Contestaţie la executare. Decizia nr. 1137/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 1137/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 23-12-2013 în dosarul nr. 4082/315/2009
Dosarul nr._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR: 1137
Ședința publică din 23.12.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE- I. M.
JUDECĂTOR- P. G.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenții contestatori M. M. și M. V., ambii cu domiciliul în ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 595/18.12.2012, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimata M. M., cu domiciliul în ., județul Dâmbovița, intimat intervenient forțat fiind B. E. Judecătoresc D. A., cu sediul în Tâgoviște, ..51, ., dosarul având ca obiect „contestație la executare ”.
Recursul este timbrat cu chitanța nr._/18.12.2013, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 97 lei și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Prezența părților, dezbaterile cauzei, au avut loc și s-au consemnat prin încheierea de ședință din data de 20.12.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată pentru data de 23.12.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4.082/315/25.05.2009 pe rolul Judecătoriei Târgoviște, contestatorii M. M. și M. V., prin mandatarul avocat G. A., în contradictoriu cu intimata M. M., au formulat cerere de contestație împotriva executării silite începute de intimată prin B. E. Judecătoresc „A. D.”, în dosarul nr. 424/2009, dosarul de încuviințare al instanței fiind nr. 3._, solicitând anularea formelor de executare silită, inclusiv cu privire la cheltuielile de executare, solicitând și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că, în fapt:
.-în data de 15.05.2009, au fost somați de către executorul judecătoresc D. A. să plătească pârâtei M. M. sumele de 2.776,76 de lei, reprezentând cheltuieli de executare în sarcina lui M. M., și 1.427,06 lei, reprezentând cheltuieli de executare în sarcina lui M. V.;
.-analizând titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr. 707/03.02.2009, rezultă că el, reclamantul M. M., trebuie să plătească sultă pârâtei M. M. în sumă de 680 de lei și să ridice de pe terenul acesteia o bucătărie, iar el, M. V., este obligat să achite sultă pârâtei în sumă de 338 de lei; niciodată ei, reclamanții, nu au împiedicat-o pe pârâtă să pună în executare pe cale amiabilă sentința judecătorească și nu au fost notificați de aceasta înainte de a se adresa executorului judecătoresc, pentru a se executa hotărârea de partaj;
.-nemulțumirea lor este legată de faptul că, deși prin hotărârea judecătorească au fost obligați să plătească pârâtei sultă în sumă de 1.018 lei, cheltuielile de executare sunt de aproape 5 ori mai mari, ceea ce nu este nici moral și nici legal;
.-în cauza dedusă judecății, executorul judecătoresc a încălcat dispozițiile art. 387 indice 4 din Codul de procedură civilă, în sensul că acesta avea obligația să comunice debitorului o somație care să cuprindă termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu, dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și executa de bunăvoie obligația executorul judecătoresc procedând de îndată la executarea silită;
.-în cauza de față, executorul a stabilit un termen de 5 zile și, respectiv, de 10 zile, însă, în același timp, prin somația respectivă, i-a obligat să plătească creditoarei și cheltuielile de executare în sumă de 4.203,82 de lei;
.-în termenele stabilite de executor, ei și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în titlul executor, în sensul că au plătit sulta pârâtei-creditoare, iar el, M. M., a demolat și bucătăria de pe terenul acesteia;
.-îndeplinind obligațiile în termenul stabilit de executor, consideră că obligarea la plata cheltuielilor de executare nu este legală;
.-pentru aceste motive au solicitat admiterea contestației la executare și, pe fond, anularea formelor de executare, inclusiv anularea cheltuielilor de executare, ca fiind nelegale.
În drept, contestatorii și-au întemeiat cererea pe dispozițiile legale mai sus arătate, nearătând care sunt probele cu care înțeleg să își dovedească cererea
La termenul de judecată din data de 12.06.2009, intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de contestație la executare, ca neîntemeiată, și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul apărătoarei sale.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că, în fapt:
Din cuprinsul cererii contestație la executare nu rezultă temeiul de drept pe care se sprijină, ce reprezintă această contestație, dacă este o contestație la executarea propriu-zisă și, dacă da, ce act de executare se vizează, sau dacă este vorba de o contestație la titlu;
Mergând pe motivele invocate de contestatori în cererea lor, acestea nu sunt motive care să conducă la admiterea acesteia, astfel:
.-în ce privește cererea de executare pornită de ea, creditoarea M. M., aceasta cuprinde 3 capete, și anume: punerea sa în posesie pe terenul de la punctul „Acasă” și pe celelalte terenuri atribuite în lot, recuperarea sultelor actualizate la care au fost obligați prin titlu executoriu contestatorii și recuperarea cheltuielilor de executare;
.-contestatorii cunoșteau conținutul sentinței de partaj și obligațiile ce le revin în baza acestei sentințe și nimeni nu i-a împiedicat să-și execute de bunăvoie aceste obligații, cu referire la sultele ce le aveau de achitat, în sarcina sa neexistând obligația notificării acestora, ei fiind de drept în întârziere după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii;
.-după depunerea cererii de executare, executorul judecătoresc, cu respectarea riguroasă a dispozițiilor în materie de executare, le-a comunicat debitorilor-contestatori somații în care se prevedeau obligațiile ce le incumbă și termenul de executare;
.-după primirea somațiilor, contestatorii-debitori învederează că și-ar fi executat parte din obligații, însă acest fapt nu-i scutește de plata cheltuielilor ocazionate de executare, acest fapt fiind în acord cu dispozițiile art. 371 indice 7 punctul 2 indice 2, care prevăd: „De asemenea debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.”;
.-în fine, executorul judecătoresc va trebui să facă deplasarea în teren pentru punerea în posesie a contestatoarei asupra suprafeței de teren ce i-a fost atribuită în căminul casei și pentru declararea scoaterii din posesie a contestatorilor, prin încheierea procesului-verbal de executare, cu consecințele ce le are acesta din punct de vedere juridic;
.-A solicităat respingerea contestației la executare, ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de 12.06.2009, instanța de fond a pus în discuția părților introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a Biroului E. Judecătoresc „A. D.”, față de faptul că în cauză au fost contestate și cheltuielile de executare stabilite de acesta, dispunând în acest sens și făcând aplicarea dispozițiilor art. 114 indice 1 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Față de capătul de cerere privind contestarea cheltuielilor de executare stabilite de executorul judecătoresc A. D., instanța a solicitat prin încheierea de ședință din data de 26.06.2009 intervenientului forțat B. E. Judecătoresc „A. D.” să comunice justificarea cheltuielilor de executare în dosarul său de executare nr. 424/2009.
Intervenientul forțat B. E. Judecătoresc „A. D.” a comunicat instanței, în data de 13.07.2009, sub nr. 424/2009/09.07.2009, cu privire la cheltuielile de executare evidențiate în procesele-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare, următoarele:
.-prin titlul executoriu sentința civilă nr. 707 din data de 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, prin care s-a consfințit tranzacția încheiată între părți din data de 03.02.2009, părțile și-au asumat obligații pe care trebuia să le aducă la îndeplinire de bunăvoie, din cauza faptului că nu au fost aduse la îndeplinire până în data de 24.04.2009 creditoarea M. M. formulând cerere de executare silită;
.-s-a avut în vedere la stabilirea cheltuielilor de executare atât valoarea onorariilor pentru obligațiile din titlu, cât și natura acestor obligații, astfel:
.-fiind somat debitorul M. M.: să lase în deplină proprietate și posesie creditoarei M. M. imobilele atribuite conform lotului nr. 1, valoarea maximă a onorariului este de 2.200 de lei + TVA; să ridice de pe terenul cămin de casă de 410 metri pătrați proprietatea creditoarei, așa cum prevăd dispozițiile art. 580 indice 2 din Codul de procedură civilă, bucătăria ce pică pe terenul acesteia, valoarea maximă de onorariu este de 2.200 de lei + TVA; să plătească suma de 680 de lei, cu titlu de sultă; astfel că valoarea onorariului de 2.268 lei, la care se adaugă TVA, taxele de timbru în valoare de 12,15 lei, taxele conform Hotărârii nr. 2/2007 a Consiliului U. N. E. J., în valoare de 55,20 de lei și TVA, și taxele de timbru de 10,49 de lei, astfel că valoarea cheltuielilor de executare este cu mult sub valoarea prevăzută de lege;
.-debitorul M. V. a fost somat să lase în deplină proprietate și posesie creditoarei imobilele ce i-au fost atribuite conform lotului nr. 1 și să plătească suma de 338 de lei, cu titlul de sultă, onorariul fiind de 1.133,80 de lei, plus TVA, în valoare de 215,42 lei, la care s-au adăugat taxele de timbru de 12,15 lei, taxele calculate potrivit Hotărârii nr. 2/2007 a Consiliului U. N. E. J., în valoare de 55.20 de lei, și TVA la această sumă, în valoare de 10,49 de lei, de asemenea și această valoare a cheltuielilor de executare fiind cu mult sub valoarea prevăzută de lege.
.-complexitatea actului de executare poate face ca, în afara acestor sume menționate cu titlul de onorariu și cheltuieli, să se majoreze cheltuielile de executare în funcție de îndeplinirea sau neîndeplinirea de către debitori a obligațiilor pe care le au potrivit titlului executor în termenele prevăzute de lege.
La termenul de judecată din data de 02.10.2009, la interpelarea instanței, apărătorul contestatorilor a precizat cererea de contestație la executare, în sensul că aceasta privește numai procesele-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare silită, nu și executarea silită însăși, instanța luând act de această precizare.
La același termen de judecată, la interpelarea instanței de fond, apărătoarea intimatei a arătat că, după câte cunoaște, după emiterea și comunicarea somației privind executarea silită, contestatorii au făcut plata sumelor arătate în titlul executoriu, fără actualizarea acestora, și au demolat un colț de bucătărie, însă nu s-a trasat linia de delimitare a proprietăților părților, astfel încât nici în acel moment nu se poate afirma că titlul executoriu este pus în executare silită sau că a fost executat de bunăvoie, între părți continuând să existe o situație tensionată, comunicarea nefiind posibilă.
La solicitarea instanței de fond, în data de 20.10.2009, intervenientul forțat a comunicat, sub nr. 424/2009/19.10.2009, faptul că în data de 06.10.2009 a fost fixat termen de executare pentru data de 14.10.2009, ora 9,30, însă, după cum reiese din dovezile anexate, deplasarea nefiind posibilă, din cauza timpului nefavorabil, aspect menționat și în procesul-verbal nr. 424/14.10.2009, urmând a fi stabilit ulterior un nou termen de deplasare la imobilele ce fac obiectul punerii în posesie și de respectare a obligației de a face asumată de către debitori, executarea silită fiind în curs de realizare.
Prin sentința civilă nr.595/18.12.2012 s-a dispus respingerea acțiunii și obligarea fiecărui contestator la plata către intimată a sumei de 350 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin sentința civilă nr. 707/03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în cauza cu nr. 1._, care este irevocabilă, fiind și învestită cu formulă executorie, înscris aflat la filele 9-12 din dosarul de judecată, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta M. M., prezenta intimată, împotriva pârâților M. M. și M. V., prezenții contestatori, dispunându-se partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului M. G., decedat în data de 15.08.1991, conform tranzacției încheiate de părți în data de 03.02.2009.
În data de 24.04.2009 intimata M. M. a solicitat intervenientului forțat B. E. Judecătoresc „A. D.” executarea titlului executoriu constituit de sentința civilă nr. 707/03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în cauza cu nr. 1._, care este irevocabilă, învestită cu formulă executorie, împotriva prezenților contestatori, pentru ca aceștia să îi lase în deplină proprietate și posesie imobilele atribuite conform lotului nr. 1, pentru recuperarea sultelor actualizate și pentru recuperarea cheltuielilor de executare, precizând că este de acord cu plata cheltuielilor de executare ocazionate de aceasta și a onorariului executorului judecătoresc, fiind înregistrată această cerere sub nr. 424/2009 în data de 24.04.2009 la intervenientul forțat.
Prin somația nr. 424/2009/14.05.2009, emisă de Biroului E. Judecătoresc „A. D.”, către M. M., contestatorul a fost somat, în baza titlurilor executorii sentința civilă nr. 707 din data de 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, rămasă definitivă și învestită cu formula executorie, și procesul-verbal nr. 424/2009 din data de 14.05.2009 de stabilire a cheltuielilor de executare, de pe care se alătură câte o copie, potrivit art. 387 din Codul de procedură civilă, ca în termen de:
-5 zile de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 578 din Codul de procedură civilă, să lase în deplină proprietate și posesie creditoarei M. M. imobilele atribuite acesteia conform lotului nr. 1 din susmenționata sentință,
-10 zile de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 580 indice 2 din Codul de procedură civilă, să ridice de pe terenul cămin de casă de 410 de metri pătrați, ce este proprietatea creditoarei M. M., bucătăria ce pică pe terenul acesteia,
-o zi de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 411 din Codul de procedură civilă, să achite la casieria acestui birou, pentru creditoare, suma de 680 de lei reprezentând sultă, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație în data plății.
În procesul-verbal nr. 424/2009/14.05.2009, întocmit de B. E. Judecătoresc „A. D.”, aflat la fila 8 din dosarul de judecată, s-au arătat următoarele:
.-având în vedere cererea de executarea silită a titlului executoriu reprezentând sentința civilă nr. 707 din data de 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, rămasă definitivă și învestită cu formulă executorie, privind pe creditoarea M. M. și pe debitorul M. M., în baza art. 371 indice 7 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Legii nr. 332/17.07.2006, O. M. J. nr. 2.550/C/14.11.2006 și a Hotărârii nr. 2/2007 din 07.03.2007 a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România și pe baza actelor doveditoare depuse de creditoare, se stabilesc cheltuieli de executare ocazionate cu executarea silită, în sarcina debitorului, în cuantum de 2.776,76 de lei sumă compusă din:
- 2.268 de lei - onorariul executării silite;
- 430,92 de lei-TVA;
- 12,15 lei - taxe de timbru;
- 55,20 de lei - înregistrarea dosarului, formarea dosarului, emiterea somației, procesul-verbal de îndeplinire a procedurii, timbrul poștal, arhivarea dosarului;
- 10,49 de lei - TVA-ul calculat la taxele de mai sus.
.-prezentul proces-verbal constituie titlu executoriu potrivit dispozițiilor art. 371 indice 7 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Prin somația nr. 424/2009/14.05.2009, emisă de B. E. Judecătoresc „A. D.” către M. V., a fost somat contestatorul, în baza titlurilor executorii sentința civilă nr. 707 din data de 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, rămasă definitivă și învestită cu formula executorie, și procesul-verbal nr. 424/2009 din data de 14.05.2009 de stabilire a cheltuielilor de executare, de pe care s-au alăturat copii, potrivit art. 387 din Codul de procedură civilă, ca în termen de:
.-5 zile de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 578 din Codul de procedură civilă, să lase în deplină proprietate și posesie creditoarei M. M. imobilele atribuite acesteia conform lotului nr. 1 din sentință,
.-o zi la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 411 din Codul de procedură civilă, să achite la casieria acestui birou, pentru creditoare, suma de 338 de lei, reprezentând sultă, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație la data plății.
Tot prin somația nr. 424/2009/14.05.2009, emisă de B. E. Judecătoresc „A. D.” către M. V., s-a menționat că are obligația să plătească creditoarei și suma de 1.427,06 lei, reprezentând cheltuieli de executare, stabilite în sarcina sa potrivit procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare până la data somației, în caz de neconformare procedându-se la executarea silită conform legii, urmând ca acesta să suporte cheltuielile de executare efectuate cu noile acte de procedură întocmite, potrivit art. 371 indice 7 din codul de procedură civilă și Hotărârii nr. 2/2007 a U. N. E. J.
De asemenea, instanța de fond a reținut ca situație de fapt că în procesul-verbal nr. 424/2009/14.05.2009, întocmit de B. E. Judecătoresc „A. D.”, aflat la fila 14 din dosarul de judecată, s-au arătat următoarele:
-având în vedere cererea de executare silită a titlului executoriu reprezentând sentința civilă nr. 707 din 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, rămasă definitivă și învestită cu formulă executorie, privind pe creditoarea M. M. și debitorul M. V., în baza art. 371 indice 7 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Legii nr. 332/17.07.2006, O. M. J. nr. 2.550/C/14.11.2006 și a Hotărârii nr. 2/2007 din 07.03.2007 a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România și pe baza actelor doveditoare depuse de creditoare, se stabilesc cheltuieli de executare ocazionate cu executarea silită, în sarcina debitorului, în cuantum de 1.427,06 lei, sumă compusă din:
- 1.133,80 de lei - onorariu executare silită;
- 215,42 de lei - TVA;
- 12,15 lei – taxe de timbru;
- 55,20 de lei - înregistrarea dosarului, formarea dosarului, emiterea somației, procesul-verbal de îndeplinire a procedurii, timbrul poștal, arhivarea dosarului;
- 10,49 de lei - TVA-ul calculat la taxele de mai sus.
În data de 14.10.2009 a fost încheiat procesul-verbal nr. 424/14.10.2009, de B. E. Judecătoresc „A. D.”, în dosarul de executare nr. 424/2009, aflat la fila 49 din dosarul de judecată, în care s-a menționat că:
-în baza sentinței civile nr. 707 din data de 03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. 1._, definitivă și învestită cu formulă executorie, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâții M. M. și M. V., dispunându-se partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului M. G., decedat în data de 15.08.1991, conform tranzacției încheiate între părți în data de 03.02.2009, atribuindu-se creditoarei bunurile imobile conform lotului nr. 1, ca urmare a faptului că pârâții-debitori nu au îndeplinit de bunăvoie obligația ce le revenea potrivit art. 371 indice l din Codul de procedură civilă, reclamanta-creditoare a formulat cerere de executare silită înregistrată la acest birou sub nr. 424/2009;
-la cererea creditoarei și a Biroului E. Judecătoresc „A. D.”, Judecătoria Târgoviște, prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu în data de 11.05.2009, în dosarul nr. 3._, a încuviințat executarea silită a susmenționatului titlu executoriu;
-în cauză s-au emis somații debitorilor potrivit art. 578 și art. 411 din Codul de procedură civilă și s-au întocmit procesele-verbale nr. 424/2009 de stabilire a cheltuielilor de executare ce au fost comunicate debitorilor împreună cu copia titlului executoriu;
-în data de 06.10.2009 s-au înaintat adrese debitorilor să rămână la domiciliile lor în data de 14.10.2009, la ora 9,30, și Poliției Comunei Dragomirești, pentru a însoți executorul judecătoresc la imobilele ce fac obiectul punerii în posesie în data de 14.10.2009, la ora 9,30, după cum se constată din dovezile din dosar;
-în data de 14.10.2009, fiind fixat termen pentru executarea silită, s-a procedat la redactarea prezentului proces-verbal, menționându-se faptul că din cauza timpului nefavorabil, nu a fost posibilă deplasarea și efectuarea măsurătorilor pentru a se proceda la punerea în posesie a reclamantei-creditoare asupra celor cinci suprafețe de teren atribuite și a se constata dacă atât creditoarea, cât și debitorii și-au îndeplinit obligațiile asumate de către aceștia, astfel că urmează a fi fixat un nou termen, pentru când vor fi înștiințați creditoarea și debitorii.
Instanța de fond a mai reținut că în procesul-verbal nr. 424/12.11.2009, din dosarul de executare nr. 424/2009, întocmit de intervenientul forțat, aflat la filele 58-59 din dosarul de judecată, următoarele, în plus față de ce s-a arătat în precedentul proces-verbal, s-a menționat că:
-în data de 14.10.2009 s-a întocmit procesul-verbal nr. 424/2009;
-în data de 30.10.2009 s-a înaintat adresă creditoarei pentru a lua legătura cu executorul judecătoresc în vederea stabilirii termenului de deplasare și punerii în executare a susmenționatului titlu executoriu;
-în data de 06.11.2009 s-au înaintat adrese debitorilor să rămână la domiciliile lor în data de 12.11.2009, începând cu ora 11,00, pentru a fi prezenți la executarea silită ce urmează a se efectua, după cum se constată din dovezile de la dosar;
-în data de 12.11.2009, la cererea creditoarei M. M. și însoțit fiind de aceasta, s-a deplasat la imobilele atribuite acesteia, mai întâi la suprafețele de teren intravilan din ., județul Dâmbovița, și apoi la celelalte suprafețe de teren, unde i-au găsit prezenți pe debitorii M. V. și M. M., cărora le-a adus la cunoștință calitatea și scopul sosirii lor, iar aceștia au declarat faptul că la masa de partaj nu au fost incluse toate suprafețele de teren și din acest motiv sunt nemulțumiți de hotărârea ce se execută;
-la stăruința creditoarei și conform titlului de mai sus, a identificat suprafețele de teren de 410 metri pătrați de curți-construcții, situată în tarlaua 10, ., de 736 de metri pătrați de teren arabil intravilan, situat în tarlaua 10, . 500 de metri pătrați de teren arabil extravilan, situată în tarlaua 30, . ce se află situate pe raza comunei Dragomirești, satul Râncaciov, județul Dâmbovița, s-au efectuat măsurătorile necesare delimitării acestor suprafețe de teren potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de experta Erlik Genevieve, după care a pus-o în posesie pe creditoarea M. M. asupra următoarelor suprafețe de teren:
-suprafața de 410 metri pătrați de teren curți-construcții, situată în tarlaua 10, . suprafeței de 1.257 de metri pătrați, conform titlului de proprietate nr. 137.440/10.03.2004, situată în intravilanul comunei Dragomirești, satul Râncaciov, județul Dâmbovița, suprafața având următoarele vecinătăți: drumul sătesc 63, T. I., M. M., M. M., așa cum reiese din raportul de expertiză întocmit în cauză;
-suprafața de 736 de metri pătrați de teren arabil intravilan al localității Dragomirești, satul Râncaciov, județul Dâmbovița, situat în taralua 10, . parte din suprafața totală de 2.208 metri pătrați și care are ca vecinătăți: restul proprietății lui M. M., M. M., T. I., O. M., conform schiței anexe a raportului de expertiză efectuat în cauză de experta Erlik Genevieve;
-suprafața de 500 de metri pătrați de teren arabil extravilan situat în tarlaua 30, . suprafața totală de 1.500 de metri pătrați, având următoarele vecinătăți: T. A., Pârâul Șuța, M. M. și drumul de exploatare, conform schiței anexe a raportului de expertiză efectuat în cauză de experta Erlik Genevieve.
-a cerut părților prezente să se deplaseze la celelalte două suprafețe de teren, de 3.395 de metri pătrați de categoria de folosință extravilan, situat în tarlaua 30, . de 900 de metri pătrați de teren vegetație forestieră, dar niciunul dintre cei prezenți nu a putut indica hotarele, pentru a se efectua măsurătorile necesare delimitării acestor suprafețe de teren, urmând a se solicita sprijinul expertei ce a efectuat raportul de expertiză și agentului agricol din cadrul Primăriei Comunei Dragomirești, în vederea identificării acestor ultime două suprafețe de teren și punerii în posesie a creditoarei;
-a scos din posesie pe debitorii M. M. și M. V. de pe suprafețele de teren asupra cărora creditoarea a fost pusă în posesie, suprafețe de teren ce au fost delimitate cu țăruși la capetele lățimilor și lungimilor terenurilor, punând în vedere debitorilor a lăsa în deplină proprietate și posesie creditoarei suprafețele de teren asupra cărora aceasta a fost pusă în posesie, în caz contrar fiind încălcate prevederile art. 271 din Codul penal;
-a constatat faptul că M. M. și-a ridicat construcțiile aflate pe terenul cămin de casă atribuit numitului M. V., construcții ce constau într-o bucătărie de vară din P. acoperită cu tablă și un coteț de porci și păsări din scândură;
-de asemenea, a constatat că pe terenul creditoarei debitorul M. M. mai are o construcție, având destinația de bucătărie de vară din cărămidă, acoperită cu plăci ondulate, cu o singură cameră și un wc, construcții pe care debitorul s-a obligat a le demola spre a numai suporta alte cheltuieli;
-cum debitorii nu au adus la îndeplinire de bunăvoie obligația plății sultelor și a cheltuielilor de executare, urmează a fi continuată executarea silită pentru recuperarea acestora, punând în vedere totodată debitorilor a achita sumele menționate în somația nr. 424/14.05.2009, emisă debitorului M. M., și nr. 424/14.05.2009, emisă debitorului M. V., în termenul însemnat de art. 411 din Codul de procedură civilă, în caz de neachitare urmând a fi suportate celelalte cheltuieli ce vor fi efectuate cu executarea, până la recuperarea sumelor arătate în somații.
De asemenea instanța a reținut că prin procesul-verbal nr. 424/04.03.2010, încheiat de B. E. Judecătoresc „A. D.”, în dosarul nr. 424/2009, aflat la filele 70-71 din dosarul de judecată, s-au arătat următoarele:
.-în data de 03.12.2009 s-a înaintat adresă expertei Erlik Genovieve, pentru ca în data de 07.12.2009 aceasta să se prezinte la sediul biroului executorului judecătoresc, pentru a da lămuriri cu privire la schițele întocmite în cauză de expertă, urmând a fi efectuată o nouă deplasare la terenul din punctul „Acasă”, după cum se constată din dovezile din dosar;
.-în data de 04.03.2010, la cererea debitorului M. M. și a soției acestuia și a creditoarei M. M., s-a efectuat o nouă deplasare la terenul din punctul „Acasă”, unde a fost pusă în posesie creditoarea M. M., deoarece în cauză s-au efectuat mai multe schițe anexă ale raportului de expertiză, iar prin aplicarea în teren a schiței întocmite de expert, ce aredenumirea „Plan cu propunere de dezmembrare T. 10, P. 71 și P. 72 ., județul Dâmbovița, scara 1/500”, în partea de jos a planului fiind făcută mențiunea: „Judecătoria Târgoviște, dosar nr. 1._, întocmit expert Erlik Genevieve”, nu se permite lotului 2 - M. M. a avea acces la terenul său prin proprietatea atribuită creditoarei, acesta având acces la terenul în suprafață de 736 de metri pătrați decât prin trecerea pe terenul lui M. V., motiv pentru care s-audeplasat în jurul orei 13,30 la terenul din punctul „Acasă” asupra căruia creditoarea a fost pusă în posesie, iar aici au fost găsiți prezenți M. M. și soția acestuia;
.-a adus la cunoștință scopul deplasării, efectuând măsurătorile potrivit schiței prezentate de către creditoare, după care debitorul M. M. și soția acestuia au prezentat o altă schiță decât cea în baza căreia s-au efectuat măsurătorile, cu completare făcută pe aceasta, constând în: „hașurarea unei suprafețe de 9 mp., la colțul dinspre S-V a terenului ce aparține creditoarei M. M. în suprafață de 410 mp și cu mențiunea: legendă - un pătrat hașurat, S= 9 mp., drum comun de acces către lotul 2 A”;
.-în această situație, văzând că numita M. M., creditoarea, a împrejmuit cu zid de beton având înălțimea de circa 15-25 de cm și stâlpi din țeavă tubing întreaga suprafață de teren 410 metri pătrați, că prin tranzacția consfințită de instanță se atribuie creditoarei suprafața de 410 metri pătrați, așa cum suprafața de teren este reprezentată grafic în schița pe baza căreia s-au efectuat măsurătorile, drumul comun de acces către lotul 2 neavând o reprezentare grafică în schița prezentată de către creditoare, având în vedere susținerea creditoarei și a ginerelui acesteia care au comunicat faptul că la întocmirea tranzacției a fost prezentată decât schița pe care există mențiunea în interiorul reprezentării grafice a terenului ce aparține creditoarei dinspre DS 63 „lot 1 CC”, fără a fi menționată suprafața de teren și cui aparține, iar debitorul M. M. și soția acestuia au afirmat la data deplasării expertei cum că vor trece la terenul în suprafață de 736 de metri pătrați, ce le aparține lor, pe terenul atribuit debitorului M. V., nefăcându-se vorbire de vreun drum de acces care să fie creat pe terenul lui M. M., ulterior fiind depusă altă schiță, cu mențiuni făcute în interiorul patrulaterului reprezentând grafic lotul 1 CC, și anume: „M. M. S = 419 mp”;
Instanța a reținut că s-a dispus partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului M. G., decedat în data de 15.08.1991, conform tranzacției încheiate de părți în data de 03.02.2009 fără a fi omologată o anumită schiță a raportului de expertiză întocmit de experta Erlik Genovieve; cum debitorul M. M. și soția acestuia au prezentat schița din care reiese reprezentarea grafică a drumului de acces comun în suprafață de 9 metri pătrați, identificat la partea de sud-vest a terenului proprietatea creditoarei, apreciază faptul că se impune ca instanța să lămurească înțelesul și întinderea dispozitivului hotărârii judecătorești ce se execută, pentru ca executorul judecătoresc să procedeze la punerea în posesie a creditoarei conform schiței pe care ce se va omologa, în momentul de față, din cauza existenței mai multor schițe aflate în dosarul în care s-a pronunțat această hotărâre, cu reprezentare grafică diferită, neputându-se aprecia care dintre acestea ar putea rămâne ca fiind valabilă;
.-având în vedere faptul că celelalte trei suprafețe de teren asupra cărora creditoarea ar urma a fi pusă în posesie nu au putut fi identificate, se va înainta adresă expertei pentru ca, de comun acord cu executorul judecătoresc, să fie fixat termen pentru punerea în posesie și asupra acestor imobile, urmând a se efectua deplasare la aceste suprafețe de teren, spre a fi identificate și delimitate;
.-din cauza faptului că debitorii nu au achitat nici o sumă de bani din cheltuielile de executare, vor fi emise dispoziții de poprire pentru cei doi debitori.
Coroborând toate probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile și de cererea introductivă de instanță, așa cum a fost aceasta precizată ulterior, judecătoria a stabilit următoarele:
Deși prin cererea introductivă de instanță contestatorii au solicitat anularea tuturor formelor de executare silită, inclusiv a celor cu privire la stabilirea cheltuielilor de executare silită, la termenul de judecată din data de 02.10.2009 cererea de contestație la executare a fost precizată în sensul că aceasta privește numai procesele-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare silită, nu și executarea silită însăși, precizare a cererii de contestație la executare de care instanța a luat act.
Prin urmare, instanța s-a pronunțat numai asupra cheltuielilor de executare silită stabilite de executorul judecătoresc, mai sus reținute de instanță în detaliu, temeiurile de fapt și de drept fiind comunicate de intervenientul forțat B. E. Judecătoresc „D. A.” cu privire la stabilirea acestor cheltuieli de executare pentru fiecare dintre debitorii obligațiilor de executat care sunt contestatorii din prezenta cauză, în raport de obligațiile pe care aceștia le au de executat față de creditoarea lor, intimata din prezenta cauză, obligații precizate în titlul executor pus în executare silită, așa cum instanța a reținut în detaliu prin cele de mai sus.
A mai apreciat instanța de fond că deși în diverse momente procesuale contestatorii au susținut că ei executaseră cel puțin în parte unele dintre obligațiile ai căror debitori sunt prin titlul executor pus în executare silită de intimată, totuși aceștia nu au făcut dovezi în acest sens, și anume nici cu privire la faptul că anterior formulării cererii de executare silită de către intimată lăsaseră în deplină proprietate și posesie acesteia terenurile din lotul I care a revenit intimatei M. M., nici, în ceea ce-l privește pe contestatorul M. V., că ar fi ridicat de pe terenul cămin de casă în suprafață de 410 metri pătrați, ce a revenit intimatei M. M., bucătăria sa ce pica pe terenul acesteia, nici că ar fi plătit aceștia sultele la care au fost obligați, dimpotrivă, din actele de executare silită încheiate ulterior de către executorul judecătoresc, mai sus reținute de instanță, rezultând faptul că niciuna dintre aceste obligații nu fusese executată de bunăvoie de contestatori, unele dintre acestea nefiind executate nici până în data pronunțării prezentei hotărâri, și anume cu privire la suprafețele de 3.395 de metri pătrați și de 900 de metri pătrați din lotul intimatei, părțile neputându-se pune de acord unde se află aceste suprafețe de teren cu exactitate.
De asemenea, din adresa din data de 07.09.2010, și anume nr. 424/2009/06.09.2010, a intervenientului forțat, a rezultat faptul că intimata a fost pusă în posesie asupra terenurilor în suprafețe de 410 metri pătrați, 736 de metri pătrați și 500 de metri pătrați în data de 12.11.2009, însă chiar și după această punere în executare a intimatei, cu privire la 3 dintre cele 5 terenuri care reveneau în lotul său, au existat obiecțiuni în ceea ce privește delimitarea acestora, în sensul învederat de același intervenient forțat prin aceeași adresă.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că nu poate reține pentru nici un temei de fapt că prezenții contestatori și-au îndeplinit, chiar și după începerea executării silite, printr-o înțelegere cu intimata, obligațiile ce le reveneau din punerea în executare silită a titlului executor, de către intimată, cu privire la drepturile acesteia izvorând din acest titlu executoriu.
De asemenea, a mai precizat că din procesul verbal nr. 424/12.11.2009, rezultă că contestatorul M. M. nu își îndeplinise obligația de a ridica de pe terenul cămin de casă de 410 metri pătrați al intimatei bucătăria de vară din cărămidă, acoperită cu plăci ondulate, cu o singură cameră și un WC, până în aceeași dată, din același proces-verbal rezultând că prezenții contestatori nu își îndepliniseră nici obligația plății sultelor către intimată, deși aceștia fuseseră somați cu privire la îndeplinirea acestor obligații prin somațiile din data de 14.05.2009.
Instanța de fond a constatat și că dispozițiile art. 371 indice 7 alin. 2 din Codul de procedură civilă, invocate de intimată în apărarea sa, prevăd că acele cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel, de asemenea, debitorul fiind ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară, că dispozițiile art. 371 indice 7 alin. 3 din Codul de procedură civilă prevăd că sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Totodată, instanța de fond a apreciat că actul normativ în vigoare în momentul începerii executării silite și încheierii proceselor-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare silită era Ordinul nr. 2.550/2006 al ministrului justiției, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
În acest act normativ, pentru desființarea de lucrări sau construcții, este prevăzut onorariul minimal de 150 de lei și onorariul maximal de 2.200 de lei, pentru debitorul persoană fizică, totodată, fiind stabilite, pentru punerile în posesie, onorariile minimale de 60 de lei și maximale de 2.200 de lei, pentru debitorul persoană fizică.
Având în vedere toate actele de executare ce au fost executate până în momentul judecării cauzei de către judecătorie, precum și cele care rezultă că vor fi efectuate, având în vedere stadiul executării silite în momentul pronunțării prezentei hotărâri, față și de dispozițiile legale aplicabile, mai sus reținute de instanța de fond, ținând cont de obiectul juridic și obiectele materiale ale executărilor silite, acestea privind 5 terenuri ale intimatei și un imobil construcție aflat pe unul dintre terenurile intimatei, ținând cont și de faptul că onorariile fixate de intervenientul forțat sunt între limitele maximă și minimă prevăzute pentru aceste onorarii, instanța de fond a apreciat că cererea de contestație la executare, așa cum a fost aceasta precizată ulterior, este nefondată, cheltuielile de executare fiind stabilite în mod legal și temeinic, cu componența comunicată de executorul judecătoresc și reținută de instanță.
Împotriva acestei sentințe contestatoii M. M. și M. V. au declarat recurs.
În motivarea în fapt a cererii, recurenții au arătat că au contestat punerea în executare a unei sentințe de partaj motivat de faptul că în baza unei somații emisă de B. A. Deaconecu au fost obligați să plătească surorii lor, M. M. cheltuieli de executare în sumă de 4.203.82 lei în condițiile în care M. M. avea de plătit pârâtei M. M. o sultă de 680 lei și să ridice de pe terenul acesteia o bucătărie, iar M. V. trebuia să achite pârâtei o sultă de 338 lei.
M. M. nu a încercat să recupereze pe cale amiabilă sumele datorate de recurenți, pentru ca apoi să solicite executarea silită. Instanța nu a ținut cont de prevederile art.3877, Codul de procedura civilă în sensul ca somația să conțină termenul în care cel somat urmează să-și execute obligațiile prevăzute în titlu executoriu.
Recurenții au executat de bună voie titlul executoriu, astfel că la 20.05.2009 a fost demolată bucătăria de pe terenul pârâtei, încheindu-se și un proces verbal în acest sens, astfel încât nu se justifică obligarea lor la plata cheltuielilor de executare.
Intimata M. M. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că instanța de fond a analizat corect dispozițiile legale aplicabile. Astfel, art.3717, alin.2 codul de procedura civilă prevăd că acele cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit. Art.371, alin.3 codul de procedura civilă arată că sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de executorul judecătoresc prin proces verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată.
Intimata a arătat că recurentul exercită abuziv drepturile procesuale deoarece din vina sa s-a ajuns la pornirea executării silite, cunoscând obligațiile ce le revin în baza titlurilor executorii, sentința fiind pronunțată ca urmare a tranzacției părților.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
Prin sentința civilă nr. 707/03.02.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în cauza cu nr.1._, rămasă irevocabilă și învestită cu formulă executorie (filele 9-12 dosar fond), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta M. M., prezenta intimată, împotriva pârâților M. M. și M. V., prezenții recurenți, dispunându-se partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului M. G., decedat în data de 15.08.1991, conform tranzacției încheiate de părți în data de 03.02.2009. Conform dispozitivului acestei sentințe, M. M. trebuia să achite intimatei suma de 680 lei reprezentând sultă pentru egalizarea loturilor și să ridice de pe terenul cămin casă de 410 mp al intimatei, bucătăria sa ce a edificată pe terenul acesteia, iar M. V. urma să achite intimatei suma de 338 lei cu titlu de sultă.
La data de 24.04.2009 intimata a formulat cerere de declanșare a executării silite înregistrate pe rolul B. A. D., sub nr.424/2009, solicitând executarea titlului executoriu – sent. civ. nr.707/03.02.2009. Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din camera de consiliu din 11.05.2009 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, la 14.05.2009 fiind întocmită somație prin care se pune în vedere recurenților să își îndeplinească obligațiile stabilite prin titlu executoriu, arătându-se termenele pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor (5 zile de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 578 din Codul de procedură civilă, să lase în deplină proprietate și posesie creditoarei M. M. imobilele atribuite acesteia conform lotului nr. 1 din susmenționata sentință, 10 zile de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 580 indice 2 din Codul de procedură civilă, să ridice de pe terenul cămin de casă de 410 de metri pătrați, ce este proprietatea creditoarei M. M., bucătăria ce pică pe terenul acesteia, o zi de la primirea, lăsarea sau afișarea la domiciliu, așa cum prevăd dispozițiile art. 411 din Codul de procedură civilă, să achite la casieria acestui birou, pentru creditoare, suma de 680 de lei reprezentând sultă, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație în data plății).
Față de mențiunile cuprinse în somații, tribunalul constată că a fost menționat termenul în care debitorii trebuiau să-și execute obligațiile, astfel încât critica lor cu privire la această omisiune, este neîntemeiată.
În procesele verbale de stabilire a cheltuielilor de executare din 14.09.2009 se arată că acestea se ridică la suma de 2776,76 lei pentru recurentul M. M. și sunt alcătuite din: 2.268 de lei - onorariul executării silite; 430,92 de lei-TVA; 12,15 lei - taxe de timbru; 55,20 de lei - înregistrarea dosarului, formarea dosarului, emiterea somației, procesul-verbal de îndeplinire a procedurii, timbrul poștal, arhivarea dosarului; 10,49 de lei - TVA-ul calculat la taxele de mai sus și la suma de 1427,06 lei pentru recurentul M. V., fiind alcătuite din: 1.133,80 de lei - onorariu executare silită;215,42 de lei - TVA;12,15 lei – taxe de timbru;55,20 de lei - înregistrarea dosarului, formarea dosarului, emiterea somației, procesul-verbal de îndeplinire a procedurii, timbrul poștal, arhivarea dosarului; 10,49 de lei - TVA-ul calculat la taxele de mai sus.
Conform art.3711 Codul de procedura civilă obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Aceasta înseamnă că creditorul obligației din titlu executoriu, nu are obligația de a solicita, prealabil declanșării executării silite, executarea benevolă, debitorul fiind obligat în temeiul legii să execute de bună voie dispozițiile titlului executoriu, astfel încât critica recurenților privind lipsa încercării din partea intimatei, de executare amiabilă este nefondată.
Referitor la executarea obligațiilor din titlu executoriu de către recurenți, conform adresei B. A. D. de la fila 41 dosar fond, până la data de 24.04.2009 (data formulării cererii de executare silită), aceștia nu își îndepliniseră obligațiile. În aceeași adresă se mai arată că la stabilirea onorariilor de executare silită a fost avută în vedere pe lângă valoarea creanțelor a căror recuperare se urmărește și faptul că s-a pus în vedere debitorului M. M. să lase în deplină proprietate și posesie imobilele atribuite intimatei în lotul I, să ridice de pe terenul cămin de casă de 410 mp, bucătăria sa, iar debitorul M. V. a fost somat să lase în proprietate și posesie creditoarei imobilele ce i-au fost atribuite în lotul nr.1 și să plătească sulta de 338 lei.
Prin procesul verbal nr.424/12.11.2009 (fila 58 dosar fond) s-a constatat că au fost scoși din posesie debitorii M. M. și M. V. de pe suprafețele de teren atribuite intimatei, constatându-se că M. M. mai are o construcție cu destinație bucătărie de vară din cărămidă acoperită cu plăci ondulate cu o singură cameră și un wc, construcții pe care debitorul s-a obligat să le demoleze. În procesul verbal se arată în mod expres că debitorii nu au adus la îndeplinire de bunăvoie obligația plății sultelor și a cheltuielilor de executare. Conform acestui proces verbal și a procesului verbal din 04.03.2010 (fila 70 dosar) pentru identificarea terenurilor atribuite intimatei au fost necesare măsurători, părțile neînțelegându-se cu privire la limitele de hotar ale terenurilor, dispunându-se întocmirea unui raport de expertiză în vederea identificării bunurilor imobile.
Conform art. 399 alin. 1 Codul de procedura civilă, partea interesată sau vătămată prin executare poate face contestație împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare. Conform alin. 2 din același articol, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Deci, contestația la executare prevăzută de art. 399 cod procedură civilă, reprezintă mijlocul procedural specific fazei executării silite, prin care persoana interesată solicită instanței desființarea actelor de executare nelegale.
Art.3717 Codul de procedura civila dispune următoarele:cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu prin executare voluntara. Sumele ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.
Conform art.39, alin.1, lit.a din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești pentru creantele in valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite, alin. 5 al aceluiași text de lege enumerând cheltuielile de executare: taxele de timbru necesare declansarii executarii silite; onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii; onorariul avocatului, in faza de executare silita; onorariul expertului si al interpretului; cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita; cheltuielile de transport; alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare, tribunalul constată că valoarea onorariului de executor în sumă de 2268 lei pentru M. M. și 1.133,80 lei pentru M. V. este determinată în mod legal, cu respectarea art.39 din legea 188/2000 și ale Ordinului nr.2550/2006 privind onorariile executorilor judecătorești. Astfel, în anexa la acest ordin, se prevede că pentru executările silite prin punerea în posesie sau desființarea unor lucrări se poate percepe un onorariu între 60 și 2200 lei, respectiv 150 și 2200 lei. Aceasta înseamnă că pe lângă onorariu cuvenit executorului pentru recuperarea creanțelor, acesta a fost învestit și cu punerea în posesie a intimatei asupra terenurilor atribuite în lotul I conform hotărârii judecătorești și demolarea bucătăriei de către M. M..
În privința celorlalte cheltuieli prevăzute în procesele verbale privind stabilirea cheltuielilor de executare, tribunalul reține că acestea reprezintă sume fixe prevăzute pentru efectuarea diverselor operații necesare activității de executare silită, ce se regăsesc în disp. art.I, al anexei la Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România nr.2/2007, ordinul nr.2550/2006 al Ministerului Justiției și taxe de timbru și timbre judiciare, prevăzute de art.82 din Legea nr. 146/1997.
Nici susținerea recurenților referitoare la executarea benevolă a obligațiilor atestată de un proces verbal din 20.05.2009, nu este dovedită, la dosar neexistând un asemenea proces verbal.
Pentru aceste considerente, potrivit art.304, pct.9, 3041 coroborat cu art.312, alin.1 Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge recursul.
Potrivit art.274 Codul de procedura civilă, tribunalul va reține culpa procesuală a recurentului în determinarea efectuării cheltuielilor de judecată, motiv pentru care îl va obliga pe acesta la plata sumei de 700 lei onorariu apărător, conform chitanței nr.479/28.11.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenții contestatori M. M. și M. V., ambii cu domiciliul în ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 595/18.12.2012, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimata M. M., cu domiciliul în ., județul Dâmbovița, intimat intervenient forțat fiind B. E. Judecătoresc D. A., cu sediul în Tâgoviște, ..51, ..
Obligă recurenții la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23.12.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
I. M. | P. G. | C. G. |
GREFIER
A. Ghiorghița
Judecătoria Târgoviște
Judecător fond C. M.
2 ex /23.01.2014
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 964/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 204/2013. Tribunalul... → |
---|