Partaj judiciar. Hotărâre din 02-10-2014, Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 7515/212/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 25 septembrie 2014
PREȘEDINTE - F. M.
JUDECĂTOR – A. L.
GREFIER - G. B.
S-a luat în examinare apelul civil având ca obiect partaj judiciar - partaj succesoral, apel declarat de apelantul pârât V. G., cu domiciliul în Constanta, . BIS, județ C., împotriva sentinței civile nr.9260/21.06.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. E., cu domiciliul procesual ales în Constanta, ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul pârât, personal, iar pentru intimata reclamantă avocat D. A., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.88 și următoarele Cod procedură civilă, că prezentul recurs este netimbrat, că prin încheierea de ședință pronunțată la data de 20 martie 2014 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de acordare a ajutorului public judiciar, împotriva căreia a fost formulată cerere de reexaminare care, prin încheierea de ședință pronunțată la data de 16 iunie 2014, a fost admisă, în sensul că s-a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 3458 lei, în 12 rate lunare a câte 288,16 lei fiecare, scadente la data de 20 a fiecărei luni, începând cu data 20.06.2014 până la data de 20.05.2015 inclusiv, după care:
Instanța constată că prin cererea de apel au fost invocate cereri noi, în sensul că apelantul pârât solicită să se constate că a făcut îmbunătățiri la imobil, că a întreținut-o pe mama sa și că s-a lua o arendă pe terenul agricol de către partea adversă.
Apelantul pârât, personal, arată că cererile noi formulate prin cererea de apel sunt admisibile și că nu le-a formulat în fața instanței de fond, întrucât nu a reușit să colaboreze cu judecătorul care a soluționat cauza.
Mai arată că nu i-a fost comunicată încheierea prin care a fost soluționată cererea de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă solicitarea de acordare a ajutorului public judiciar.
Instanța aduce la cunoștință apelului pârât că cererea de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost respinsă solicitarea de acordare a ajutorului public judiciar a fost admisă prin încheierea de ședință pronunțată la data de 16 iunie 2014, în sensul că s-a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 3458 lei, în 12 rate lunare a câte 288,16 lei fiecare, scadente la data de 20 a fiecărei luni, începând cu data 20.06.2014 până la data de 20.05.2015 inclusiv.
Reprezentantul convențional al intimatei reclamante arată că cererile noi formulate de către apelantul pârât prin cererea de apel nu sunt admisibile și că această parte trebuia să formuleze o cerere reconvențională în fața instanței de fond cu privire la aspectele invocate prin cererea de apel.
Instanța pune în discuția părților eventualele probatorii.
Apelantul pârât, personal, solicită încuviințarea probei cu expertiza judiciară prin care să se identifice toate modificările și îmbunătățirile aduse imobilului pe care le solicită pentru prima oară în calea de atac. De asemenea, solicită încuviințarea probei cu interogatoriul intimatei reclamante referitor la îmbunătățirile efectuate. La interpelarea instanței, arată că intimata reclamantă nu a locuit niciodată în imobil și că vrea ca tot imobilul să îi revină și să plătească sultă din care să se scadă valoarea îmbunătățirilor efectuate, cea a arendei pe 23 de ani și cea rezultată urmare a întreținerii părinților.
Reprezentantul convențional al intimatei reclamante, la întrebarea instanței, precizează că partea pe care o reprezintă nu locuiește în imobil. Arată, de asemenea, că nu este de acord cu efectuarea unei noi expertize, criticile formulate nefiind susținute, urmând a se avea în vedere, de asemenea, că în fața instanței de fond apelantul pârât nu a formulat obiecțiuni cu privire la expertiza efectuată la acel moment.
Instanța respinge cererea formulată de către apelantul pârât privind efectuarea unei noi expertize, având în vedere că în cauză apelantul pârât solicită să i se atribuie în natură întregul imobil, reținând, totodată, că în fața instanței de fond nu a contestat expertiza sub nicio formă. De asemenea, respinge proba cu interogatoriu, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei.
Apelantul pârât, personal și reprezentantul convențional al intimatei reclamante solicită a se lua act că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de propus, apreciind dosarul în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Luând cuvântul, apelantul pârât, personal, solicită admiterea apelului, urmând a i se atribui întregul imobil și a se dispune obligarea sa la plata unei sulte din care să se scadă valoarea îmbunătățirilor efectuate, cea a arendei pe 23 de ani și cea rezultată urmare a întreținerii părinților.
Luând cuvântul, reprezentantul convențional al intimatei reclamante solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, urmând a se avea în vedere că apelantul pârât nu și-a exprimat în fața instanței de fond un punct de vedere referitor la partajarea imobilului. Apreciază că apelantul pârât a formulat în fața instanței de apel critici nefondate cu privire la formarea loturilor, la valoarea acestora și la sulta pe care o va achita. Precizează că va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată.
Constatând dezbaterile încheiate, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Față de dispozițiile art.260 alin.1 Cod procedură civilă, având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 2 octombrie 2014.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. M. A. L. G. B.
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.660
Ședința publică din 2 octombrie 2014
PREȘEDINTE - F. M.
JUDECĂTOR – A. L.
GREFIER - G. B.
S-a luat în examinare apelul civil având ca obiect partaj judiciar - partaj succesoral, apel declarat de apelantul pârât V. G., cu domiciliul în Constanta, . BIS, județ C., împotriva sentinței civile nr.9260/21.06.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. E., cu domiciliul procesual ales în Constanta, ., ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25 septembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art.260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 2 octombrie 2014 dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta, B. E., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, V. G., partajul averii succesorale privind bunurile rămase de pe urma defuncților V. I. și V. M., respectiv stabilirea masei succesorale și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a bunurilor cuvenite.
În motivarea cererii reclamanta a arătat, în esență că, după defuncții V. I. și M. au calitatea de moștenitori reclamanta – fiică și pârâtul – fiu, conform certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 20/17.06.2005 la B.N.P. C. B..
A mai susținut reclamanta că masa succesorală cuprinde un imobil teren și construcție situat în loc. C., . și cote-părți din terenuri agricole situate în extravilanul comunelor Mereni și C., suma de 4500 lei încasată de pârâtul V. G. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 428/23.06.2005 dar și obligații constând în taxe și impozite locale în valoare de 4358 lei.
Reclamanta a precizat că suma de 2144 lei-impozit pe mijloace de transport, revine în sarcina pârâtului fiind vorba de o mașină aflată în proprietatea acestuia pe care a valorificat-o la fier vechi.
A solicitat reclamanta împărțirea în natură a imobilelor, conform cotei de ½ ce revine fiecăruia dintre moștenitori, iar în ceea ce privește valoarea prețului obținut din vânzare precum și obligațiile comune, să se raporteze valoric în cadrul partajului bunului imobil, fie prin valoarea loturilor propuse fie prin stabilirea unei sulte pentru diferență.
În drept, au fost invocate art. 669-686 c.civ și ale art. 673 ind. 1 – 67314 c.pr.civ.
Pîrîtul nu a depus întîmpinare, însă, a depus o cerere de efectuare a unei anchete sociale pentru luarea unei decizii corecte cu privire la dezbaterea moștenirii. Instanța de fond a respins cererea ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere rolul de diagnostic social al unei astfel de anchete și scopul său, respectiv acela de acordare a unor facilități, ajutoare sociale etc., fără a putea reprezenta o probă într-o astfel de cauză.
La data de 14.06.2012, reclamanta a depus precizări în sensul că solicită partajul în natură al terenului și al casei, iar în ceea ce privește terenurile agricole solicită partajul valoric, matematic al cotelor-părți prin atribuirea a jumătate din cota-parte cuvenită părinților reclamantei și pîrîtului fără partajarea în natură a acestora.
La instanța de fond au fost încuviințate probele cu înscrisuri, interogatoriul pîrîtului, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică imobiliară.
Prin sentința civilă nr. 9260/21.06.2013 Judecătoria C. a admits în parte cererea reclamantei B. E. a constat că din masa succesorală de pe urma defuncților V. I. și V. M. fac parte: imobilul teren în suprafață de 376 m.p. și locuință, situat în C., ., jud C., cota de 1/3 din terenul în suprafață de 1 ha și 4000 m.p. conform titlului de proprietate nr._/1525/17.07.2002, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 8 ha și 6000 m.p. conform titlului de proprietate nr._/1052/20.04.1999, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 1 ha și 4000 m.p. conform titlului de proprietate nr. 2364/12.02.2007, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 8 ha și 6000 m.p., conform titlului de proprietate nr._/1054/17.12.1996 cu titlul de activ succesoral și suma de 4358 lei, cu titlul de pasiv succesoral.
A dispus instanța împărțirea imobilului teren în suprafață de 376 m.p. și locuință, situat în C., ., jud C., conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert C. M., prin atribuirea către reclamantă a lotului ABCDA și către pârât a lotului BCDEFGB. A obligat pîrîtul la plata către reclamantă a sumei de 8090 lei, cu titlul de sultă. A dispus împărțirea pasivului succesoral între reclamanta și pârât conform cotelor de 1 deținute de fiecare (2179 lei pentru reclamantă și 2179 lei pentru pârât). A respins cererea reclamantei privind partajul valoric, matematic, al terenurilor agricole. A respins cererea reclamantei de includere în masa succesorală a sumei de 4500 lei, ca neîntemeiată și a obligat pîrîtul la plata către reclamantă a sumei de 3753,06 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta și pîrîtul au calitatea de moștenitori pe urma defuncților V. I. și V. M., în calitate de fiică și respectiv de fiu, fiecăruia revenindu-i câte o cotă de ½ din întreaga masă succesorală, conform certificatului de moștenitor nr. 20/17.06.2005, emis de Biroul Notarului Public C. Boldean.
Masa succesorală rămasă de pe urma defuncților este cea reținută în certificatul de moștenitor în care bunuri mobile nu au fost declarate, iar ca și bun imobil s-a menționat dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafața totală de 2 ha și 5000, situat în extravilanul satului Straja, ., respectiv sola 14, . propriu al defunctului V. I.).
În urma administrării probelor de către instanța de fond acesta a reținut că defunctul V. I. a dobândit prin actul de vânzare-cumpărare încheiat cu procesul-verbal nr. 1679/265/02.06.1959 la notariatul de Stat regional C. imobilul teren în suprafață indiviză de 375 m.p., situat în C., ., jud C., o suprafață indiviză de 375 m.p. fiind înstrăinată prin același act cumpărătorilor I. M. și I. I.. Prin sentința civilă nr._/20.11.2008, pronunțată de Judecătoria C., instanța de judecată a luat act de tranzacția părților G. P., B. E. și V. G., privind ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 750 m.p. din C., . și 63 bis (fost 63).
S-a reținut ca, potrivit istoricului de rol fiscal și certificatului de atestare fiscală dar și concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, pe terenul menționat, defuncții au construit o locuință în suprafață construită de 95 m.p și o anexă gospodărească. Instanța a mai reținut că: potrivit titlului de proprietate nr._/1525/17.07.2002, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha și 4000 m.p., situat în . S. G., V. I. și V. N.; potrivit titlului de proprietate nr._/1052/20.04.1999, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 8 ha și 6000 m.p., situat în . S. G., V. I., A. T., V. N., V. C.I. și V. C.Stelică; potrivit titlului de proprietate nr. 2364/12.02.2007, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1 ha și 4000 m.p., situat în . V. M., D. I., T. I., T. N., T. V., T. I., T. C.;potrivit titlului de proprietate nr._/1054/17.12.1996 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 8 ha și 6000 m.p., situat în . V. M., D. I., T. I., T. N., T. V., T. I. și T. C..
În urma analizării probatoriului, instanța a constatat că din masa succesorală de pe urma defuncților V. I. și V. M. fac parte: imobilul teren în suprafață de 376 m.p. și locuință, situat în C., ., jud C., cota de 1/3 din terenul în suprafață de 1 ha și 4000 m.p. conform titlului de proprietate nr._/1525/17.07.2002, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 8 ha și 6000 m.p. conform titlului de proprietate nr._/1052/20.04.1999, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 1 ha și 4000 m.p. conform titlului de proprietate nr. 2364/12.02.2007, cota de 1/7 din terenul în suprafață de 8 ha și 6000 m.p., conform titlului de proprietate nr._/1054/17.12.1996, cu titlul de activ succesoral.
Instanța a arătat că, terenul menționat în certificatul de moștenitor a fost înstrăinat de reclamanta și pîrît, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 428/23.06.2005 la B.N.P. C. B., iar suma de 4500 lei reprezentând prețul acestei vânzări a fost, potrivit dispozițiilor din contract, primită de ambii vânzători, proporțional cu cotele deținute din imobil.
Suma de 4500 lei nu a fost avută în vedere la stabilirea masei partajabile întrucît, instanța de fond a apreciat că reclamanta deși a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că prețul a fost încasat numai de către pârât, în contra celor stipulate în contract, acest aspect nu a fost dovedit în cauză.
În ceea ce privește pasivul succesoral rămas de pe urma defuncților V. I. și V. M., instanța a constat că acesta este format din impozite și taxe, conform înștiințării de plată aflate la dosar, iar cuantumul datoriei este de 4358 lei. Instanța nu a avut în vedere impozitul pe mijloace de transport în cuantum de 2144 lei, în considerarea adeverinței de primire și de plată nr. 12/07.02.2004, emise pe numele pârâtului.
Potrivit art. 728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne in indiviziune.
Conform art. 673 ind. 5 al.2 C.pr.civ., Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.
Conform art. 673 ind. 9 C.pr.civ., la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În lumina dispozițiilor art 728 c.civ, 6735 alin 2 și 6739 c.pr. civ,, instanța a dispus împărțirea imobilului teren în suprafață de 376 m.p. și locuință, situat în C., ., jud C., prin atribuirea către reclamantă a lotului ABCDA și către pîrît a lotului BCDEFGB. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere propunerea de partajare a imobilului expusă de reclamantă – fila 125 dosar, pîrîtul neexprimând o opțiune în acest sens.
Pentru egalizarea loturilor, instanța a obligat pîrîtul la plata către reclamantă a sumei de 8090 lei, cu titlul de sultă. De asemenea, instanța a dispus împărțirea pasivului succesoral între reclamanta și pârât conform cotelor de 1/2 deținute de fiecare (2179 lei pentru reclamantă și 2179 lei pentru pârât).
Instanța a respins cererea reclamantei de efectuare a partajului valoric, matematic, al terenurilor agricole, aceasta fiind lipsită de suport legal dar și de eficiență juridică, atîta vreme cît nu se dispune partajul efectiv al bunurilor și cîtă vreme cotele părților au fost deja stabilite prin certificatul de moștenitor emis de pe urma defuncților V. I. și V. M..
Pîrîtul a fost obligat la plata a ½ din cheltuielile de judecată efectuate în cauză (1/2 din 7506,12 lei) ce constau în taxa judiciară de timbru și onorariul de expert, avînd în vedere că a căzut în pretenții, în sensul art. 274 c.pr.civ.
Împotriva sentinței civile nr. 9260/21.06.2013 pîrîtul a formulat recurs.
Pîrîtul a invocat faptul că evaluarea imobilului este exagerată, valoarea necorespunzînd realității, iar atribuirea este abuzivă, lotul ABCDA reprezentînd 85% din suprafața locuibilă.
Mai arată pîrîtul că nu s-a judecat niciuna din problemele ridicate de el.
Pîrîtul a depus precizări ale motivelor de recurs arătînd că atribuirea lotului către reclamantă este abuzivă întrucît lui îi revine o bucătărie, o baie și niște magazii, iar în imobil locuiesc 5 persoane ( el, soția și trei copii). A solicitat pîrîtul atribuirea în întregime imobilului cu plata despăgubirii către reclamantă, însă scăzînd din valoarea totală valoarea lucrărilor de reconstrucție și îmbunătățiri (_ lei), întreținerea mamei bolnave timp de 10 ani ( 6000 euro9 ți arenda teren agricol 3,2 ha timp de 22 ani ( 6000 euro).
Pîrîtul contestă raportul de expertiză tehnică făcut de către un expert neautorizat acesta neținînd cont de lucrările efectuate de el la imobil. Susține pîrîtul că nu se poate locui in imobil împreună cu reclamanta.
La termenul din data de 20.02.2014 Tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apelul.
Reclamanta a formulat întîmpinare solicitînd respingerea apelului.
Referitor la evaluarea masei succesorale reclamanta arată că pîrîtul a fost convocat la efectuarea expertizei, expertiză care i-a fost comunicată și față de care nu a avut obiecțiuni.
Prin expertiză loturile au fost corect individualizate, fiecare cuprinzînd parte din construcție și teren.
În ceea ce privește alte sume invocate de către apleant, reclamanta arată că nu pot fi avute în vedere pentru reevaluarea masei partajabile deoarece se invocă pentru prima dată în apel, nefiind formulată cerere reconvențională.
Mai arată reclamanta că instanța a procedat corect la formarea loturilor și atribuirea lor, tinînd cont de opțiunea reclamantei și de refuzul pîrîtului de a răspunde la interogatroiu.
Menționează reclamanta că nu există cereri nesoluționate de instanța de fond și nu există nici motive legale pentru care cauza să fie trimisă spre rejudecare.
În apel, apelantul a formulat cerere de ajutor public judiciar pentru scutirea de plata taxei de timbru, iar prin incheierea din 13.06.2014 pronunțată în cererea de reexaminare, s-a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru în suma de 3458 lei în 12 rate lunare.
In apel s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizînd apelul prin prisma motivelor invocate, Tribunalul apreciază că acesta este, în parte, fondat.
Cu privire la solicitarea apelantului de a se scădea din valoarea imobilului sumele reprezentînd lucrările de reconstrucție și imbunătățiri, cele reprezentînd întreținerea mamei bolnave și arenda terenului agricol, Tribunalul, în ședința din data de 25.09.2014, a pus în discuția părților admisibilitatea acestei cereri.
Așa cum, de altfel, susține chiar apelantul, aceste cereri nu au fost judecate la instanța de fond.
Pîrîtul nu a formulat cerere reconvențională la judecarea în fond a cererii, nu a formulat întîmpinare, nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, astfel că solicitarea acestuia de a se avea în vedere anumite sume de bani la stabilirea valorii de circulație a imobilului nu a fost adusă niciodată în fața instanței de fond și, în consecință, nu a fost judecată de către aceasta.
Potrivit art 294 c.pr.civ „În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.”
Dispozițiile textului de lege citat sunt în concordanță cu principiul de drept ce se regăsește în adagiul tantum devolutum quantum iudicatum, principiul consacrînd faptul, firesc, că instanța de apel este chemată să controleze și să judece numai ceea ce a judecat prima instanță.
Față de cele arătate, Tribunalul apreciază că cererea apelantului de scăderea din valoarea imobilului a unor sume de bani ce nu au fost constatate, în prealabil, la instanța de fond, constituie o cerere nouă formulată direct în apel, care, potrivit legii, este inadmisibilă.
În ceea ce privește valoarea de circulație a imobilului, Tribunalul apreciază că aceasta a fost în mod corect stabilită.
Din raportul de expertiză rezultă că la stabilirea valorii de circulație s-a utilizat metoda comparației prin bonitate, avîndu-se în vedere caracteristicile imobilului, zona de amplasare a acestuia și cererile de vînzări imobile amplasate similar.
Totodată, Tribunalul constată că la stabilirea valorii de circulație, coeficienții de individualizare care au dus la creșterea valorii imobilului au fost unii obiectivi, ce au legătură cu zona în care e amplasat imobilul, dotările din zonă, posibilitatea de aprovizionare și transport. Mai mult, Tribunalul constată că, în ceea ce privește starea imobilului, expertul a alocat un coeficient cu minus ( - 5%) deci, care duce la scăderea valorii, ca urmare a faptului că imobilul necesită efectuarea de lucrări de reparații pentru asigurarea condițiilor optime locuirii.
Față de constatările expertului, Tribunalul apreciază că eventualele lucrări ce ar fi fost efectuate de către apelant la imobil au fost lucrări necesare asigurării unei normale folosințe a acestuia ( apelantul fiind cel care a locuit, împreună cu familia, în imobil) și nu lucrări care să fi dus la creșterea valorii imobilului.
În ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune, Tribunalul apreciază critica apelantului ca fiind întemeiată.
Din concluziile raportului de expertiză rezultă că, față de caracteristicile imobilului ( suprafața terenului, deschiderea la stradă, componența construcției) împărțirea în natură nu este recomandată.
Totodată, se arată că prin împărțirea imobilului scade valoarea terenului care este grevat de servitutea de acces.
Din înscrisurile depuse la dosar Tribunalul constată că între părți există grave neînțelegeri care ar face, practic, imposibilă o conviețuire pașnică a celor două părți în imobil. De asemenea, imobilul este locuit de multă vreme doar de către pîrît și familia acestuia.
Mai mult, loturile formate duc la împărțirea construcției într-o modalitate inechitabilă, destinația camerelor atribuite fiind de natură a nu asigura uneia dintre părți o bună utilizare a locuinței. Astfel, în lotul BCDEFGB este inclusă atît baia cît și bucătăria, pe cînd în lotul ABCDA nu sunt incluse decit camere de locuit.
Fată de cele arătate Tribunalul apreciază că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art 67310 alin 1 c.pr.civ potrivit cărora, dacă împărțirea în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia, se poate atribui întregul bun unuia dintre coproprietari, la cererea sa.
Apreciind că instanța de fond a făcut o greșită apreciere a materialului probator și nu a aplicat corect criteriile legale de partajare, în baza art 296 c.pr.civ, Tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va dispune atribuirea către pîrît a întregului imobil format din teren în suprafață de 375 mp și casă cu 4 camere și dependințe situat în C., . bis, jud C..
Avînd în vedere cotele deținute de către părți, de ½ fiecare, stabilite prin certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 20/17.06.2005 la B.N.P. C. B. și valoarea imobilului de_ lei, Tribunalul va obliga pîrîtul la plata către reclamantă a sumei de_,5 lei cu titlu de sultă.
Restul mențiunilor din sentința civilă apelată urmează a fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul pârât V. G., cu domiciliul în Constanta, . BIS, județ C., împotriva sentinței civile nr.9260/21.06.2013 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. E., cu domiciliul procesual ales în Constanta, ., ..
Schimba in parte sentința apelata nr. 9260, pronunțata la data de 21.06.2013 de Judecătoria Constanta, in sensul ca dispune atribuirea către piritul V. G. a întregului imobil format din teren in suprafața de 375 mp in acte ( 376 mp din măsurători) si casa cu 4 camere, doua holuri, baie si bucătărie, in suprafața utila de 68,97 mp situat in Constanta, . bis, jud Constanta.
Obliga piritul V. G. la plata către reclamanta B. E. a sumei de_,5 lei cu titlu de sulta.
Mentinte restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. M. A. L. G. B.
Jud.fond C.-M.T./Red.și tehnored.dec.jud.F.M./14.10.2014/5ex.
Emis 2 comunicări/14.10.2014
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 9/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Fond funciar. Decizia nr. 540/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
