodari, . și a sumei de 28.000 lei reprezentând contribuția sa la dobândirea autoturismului marca Peugeot 206.
A motivat instanța de fond că în cauză este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani care începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea. În cauză părțile au fost căsătorite și prin sentința civilă nr._/1998 pronunțată de Judecătoria C. a fost desfăcută căsătoria dintre acestea. Prin sentința nr._/1999 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă cererea de partaj a bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei. Pârâta a consemnat la dispoziția reclamantului suma de 14.737.495 lei vechi cu titlu de sultă, așa cum s-a dispus prin hotărârea de partaj. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1329/02.08.2004 pârâta a dobândit dreptul de proprietatea asupra imobilului apartament situat în Năvodari, ., .. La data de 11.05.2006 pârâta a achitat avansul pentru autoturismul Peugeot, așa cum rezultă din factura fiscală nr._/2006 . De la dobândirea proprietății asupra apartamentului din Năvodari(2004) și de la cumpărarea autoturismului Peugeot(2006) și până la promovarea cererii de restituire a sumei dată pârâtei pentru dobândirea acestor bunuri (23.01.2012) au trecut mai mult de 3 ani, termenul de prescripție fiind împlinit. Nu se poate reține că prescripția a fost întreruptă în timpul concubinajului părților pentru că prevederea cuprinsă în art. 14 din Decretul 167/1958 se referă la căsătorie, iar concubinajul nu poate fi asimilat căsătoriei.
Referitor la cererea de restituire a bunurilor rămase în domiciliul pârâtei, instanța a reținut că nu rezultă nici existența bunurilor reclamantului, nici împrejurarea că acesta le-ar fi lăsat la domiciliul pârâtei.
Susținerile părților din calea de atac;
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul care a criticat-o sub aspectul nelegalității.
S-a susținut că în mod greșit s-a apreciat asupra curgerii termenului de prescripție. Dată fiind starea de concubinaj a părților, termenul de prescripție curge din momentul separării părților, adică din anul 2010, deoarece atunci s-a micșorat patrimoniul reclamantului. La acest moment reclamantul nu a mai beneficiat de niciunul din bunurile pentru achiziționarea cărora a contribuit financiar, iar toate aceste cheltuieli efectuate de către reclamant pentru bunăstarea familiei, au dus, evident, la mărirea patrimoniului pârâtei, de la data separării când a rămas în posesia tuturor bunurilor realizate în perioada concubinajului. Prin urmare data de la care trebuia să se calculeze termenul de prescripție este cea a încetării conviețuirii.
Intimata nu a formulat întâmpinare și nu au fost administrate alte probatorii în fața instanței de recurs.
Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;
Potrivit art.3041C.pr.civ. ,,recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art.304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele”.
Art.312al.3.C.pr.civ. arata ca se poate dipune casarea unei hotarari pentru motivele prevazute de art.304pct.1,2,3,4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi.
Potrivit art.1345C.civ. în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, ,,cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri’’.
Art. 8 din Decretul nr.167/1958 în vigoare la data la care a îănceput să curgă prescripția statuează că ,,(1)Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atit paguba cit si pe cel care raspunde de ea.(2)Dispozitiile alineatului precedent se aplica prin asemanare si in cazul imbogatirii fara just temei.’’
Aprecierile tribunalului;
Recursul este fondat și va fi admis ca atare cu consecința casarării setinței primei instanțe pentru următoarele considerente.
În cauză părțile sunt foști soți care au continuat să conviețuiască și după momentul pronunmțării hotărârii de divorț și al paratajului bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Starea lor de concubinaj nu a fost negată de niciuna dintre părți. În perioada concubinajului soțul a pretins că a contribuit cu sume de bani la achiziționarea de către pârâta a unor bunuri importante: un apartament și un autoturism. Conviețuirea a încetat în cursul anului 2010, aspect necontestat deasemeni. Reclamantul a investit instan cu o acțiune întemeiată pe principiul îmbogățirii fără just temei.
În cazul acțiunii izvorâte din îmbogățirea fără just temei, termenul de prescripție începe să curgă din momentul în care cel care și-a micșorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia să cunoască aât faptul măririi altui patrimoniu, cât și pe cel care a beneficiat de această mărire și îmnpotriva căria se îndreaptă acțiunea în restituire.
Întrucât soții au conviețuit și după pronunțarea hotărârii de divorț bunurile pretins achiziționate cu contribunția financiară a pârâtului au fost folosite în comun de ambele părți, reclamantul beneficiend el însuși de utilizarea bunurilor respective. Prin urmare nu se poate pretinde că pe timpul concubinajului reclamantul a cunoscut despre sărăricirea patrimoniului său de vreme ce folosea și avea posesia bunurilor enumerate în acțiune. Sărăcirea patrimoniului său urmată de mărirea corelativă a patrimoniului pârâtei s-a produc efectiv la momentul în care aceasta din urmă a refuzat restituirea contribuției către reclamant, mai precis la momentul încetării stării de concubinaj. Lipsa beneficierii de bunurile la a căror dobândire și-a adus aportul reclamantul, deci diminuarea patrimoniului reclamantului s-a produs la data încetării relației de conubinaj. Tot la această dată reclamantul a cunoscut că patrimoniul pârâtei, care a refuzat restituirea sumelor pretinse s-a mărit cu bunurile la a căroro dobândire a contribuit și de al căror uz nu a mai beneficiat.
În aceste împrejurări, tribunalul apreciază că în mod greșit instanța de fond a apreciat asupra momentului la care îndepe să curgă termenul de prescripție și a împlinirii acestuia. Cum instanța de fond nu s-a pronunțat asupra fondului pricinii, în temeiul prevederilor art.312al.5C.pr.civ., ca urmare a admiterii recursului, tribunalul va dispune casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare în vederea soluționării pe fond a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul reclamant B. N., cu domiciliul procesual ales în Constanta, Cartier Boreal, ., nr. 2, județ C., împotriva sentinței civile nr._/28.12.2012 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă G. M. A., cu domiciliul în Navodari, ., ., ..
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. R. D. A. L. M. C. M.
GREFIER,
G. B.
Jud.fond C.M.G.;
Red.și tehnored.dec.jud.M.C.M./27.01.2014/3ex.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 337/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 581/2014. Tribunalul... → |
|---|
