Actiune in regres. Decizia nr. 504/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 504/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 504/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 504/A
Ședința publică de la 10 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
JUDECĂTOR: V. I. A.
GREFIER: V. E.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului formulat de reclamantul B. A. de Autovehicule din România împotriva sentinței civile nr. 143 din 3 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că a rămas în pronunțare asupra cauzei în ședința publică din data de 20 octombrie 2015, potrivit celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 3 noiembrie 2015, respectiv pentru data de astăzi.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin sentința civilă nr. 143 din 3 iunie 2015, Judecătoriei Întorsura Buzăului s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta B. A. de Autovehicule din România cu sediul în municipiul București, ..40-40bis, etj.6 sector 2, Cod fiscal RO7681180, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la IBS Professional Solutions cu sediul în București, ..15, etj.2, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul G. I. S. cu CNP_ și domiciliul în orașul Întorsura Buzăului, ., ., județul C. și în consecință,
A obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 18.068,53 lei cu titlu de pretenții, suma de 1802,70 lei cu titlu de dobândă legală calculată la debitul în cuantum de 17.777, 58 lei pentru perioada 10.04._14.
A obligat pârâtul să achite reclamantei dobânda legală pentru debitul în cuantum de 18.068,53 lei, începând cu data de 12.12.2014 și în continuare până la achitarea întregului debit.
A obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 1187,82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A respins petitul prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 624,27 lei reprezentând TVA datorat statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 23.01.2012 orele 07:41, pârâtul G. I. S. în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe teritoriul Austriei - autostrada A8 Innkreis, partea carosabilă direcția Passau, km.64,401, . în derapaj datorită unei defecțiuni tehnice a autovehiculului și s-a izbit de șina de ghidare a șoselei pe care circula. (f.24-25)
La data de 20.02.2012. B. Național Carte V. din Austria, a avizat reclamanta B. A. de Autovehicule din România – denumit în continuare BAAR - cu privire la acest incident rutier, solicitând și verificarea situației asigurării autoturismului_, La avizarea de daună a fost anexat procesul verbal de constatare a accidentului în care era indicat ca asigurător societatea .. (F.24-25)
Instanța de fond a mai reținut că urmare a verificărilor efectuate de reclamantă, la solicitarea B. Național de Asigurări pentru Autovehicule Austria s-a comunicat de către . că autoturismul cu nr._ nu era asigurat la data producerii accidentului iar privitor la înmatricularea autoturismului, s-a comunicat de către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor C., că autoturismul marca Volkswagen 7HC cu nr._ este proprietatea . cu sediul în orașul Întorsura Buzăului, ., ., județul C..(f.41-48)
De asemenea efectuându-se verificări în cadrul bazei de date CEDAM privitor la asigurările obligatorii de răspundere auto încheiate pe teritoriul României, a rezultat că auto cu nr._ la data de 23.01.2012 nu era asigurat. (f.27-40)
Pârâtul G. I. S. a fost notificat de către reclamanta BAAR, prin adresa nr. AD_/29.03.2012, despre deschiderea dosarului de daune BAAR/AD-MGA/12/A/_ fiindu-i solicitat să depună în situația care deține, asigurarea valabilă a autoturismului pentru data de 23.01.2012, urmare căreia a înaintat o declarație cu privire la circumstanțele producerii accidentului, însă nu a făcut dovada existenței unei asigurări valabile. (f.54-58)
Instanța de fond a reținut față de considerentele prezentate că urmare demersurilor efectuate de reclamantă, nu s-a făcut dovada existenței unei asigurări RCA/ Carte verde pentru autoturismul cu nr._, valabilă la data producerii accidentului.
La data de 05.03.2013 B. Național Carte V. din Austria a comunicat reclamantei că a soluționat pretențiile de despăgubiri legate de accident, anexând și documentele justificative, solicitând rambursarea sumei de 4016,29 euro, reprezentând: 3492,43 euro daune materiale și 523,86 euro onorariu pentru gestionarea cazului.
La data de 15.03.2013 prin adresa MGA_, reclamanta a notificat pârâtul G. I. S. cu privire la achitarea despăgubirilor solicitate de B. Național din Austria, însă acesta nu a răspuns demersului efectuat, astfel în lipsa dovezii existenței unei asigurări RCA/Carte verde, pentru autoturismul cu nr._, la data de 10.04.2013 a achitat Biroului Național din Austria suma de 4016,29 euro.(f.78, 83-86)
Asupra dispozițiilor legale incidente în speță.
Art.48 alin.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările în România, care prevede că persoanele fizice (……) care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării în România, au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accident în limitele teritoriului de acoperire (….).
Art.1384 alin.1 Cod civil, care prevede că cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepția cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.
Art.1385 Cod civil, care prevede că prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede astfel.
Art.1489 Cod civil, care prevede că în lipsa unei convenții între părți, se aplică dobânda legală.
O.G.nr.13/2011 privind dobânda legală de referință în România.
Art.2 din Directiva 72/166/CEE ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L103/2002) care prevede că în ceea ce privește vehiculele care provin în mod obișnuit de pe teritoriul unui stat membru, prevederile directivei se aplică după încheierea unei convenții între cele șase birouri naționale ale asigurătorilor prin care fiecare birou garantează în concordanță cu legislațiile sale interne, soluționarea cererilor de despăgubire rezultate din accidente provocate pe teritoriul său de vehicule ce provin în mod obișnuit de pe teritoriul altui stat membru, indiferent dacă aceste vehicule sunt asigurate sau nu.
Art.1 din Directiva 91/323/CEE (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L177/1991 ) care prevede că statele membre ale CEE se vor abține de la efectuarea controlului privind asigurarea de răspundere civilă pentru vehiculele care au locul obișnuit de staționare pe teritoriul european al unui stat membru sau pe teritoriul unuia dintre statele ale căror birouri au semnat „Convenția multilaterală de garantare” și prevederile convenției ( art.1, art.3, art.5)
Decizia comisiei nr.3297 din 09.07.2007 privind aplicarea Directivei 72/166/CEE în ceea ce privește controlul asigurării de răspundere civilă auto, pentru extinderea acordului și pentru includerea biroului național de asigurări din România
Directiva 2009/103/CEE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, care reprezintă o versiune consolidată a tuturor directivelor în acest domeniu ce a intrat în vigoare începând cu data de 27.10.2009 ( Jurnal Oficial al Uniunii Europene nr. L 263 din 07.10.2009).
Asupra pretențiilor reclamantei BAAR solicitate prin cererea introductivă.
Privitor la starea de fapt prezentată și a dispozițiilor legale enunțate, concluzionând s-a reținut următoarele:
- Pârâtul G. I. S. a provocat din vina sa în data de 23.01.2012 un accident de circulație pe teritoriul Austriei, cu autoturismul înmatriculat pe teritoriul României cu nr._, fiind avariată șina de ghidare a șoselei pe care circula;
- Autoturismul cu nr._ care avea locul obișnuit de staționare în România nu era asigurat RCA/Carte verde la data producerii accidentului din 23.01.2012, obligație impusă de art.48 din Legea nrt.136/1995.
- Reclamanta BAAR a garantat despăgubirea pentru prejudiciul cauzat de autoturism, cu toate că acesta nu era asigurat, fiind obligată în acest sens prin semnarea Acordului multilateral între birourile naționale de asigurări ale statelor membre ale spațiului european ( după integrarea României în UE)
- B. Asigurări de Autovehicule din Italia, în calitate de birou gestionar a soluționat pretenția de despăgubire Administrației drumurilor ASFINAG și a transmis reclamantei BAAR cererea de rambursare, potrivit art.3 din Convenția multilaterală de garantare.
- Reclamanta BAAR a onorat cererea de rambursare formulată, în condițiile prevăzute de Regulamentul General al Consiliului Birourilor, după ce în prealabil a notificat în acest sens pe pârât, obligație impusă în baza obligației de garantare asumată prin semnarea Acordului și art.5 din Convenția multilaterală de garantare.
- Reclamanta BAAR este îndreptățită să solicite obligarea pârâtului să-i achite contravaloarea despăgubirii, în temeiul art.1384 Cod civil.
Sub aspectul dovedirii cuantumului pretenției solicitate, instanța constată că reclamanta BAAR a făcut dovada acestuia, potrivit înscrisurilor depuse la f.85.
Pentru considerentele prezentate, prima instanță a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 18.068,53 lei cu titlu de pretenții reprezentând: 17.711,43 lei despăgubirea achitată autorităților din Austria, 66,14 lei comision bancar și 290,96 lei contravaloarea traducerii documentelor în vederea rambursării sumei.
Pârâtul a fost obligat să achite cu titlu de prejudiciu efectiv și suma de 1802,70 lei cu titlu de dobândă legală calculată la debitul în cuantum de 17.777, 58 lei pentru perioada 10.04.2013 – data la care BAAR a achitat autorităților din Austria, despăgubirea – și până la 10.11.2014, fiind obligat și în continuare să achite dobânda legală pentru debitul în cuantum de 18.068,53 lei, începând cu data de 12.12.2014 și până la achitarea întregului debit, potrivit O.G.nr.13/2011.
În ceea ce privește pretenția solicitată de reclamanta BAAR de a fi obligat pârâtul la plata sumei de 624,27 lei reprezentând TVA datorat statului, instanța de fond a reținut că operațiunea efectuată de reclamanta BAAR, nu face parte din operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei prevăzute de art.128-art.131 din Legea nr.571/2003, motiv pentru care nu a acordat-o.
Asupra cheltuielilor de judecată.
Reclamanta BAAR a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și alte cheltuieli ce le va onora cu prezenta cauză.
Fiind în culpă procesuală și văzând dispozițiile art.451-art.453 Cod procedură civilă, pârâtul a fost obligat să achite reclamantei cheltuieli de judecată, în măsura în care au fost dovedite, respectiv: 1187,52 lei reprezentând taxă judiciară, pretenție dovedită prin OP nr.3612/27.11.2014 (f.10) și OP nr.809/16.03.2015. (f.137)
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. A. de Autovehicule din România prin care a solicitat modificarea acesteia în sensul să se admită acțiunea așa cum a fost formulată și de a obliga pârâtul să îi plătească și suma de 624,27 lei reprezentând TVA datorată bugetului de stat la încasare.
Apelantul critică sentința instanței de fond pentru că a făcut o interpretare și aplicare greșită a legii. Astfel, taxa pe valoare adăugată reprezintă pentru ea un prejudiciu viitor și cert, acesta fiind datorat bugetului de stat și urmând a fi achitată de instanța de judecată.
A invocat dispozițiile art. 127 din Legea nr. 571/2003 prin care este definită persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin.2, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, conform cărora ea este persoană impozabilă și este înregistrată în acest scop.
Sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. În speță s-a calculat TVA numai la cheltuielile de traduceri, taxa de gestiune și alte cheltuieli.
S-a mai arătat că a intervenit în calitate de garant al obligației pârâtului de despăgubi persoanele cărora le-a a cauzat prejudicii și a achitat despăgubirile în numele acesteia având în vedere că acesta nu a procedat la plata însăși a obligației. Această operațiune constituie în accepțiunea codului fiscal, o prestare de serviciu, conform art. 127 din Codul fiscal.
Suma de 624,27 lei este o sumă pe care trebuie să o achite la bugetul de stat pentru că i s-au admis pretențiile de către instanța de fond și în aceste condiții reprezintă un prejudiciu viitor și cert.
S-a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauză, deși i s-a comunicat cererea de apel și a fost citată procedural pentru termenul de judecată, conform dovezilor de la dosar .
Analizând sentința apelantă în raport cu motivele de apel formulate tribunalul constată următoarele.
În primul rând tribunalul reține că apelantul a promovat în prezentul dosar, la instanța de fond, o acțiune în regres, care este definită în doctrină ca fiind acțiune civilă pusă la dispoziția celui care a fost obligat la plată ori a efectuat-o pentru o altă persoană, urmărind înapoierea de către aceasta a sumei care potrivit legii este în sarcina ei .
Deci, scopul acestei acțiuni este de obligarea aceluia pentru care a plătit, la înapoierea plății făcute pe seama lui prin subrogarea apelantului în drepturile creditorului plătit pentru a putea obține suma plătită creditorului, adică a firmei din străinătate, cât și dobânzi sau alte daune-interese .
Or, tribunalul constată că B. Național din Austria a solicitat la data de 5 martie 2013 rambursarea sumei de 4016,29 euro reprezentând 3.492,43 euro daune materiale și 523,86 euro onorariu pentru gestionarea cazului de daună. Aceste sume se regăsesc consemnate în documentele justificative emise de BAAR Austria ( f. 70-74dosar fond). Se constată din factura proformă emisă de apelant că acesta a procedat la calcularea taxei pe valoare adăugată colectată asupra sumei de gestionare în cuantum de 554,44 lei( 2310,17 lei x24% = 554,44 lei) sumă nesolicitată de societatea de asigurare din Austria pe de o parte, iar pe de altă parte, apelanta în mod nelegal a calculat o taxă pe valoare adăugată colectată aferentă unei cheltuieli.
Or, potrivit dispozițiilor Legii nr. 571/2003, taxa pe valoare adăugată colectată se calculează în cazul vânzării de bunuri sau prestării de servicii și se înregistrează în jurnalul de vânzări. Apelantul nu a efectuat un transfer de bunuri către societatea din Austria, ci din contră a efectuat o cheltuială în sens economic în moment în care a plătit ca și garant al intimatului contravaloarea prejudiciului produs de acesta din urmă în străinătate, adică a efectuat o plată în sens juridic. Ceea ce este cert, este că societatea de asigurare din Austria nu a solicitat de la apelantă un TVA de plată, ceea ce înseamnă că nici aceasta nu poate solicita de la intimat să-i plătească o taxă pe valoare adăugată aferentă unei cheltuieli la care nu se calculează niciodată un astfel de impozit indirect, cu titlu de exemplu doar în cazul cheltuielilor de protocol.
Astfel, potrivit art. 25 din Legea nr. 32/2000, B. A. de Autovehicule din România are obligația de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă autovehiculul care a provocat accidentul nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare. ) Asigurătorii emitenți de documente internaționale de asigurare, Carte V., vor constitui B. A. de Autovehicule din România, în conformitate cu prevederile Convenției Internaționale Carte V.. B. A. de Autovehicule din România este o asociație profesională, independentă și autonomă, care, în baza Convenției Internaționale Carte V., are rol de reglementare a activității asigurătorilor emitenți de documente internaționale de asigurare. Iar, potrivit dispozițiilor art.141 din Legea nr. 571/2003, apelantul este scutit de la plata taxei pe valoare adăugată către bugetul de stat. Legiuitorul prin acest text de lege a stipulat că sunt scutite de taxă: operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operațiuni”. Or, apelantul în calitate de reclamant a desfășurat tocmai o astfel de operațiune de asigurare și reasigurare, pentru care legiuitorul a prevăzut facilitatea de scutire de plata TVA-ului, indiferent de plafonul veniturilor realizate.
Potrivit legislației fiscale se cunoaște că în cazul operațiunilor de asigurare, societățile de asigurare sunt cele care realizează operațiuni scutite de TVA în baza art.141 alin (2) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și de asemenea legislația prevede că despăgubiții ( agenții economici) reprezintă beneficiari ai unor operațiuni scutite - practic pentru aceștia despăgubirile sunt operațiuni la intrare, adică venituri, și pentru care nu se colecteze taxa asupra despăgubirilor încasate. Prin urmare, apelantul nu are dreptul să calculeze din oficiu TVA colectată la o sumă pe care a plătit-o cu titlul de despăgubire și pentru care nu i s-a calculat de creditorul său o astfel de sumă. Pentru el nu reprezintă un venit care să genereze calcularea unui TVA colectată.
De asemenea, tribunalul constată că și cu privire la suma de 290,96 lei reprezentând cheltuieli de traducere, apelantul a calculat TVA colectată asupra unor sume ( ce compun suma amintită) pentru care a plătit contravaloarea serviciului realizat de traducător fără a i se calcula un TVA aferent ( exemplu factura 1281/14.11.2014 în valoare totală de 200 lei, pentru care nu a fost calculat TVA aferent), dar pe care ea l-a calculat în momentul perceperii de la intimat a acestei/tor sume, iar în cazul celorlalte sume avea obligația să plătească contravaloarea fără TVA, deoarece persona fizică plătitoare de TVA, cum este cazul în speță, poate deduce taxa din facturi, în conformitate cu prevederile art. 145-147 Cod fiscal.
Față de aceste considerente, tribunalul constată că în mod judicios prin instanță a soluționat acțiunea apelantei, drept pentru care, în baza art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul, potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de B. A. de Autovehicule din România ( B.A.A.R.) cu sediul social în București, . 40-40 bis, etajul 6, sector 2, înscrisă în Registrul special al Judecătoriei Sector 2 București sub numărul 132/26.11.2002, cod fiscal RO_, având cont bancar nr. RO461INGB_8920 deschis la Banca ING-Bank, Agenția Obor București, cu sediul procesual ales la IBS Professional Solutions din București, ., numărul 37, etaj 4, sector 1, în contradictoriu cu intimatul Gaitan I. S., cu domiciliul în orașul Întorsura Buzăului, ., blocul 1, apartament 1, județul C., împotriva sentinței civile nr.143 din 3 iunie 2015 a Judecătoriei Întorsura Buzăului, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.11.2015.
Președinte Judecător Grefier
B. A. D. V. I. A. V. E.
Red. V.I.A./15.12.2015
Tehnored. V.E./15.12.2015
4 ex.
Judecător fond – M. T.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 489/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 516/2015. Tribunalul... → |
|---|
