Partaj judiciar. Decizia nr. 593/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 593/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 1782/232/2010
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL DAMBOVITA SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 593
SEDINTA PUBLICĂ DIN DATA DE 18 iunie 2013
Instanța compusă din :
Președinte: - B. Brînzică
Judecător: - C. M. G.
Judecător: - S. D.
Grefier :- S. E. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil promovat de recurenții pârâți D. C. domiciliat în comuna Cobia . Dâmbovița, S. A. și S. O. M. ambii domiciliați în comuna Hulubești ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 4008 din 18.12.2012. pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, intimată reclamantă fiind C. A. domiciliată în comuna P., ., dosarul având ca obiect recurs partaj judiciar.
Cererea de recurs a fost timbrată cu suma de 322 conform chitanței nr. 1439 din 17.04.2013 și cu timbru judiciar în valoare de 6,50 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat recurentul reclamant D. C. personal și asistat de avocat P. I. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2011, și intimata reclamantă C. A. personal și asistată de avocat V. N. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care: se invederează instanței că cererea de recurs a fost legal timbrată, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
In temeiul disp. art. 159 1 alin 4 Cod procedură civilă instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul nu mai solicită alte probe.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurenților pârâți avocat P. I. având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece în mod cu totul greșit prima instanță a stabilit masa partajabilă, pentru că bunurile din certificatul de moștenitor emis de pe urma defunctului T. Ș. nu au fost dobândite în timpul căsătoriei cu T. Ș., astfel intimatei reclamante i s-a dat mai mult decât a cerut.
Apărătorul intimatei reclamante C. A. avocat V. N. având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, a se menține sentința civilă a instanței de fond ca fiind legală și temeinică, deoarece reclamanta și-a modificat și completat cererea de chemare în judecată depusă la instanța de fond. Solicită a se dispune obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul în temeiul disp. art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise, urmând a delibera.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4008/18.12.2012 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâții T. I., decedată la data de 14.10.2010, având ca moștenitori pe S. A. și S. O. M. și D. C., dispunând partajarea conform încheierii interlocutorii pronunțată la data de 16 mai 2012 și raportului de expertiză tehnică judiciară lotizare finală întocmit de expert tehnic judiciar L. E..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr._, reclamanta C. A., domiciliată în comuna P., . a chemat în judecată pe pârâții T. I., domiciliată în comuna Cobia, . Dâmbovița și D. C., domiciliat în comuna Cobia, . Dâmbovița, pentru ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctei T. D., decedată la 8.01.2010, cu ultimul domiciliu în . și T. Ș., decedat la data de 6.12.1990, cu ultimul domiciliu în ., respectiv: suprafața de 3.700 m.p. situată în intravilanul și extravilanul comunei Cobia, . Dâmbovița.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că de pe urma defunctului T. Ș., decedat la data de 6.12.1990, cu ultimul domiciliu în ., au rămas în cotă de ½ bunurile succesorale descrise mai sus, iar ca moștenitori: T. D. soție supraviețuitoare, cu cota de 2/4, T. I. soră, cu cota de ¼ și D. G., soră, în prezent decedată, cu moștenitor D. C., cu cota de ¼.
De pe urma defunctei T. D., decedată la data de 8.01.2010, a rămas o cotă de ¾ din bunurile succesorale enumerate mai sus, iar în calitate de moștenitoare a rămas reclamanta C. A., cu întreaga cotă de ¾.
La data de 07.09.2010 reclamanta C. A. a formulat cererea prin care a solicitat obligarea pârâților să raporteze la masa de partaj următoarele: fructele – prune – recoltate în această toamnă de pe suprafața de 1200 m.p.; fânul cosit după cei 1200 m.p. și alți 5000 m.p.; impozitul pentru terenuri și clădiri; suprafața de 1000 m.p.(1200 m.p.) teren cu pomi punctul Corn.
La data de 14.10.2010 a decedat T. I., fiind citați moștenitorii acesteia, S. A., domiciliată în comuna Hulubești, ., județul Dâmbovița și S. O. M., domiciliată în comuna Hulubești, ., județul Dâmbovița, conform Testamentului Universal, autentificat sub nr.184 din data de 11.12.2009 de BNP- N. V. și N. M..
După administrarea probelor,la data de 16.05.2012, instanța de fond a pronunțat o încheiere interlocutorie prin care a admis în principiu acțiunea formulată de reclamanta C. A., împotriva pârâților T. I., ( decedată 14.10.2010, având ca moștenitori pe S. A. și S. O. M.) și D. Constanti.
În raportul de expertiză întocmit de expertul agricol B. I. se concluzionează că valoarea terenurilor care compun masa succesorală se ridică la suma de_ lei, valoare care potrivit încheierii interlocutorii din data de 16.05.2012 a fost atribuită părților în modalitatea în care reclamantei îi revine o cotă de 6/8 iar fiecărui pârât câte 1/8.
Valoarea venitului net obținut de către D. C. de pe cele două suprafețe de teren este evaluată de expertiză la suma de 500 lei.
Referitor la lotizarea terenurilor se menționează că aceasta a fost făcută într-o singură variantă deoarece aceasta a fost agreată de părțile din dosar.
Raportul de expertiză privind construcțiile ce compun masa partajabilă a fost întocmit de expert tehnic judiciar L. E., care a evaluat bunurile astfel: casa cu 2 camere – 10 lei, grajd-20 lei, pătul cu 2 camere - 641 lei.
Din punctul de vedere al lotizării valorice expertiza a reținut că reclamantei C. A. îi revine lotul nr.1 în valoare de 503 lei, pârâtului D. C. lotul nr.2 în valoare de 84 lei, iar lotul nr.3 atribuit lui S. A. și S. O. M. are valoarea de 84 lei.
În expertiza centralizatoare întocmită de expert L. E., se propune o singură variantă de lotizare, menționându-se că, aceasta a fost agreată de părțile din dosar, variantă care respectă în opinia instanței de fond criteriile enumerate în art.6739 cod procedură civilă.
Astfel instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată și a dispus partajarea bunurilor conform încheierii interlocutorie pronunțată la data de 16.05.2012 și raportului de expertiză tehnică judiciară – propunere de lotizare finală întocmit de expert L. E. prin care se valorifică și raportul de expertiză agricolă întocmit de expert B. I..
Cu privire la cererea privind plata cheltuielilor de judecată, formulată de către reclamantă, instanța a constatat că aceasta este întemeiată și întrucât reclamanta a dovedit că a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 2063,55 lei, au fost obligați pârâții la a suporta cheltuielile de judecată proporțional cu cota culeasă din moștenire, respectiv 1/8 D. C. și 1/8 împreună S. A. și S. O. M..
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții S. A. și S. O. M., arătând că prima instanță a stabilit greșit masa de împărțit pentru bunurile din certificatul de moștenitor emis de pe urma defunctului T. Ș..
Recurenții au precizat că în anul 1990 între T. Ș., T. I. și T. I. a avut loc un partaj în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 27/1990 iar lui T. Ș. i-au revenit ca bunuri de pe urma mamei sale următoarele: terenuri menționate în sentință și trecute în lotul nr. 1 din raportul de expertiză. La bunurile ce i-au revenit defunctului T. Ș., soția defunctului are o cotă de ¼ din terenuri și nu de ½.
De asemenea, recurenții au susținut că nu s-au efectuat suficiente probe privind capătul de cerere referitor la despăgubiri, expertiza nefiind edificatoare sub acest aspect.
La data de 15.04.2013 intimata-reclamantă C. A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recurenții au depus la dosarul cauzei raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 681/1979 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1827/25.09.1980 de către Judecătoria Găești .
Tribunalul, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit disp. art. 3041 Cod procedură civilă, reține că reclamanta a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă de pe urma defuncților T. D., decedată la 08.01.2010 și T. Ș., decedat la 06.12.1980.
Potrivit sentinței civile nr. 1827/25.09.1980 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. 681/1979, autorul T. Ș. a dobândit lotul nr. 1 compus din 550 mp teren curți—construcții, 354 mp teren în punctul Piscu Cioarei și 2187 mp teren în punctul Pietroasa, în calitate de moștenitor al mamei sale, T. N..
Pentru aceste suprafețe de teren, potrivit disp. art. 1 lit. „c” din Legea nr. 319/1944, aplicabilă în cauză, soțul supraviețuitor, respectiv T. D., primește o cotă de ½, restul revenind colateralilor, respectiv T. I. N., T. I. (prin moștenitor S. A. și S. O. M.) și D. G. (prin moștenitor D. C.).
Având în vedere că instanța de fond a reținut la masa supusă partajului doar o cotă de ½ din aceste bunuri și nu cota întreagă, fiind bunuri proprii ale defunctului T. Ș., este necesară administrarea de probe noi, și în consecință,urmează ca tribunalul, în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă să admită recursul, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare instanței de fond pentru administrarea de probe noi.
Astfel, cu ocazia rejudecării, instanța va solicita actele de stare civilă ale părților și va pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a numitului T. I. N., menționat în sentința civilă nr. 1827/25.09.1980, ca fiind fratele defunctului T. Ș., va identifica terenurile din aceeași hotărâre judecătorească, precum și casa și grajdul pentru a verifica dacă există identitate între acestea și cele din cauza de față, urmând a stabili corect cotele legale și masa bunurilor de împărțit de pe urma autorului T. Ș..
De asemenea, se vor solicita actele de proprietate cu privire la celelalte terenuri menționate în acțiunea așa cum a fost precizată, cu excepția celor din sentința civilă nr. 1827/1980.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurenții pârâți D. C. domiciliat în comuna Cobia . Dâmbovița, S. A. și S. O. M. ambii domiciliați în comuna Hulubești ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 4008 din 18.12.2012. pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, intimată reclamantă fiind C. A. domiciliată în comuna P., ..
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie 2013.
P. JUDECĂTORI
B. Brînzică C. M. G. S. D.
GREFIER
S. S.
Jud. fond D. M.
Judecătoria Găești
D. nr._
Red. C.M.G.
Tehnored. A.G-
3 ex./16.07.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 347/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 598/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
