Partaj judiciar. Decizia nr. 768/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 768/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 2696/284/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 768
Ședința publică din data de 19 septembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. M.
Judecător: B. Brânzică
Judecător: L. B.
Grefier: A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil promovat de recurent-reclamant A. C. R. domiciliat în Câmpina, ., nr. 10B, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 716/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, intimați-pârâți fiind C. S.-G., domiciliat în București, ..8, ., ., Sector 2, C. C., domiciliată în București, ., Sector 2, R. M., R. E., domiciliați în București, ., ., ., V. P. și V. L., ambii domiciliați în București, ., . și fără forme legale în .. 203, județul Prahova, dosarul având ca obiect ”hotărâre care să țină loc de act autentic”.
Recurs timbrat cu suma de 1.226 lei conform chitanței nr._/16.09.2013 și timbru judiciar de 2,50 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul pricinii, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare cu precizarea că prin serviciul registratură s-a depus de către recurentul-reclamant concluzii scrise, iar de către intimații-pârâți R. M. și R. E. întâmpinare prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Tribunalul ia act că recursul este legal timbrat și având în vedere că recurentul-reclamant a depus concluzii scrise, iar intimații-pârâți R. M. și R. E. au depus la dosar întâmpinare sub forma unor concluzii scrise, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra recursului civil de față.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr._ la data de 03.12.2012 reclamantul A. C. R. a chemat în judecată pârâții C. S. G., C. C., R. M., R. E., V. L. și V. P. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare asupra cotei părți de 36,3433 %, respective suprafața de 2.600 metri pătrați din terenul arabil în suprafață de 7400 metri pătrați din acte ( 7.154 metri pătrați conform măsurătorilor) din ., județul Dâmbovița, din tarlaua 26, . conform antecontractului de vânzare cumpărare nr. 26/08.06.2012. S-a mai solicitat și lichidarea stării de indiviziune dintre reclamant și pârâții V. L., V. P., R. M. și R. E. asupra acestui teren.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 08.06.2012 a încheiat cu pârâții C. S. G. și C. C. un antecontract de vânzare cumpărare prin care s-a obligat să cumpere iar pârâții să vândă cota indiviză de 36,3433, anume o suprafață de 2600 metri pătrați din terenul de 7.400 metri pătrați pentru prețul de 46.000 lei pe care l-a plătit integral.
A mai arătat reclamantul că pârâții nu și-au îndeplinit obligația de a încheia actul notarial ulterior, deși au fost somați prin intermediul notarului public, motiv pentru care s-a formulat prezenta acțiune.
Pârâții R. M. și R. E. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepțiile netimbrării acțiunii, lipsei calității lor procesuale pasive iar pe fond au cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că terenul este indivizibil.
Pârâții C. S. G. și C. C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că antecontractul a fost încheiat în condiții diferite de cele ale unei promisiuni de vânzare cumpărare pentru a garanta unele datorii izvorâte din colaborarea dintre societățile care le aparțin reclamantului ( S.C. Jeras Prod S.R.L.) și pârâtei C. C. ( S.C. Seca Distribuție Prodalin S.R.L.. Au susținut pârâții că nu s-a achitat prețul și că în realitate este vorba de o simulație prin deghizare, actul secret fiind reprezentat de convenția nescrisă de garantare a unei obligații comerciale.
Au formulat întâmpinare și pârâții V. L. și V. P., prin care, pentru primul capăt de cerere, au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a lor, între ei și reclamant neexistând un raport juridic obligațional. În plus, se mai arată că nu sunt îndeplinite nici pentru pârâții Călugărenu dispozițiile articolului 1669 din Codul Civil neexistând un refuz nejustificat.
Pentru cel de-al doilea capăt de cerere s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, pe de o parte textul de lege invocat – articolul 1143 din Codul Civil reglementând partajul succesoral, iar, pe de altă parte trebuind a se analiza dacă reclamantul este sau nu titularul dreptului dedus judecății. Cum reclamantul nu are calitate de coindivizar nu poate cere ieșirea din indiviziune iar terenul nu este posibil a fi împărțit în natură dată fiind configurația lui, sens în care s-a depus la dosar copia schiței cadastrale.
Prin sentința civilă nr. 716/21.05.2013 Judecătoria Răcari a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. L. și V. P., R. M. și R. E. pentru primul capăt de cerere, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru cel de-al doilea capăt de cerere, a respins acțiunea formulată de către reclamantul A. C. R., împotriva pârâților C. S. G., C. C., R. M. și R. E., V. L. și V. P., a luat act că pârâții C. S. G., C. C., R. M. și R. E. nu solicită cheltuieli de judecată și a obligat pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei către pârâții V. L. și V. P..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la data de 08.06.2012 s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare prin care pârâții Călugărenu S. G. și C. C., în calitate de promitenți vânzători și reclamantul A. C. R., în calitate de promitent cumpărător au promis spre vânzare dreptul de proprietate asupra cotei părți de 36,3433 %, anume 2.600 metri pătrați din terenul arabil de 7.400 metri pătrați din tarlaua 26, . pe raza comunei Crevedia, satul Dârza, județul Dâmbovița. S-a menționat că promitenții vânzători fac dovada proprietății cu actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 83/28.01.2008 iar prețul achitat de către promitentul cumpărător a fost de 46.000 lei. Totodată s-a stabilit ca, până la data de 08.08.2012, să se încheie actul autentic de vânzare cumpărare, termen care nu a fost însă respectat, iar reclamantul i-a notificat la data de 26.09.2012 pe cei doi pârâți promitenți vânzători la încheierea actului notarial.
În concluziile depuse la dosar, reclamantul, deși în acțiunea introductivă indicase dispozițiile noului cod civil, a enunțat pe cele ale vechiului cod civil și articolul 5, alineatul 2, Titlul X din Legea nr. 247/2005, cu toate că antecontractul s-a încheiat la data de 08.06.2012.
A mai reținut prima instanță că în cauză rămân incidente dispozițiile articolului 1669 Cod Civil iar data la care trebuia încheiat actul notarial era de 08.08.2012, fiind reclamantul în termen pentru depunerea acțiunii, conform articolului 2, alineatul 2 al textului de lege enunțat, cerere pe care însă și-a modificat-o în drept prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 20.05.2013.
S-a reținut și că articolul 1143 din Codul Civil nu este aplicabil în cauză pentru că reclamantul nu este un coindivizar care să poată cere ieșirea din indiviziune, altul fiind temeiul de drept pe care-l putea folosi ca argument juridic reclamantul, astfel că excepția lipsei calității sale procesuale active pentru ieșirea din indiviziune este admisibilă.
Așadar, într-adevăr pârâții care nu sunt parte a raportului juridic obligațional care apare reglementat de articolul 1669 din Codul Civil nu au calitate procesuală pasivă în speță iar în privința celor doi promitenți vânzători instanța de fond a considerat că nu există un refuz nejustificat al acestora, din argumentele expuse în întâmpinare reieșind o altă situație de fapt care determină respingerea acțiunii reclamantului, în cauză neputându-se apela la alte mijloace de probă în afara înscrisurilor iar din acestea nu rezultă ca fiind îndeplinite condițiile de validitate pentru încheierea unei convenții de vânzare cumpărare care să justifice pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
S-a concluzionat că în mod evident că nu s-a predat bunul și nici nu se putea preda în condițiile în care asupra terenului sunt mai mulți coproprietari. Articolul 1687 din Codul Civil vorbește despre predarea imobilului, arătând ca aceasta se face prin punerea lui la dispoziția cumpărătorului, liber de orice bunuri ale vânzătorului, ceea ce nu se poate realiza în speță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A. C. R., solicitând în temeiul art. 312 pct. 3 Cod procedură civilă admiterea recursului, respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale active și pasive, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că, din punctul de vedere al reclamantului, în mod nelegal și netemeinic prima instanță a motivat soluția pronunțată cu argumente contradictorii și fără temei legal. Astfel, prima instanță a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. L. și V. P., R. M. și R. E. numai pentru că în motivarea de drept a cererii de chemare în judecată au fost invocate articolele 1143 și 1560 din Codul civil.
Recurentul a susținut că potrivit dispozițiilor art. 129 și 130 Cod procedură civilă judecătorii au obligația de a depune toate diligențele pentru aflarea adevărului și pentru determinarea obiectului supus judecății, ori instanța de fond ar fi trebuit să țină cont de faptul că prin antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 26/08.06.2012 reclamantul a cumpărat o cotă indiviză din terenul în suprafață de 7400 mp, astfel că nu poate deveni proprietar decât în contradictoriu cu ceilalți coindivizari.
Al doilea motiv de recurs invocat de reclamant se referă la faptul că în mod nelegal și netemeinic, în motivarea sentinței, prima instanță s-a pronunțat pe fondul cauzei cu încălcarea dreptului de a administra probe, iar în dispozitiv se referă doar la excepțiile invocate de pârâți.
În mod netemeinic judecătorul fondului a apreciat că nu există un refuz nejustificat al pârâților C. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, reținând însă în mod contradictoriu că „s-a stabilit ca până la data de 08.08.2012 să se încheie actul autentic de vânzare cumpărare, termen care nu a fost însă respectat, iar reclamantul i-a notificat la data de 26.09.2012 pe cei doi pârâți promitenți vânzători la încheierea actului notarial”, rezultând astfel refuzul pârâților de a încheia actul de vânzare sub formă autentică.
Al treilea motiv de recurs se referă la cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligat reclamantul, acesta apreciind cuantumul lor nejustificat față de serviciile prestate.
Intimații R. M. și R. E. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, menținerea sentinței civile pronunțate ca legală și temeinică, admiterea excepției anulării cererii de chemare în judecată ca netimbrată, admiterea excepției lipsei calității lor procesuale pasive, iar în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, intimații R. M. și R. E. au arătat că nu pot avea calitatea de pârâți deoarece nu sunt succesori în drepturi, în speță nefiind dezbătut un partaj succesoral. Referitor la fondul cauzei au susținut că reclamantul a cunoscut situația juridică a terenului, fiind informat că acesta este indivizibil.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 716/21.05.2013 Judecătoria Răcari a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. L. și V. P., R. M. și R. E. pentru primul capăt de cerere, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru cel de-al doilea capăt de cerere, a respins acțiunea formulată de către reclamantul A. C. R., împotriva pârâților C. S. G., C. C., R. M. și R. E., V. L. și V. P., a luat act că pârâții C. S. G., C. C., R. M. și R. E. nu solicită cheltuieli de judecată și a obligat pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei către pârâții V. L. și V. P..
Tribunalul mai reține că reclamantul a învestit instanța de fond cu două acțiuni distincte, dependente una de cealaltă. Prin primul capăt de cerere reclamantul a solicitat a se constata, în condițiile art. 1669 din Noul cod civil, valabilitatea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat cu pârâții C. S. G. și C. C. și a se pronunța o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare. Prin al doilea capăt de cerere s-a solicitat ca, după admiterea primului capăt de cerere, să se procedeze la lichidarea stării de indiviziune dintre părți. Se observă astfel că al doilea capăt de cerere este unul subsidiar și care depinde în tot de soluția ce ar fi urmat a se pronunța cu privire la primul capăt de cerere.
Ca urmare a invocării excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâților R. M., R. E., V. L. și V. P. pentru primul capăt de cerere, excepție invocată prin întâmpinări de către acești pârâți, și a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru al doilea capăt de cerere, la data de 14 mai 2013, instanța pune în discuțiile excepțiile și amână pronunțarea pe data de 21 mai când pronunță sentința recurată.
Reține tribunalul că, deși la data de 14 mai 2013 instanța a discutat în contradictoriu cu părțile doar cele două excepții invocate, în realitate, prin sentință s-a pronunțat nu numai asupra excepțiilor ci și asupra fondului cauzei deduse judecății. Procedând în acest fel instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, motivul de recurs fiind cel prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă. Cum în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, acesta este un motiv de casare, tribunalul urmează a casa sentința recurată și a trimite cauza pentru continuarea judecării de către instanța de fond.
Recurentul critică în motivele de recurs formulate și dezlegarea dată de instanța de fond excepțiilor invocate. Apreciază tribunalul că și acest motiv de recurs este întemeiat urmând ca tribunalul să dezlege problema de drept a calității procesuale active și pasive a părților din prezenta cauză.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâților în capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic tribunalul constată că, în situația dedusă judecății, reclamantul a învestit corect instanța de judecată arătând drept pârâți toți proprietarii bunului din care a cumpărat o cotă parte individualizată ca procent și suprafață dar neindividualizată ca localizare în teren. Reține tribunalul că toți pârâții au cumpărat prin act autentic de vânzare cumpărare (fila 20-21 dosar fond), la data de 28 ianuarie 2008 o suprafață de 7400 m.p., iar fiecare dintre cele trei familii a înțeles să ia o anume cotă procentuală, fiecare cotă procentuală fiind corespunzătoare unei anumite suprafețe. În aceste condiții este evident că fiecare dintre cumpărători poate dispune de cota sa procentuală, dar, în situația când există o acțiune pe rolul instanței, este normal ca și restul coproprietarilor să fie antrenați în proces pentru a putea invoca toate apărările și susținerile necesare unei juste soluționări a cauzei. De aceea, în această situație particulară, tribunalul apreciază că toți pârâții au calitate procesuală pasivă cu privire la primul capăt de cerere chiar dacă antecontractul s-a încheiat doar cu unii dintre ei, respectiv cu pârâții C. S. G. și C..
Cu privire la calitatea procesuală activă a reclamantului în capătul de cerere subsidiar tribunalul constată că această excepție nu poate fi soluționată în acest moment datorită faptului că soluția ce se va da în primul capăt de cerere va determina existența sau inexistența calității procesuale a reclamantului într-o eventuală ieșire din indiviziune. Instanța de fond, reluând judecata, are posibilitatea de a pune în discuția părților o eventuală suspendare a acestui capăt de cerere în baza art. 244 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă întrucât, este evident că, soluția ce se va da acestei cereri depinde în tot de soluția din primul capăt de cerere. De altfel, chiar reclamantul, la momentul timbrării acestui capăt de cerere (fila 64 dosar fond) a precizat că a depus un timbraj provizoriu ce urmează a fi analizat de către instanța de fond și, eventual, completat în mod corespunzător.
Motivele de recurs ce vizează fondul cauzei deduse judecății nu vor fi analizate de către tribunal deoarece, astfel cum s-a reținut mai sus, pronunțarea pe fondul cauzei nu a fost făcută în condiții procedurale. Cu privire la motivul de recurs ce vizează obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată tribunalul, față de soluția dată după analiza primelor motive de recurs, urmează a nu se mai pronunța, aceasta fiind, de asemenea, o chestiune ce se va soluționa după dezlegarea fondului cauzei, tot de către instanța de fond.
Cu ocazia rejudecării, dar numai după punerea în discuția contradictorie a părților, instanța poate stabili și ce anume dispoziții ale Codului civil se aplică în cauză ținând seama în concret de momentul încheierii antecontractului de vânzare cumpărare invocat în cauză.
Conform prezentei decizii de casare instanța de fond urmează a relua judecata din momentul în care a intervenit neregularitatea procedurală. Cum tribunalul a dezlegat problema excepțiilor, instanța de fond urmează a se pronunța, după administrarea probelor necesare, pe fondul cauzei deduse judecății, cu distincțiile făcute mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul - reclamant A. C. R. domiciliat în Câmpina, ., nr. 10B, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 716/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, intimați-pârâți fiind C. S.-G., domiciliat în București, ..8, ., ., Sector 2, C. C. domiciliată în București, ., ., R. M., R. E., domiciliați în București, ., ., ., V. P. și V. L., ambii domiciliați în București, ., .. A, . și fără forme legale în comuna M., .. 203, județul Prahova.
Casează sentința recurată și trimite cauza Judecătoriei Răcari pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.09.2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
M. M. | B. Brânzică | L. B. |
GREFIER
A. P.
Jud. fond A. V.
Judecătoria Răcari
Dosar nr._
Red. M.M./Tehnored. A.G-
3 ex./07.10.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 770/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Fond funciar. Decizia nr. 77/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
