Revendicare imobiliară. Decizia nr. 903/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 903/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 4415/120/2013
DOSAR NR._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 903
Ședința publică din data de 22 octombrie 2013
Președinte: D. Ș.
Judecător: G. S.
Judecător: A. S.
Grefier: I. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenții pârâți I. I. și I. C., domiciliați în municipiul Târgoviște, Cartierul Priseaca, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2945/28.09.2011 și a încheierii din camera de consiliu din data de 10.04.2013, ambele pronunțate de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. D., domiciliat în municipiul Târgoviște, ., ., ., având ca obiect revendicare imobiliară.
Prezența părților și dezbaterile susținute au fost consemnate în încheierea pronunțată la data de 08 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea la data de 15 octombrie 2013 pentru a da posibilitate părților să depună la dosarul cauzei note scrise, iar apoi a amânat pronunțarea la data de 22 octombrie 2013, având în vedere imposibilitatea compunerii completului de judecată, doamna magistrat G. S. fiind în concediu de odihnă, dată la care, deliberând, a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 27.01.2011, sub nr._, reclamantul S. D. a chemat în judecată pe pârâții I. I. și I. C., solicitând obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 70 mp și să-i plătească lipsa de folosință pe ultimii 3 ani.
În motivarea cererii, reclamantul a precizat că la data de 27.02.2006 părinții săi au cumpărat de la pârâți suprafața de teren de 580 mp, situată în Târgoviște, . (fost 22), județul Dâmbovița, conform actului autentificat sub nr. 320 la B.N.P. „I. S.”, că la data de 10.11.2006 suprafața de teren anterior menționată i-a fost vândută de către părinții săi, că în anul 2008 a demarat construcția unei locuințe și a constatat că pârâții i-au acaparat o suprafață de teren prin construirea unui gard amplasat pe proprietatea sa, astfel încât suprafața acaparată este materializată într-un trapez având baza mică spre . lungime de 1,75 m, iar baza mare spre HR 338 pe o lungime de 3,24 m și că din anul 2008 și până în prezent a făcut numeroase demersuri pe lângă pârâți să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul, dar de fiecare dată răspunsul acestora a fost în sensul că suprafața acaparată va trebui recuperată de la vecinul de la estul proprietății sale.
Legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare prin care să arate dovezile, excepțiile sau mijloacele de apărare, dar, fiind prezenți în fața instanței la termenul de judecată din data de 23.02.2011, au depus un set de înscrisuri și au solicitat încuviințare probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantului și cu expertiză tehnică judiciară.
La termenul de judecată din data de 23.02.2011, instanța a încuviințat, în temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civil, pentru reclamant proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și doi martori, iar pentru pârâți proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantului.
La termenul de judecată din data de 30.03.2011, pârâții au depus cu borderou un set de înscrisuri, în cuprinsul căruia au precizat că actele de vânzare-cumpărare menționate de reclamant sunt false, situație în care instanța a pus în vedere pârâților să formuleze cerere reconvențională cu respectarea dispozițiilor art. 112 Cod procedură civilă. Cu aceeași ocazie pârâții au precizat că solicită un avocat din oficiu, instanța punându-le în vedere să formuleze în scris cererea de ajutor public judiciar și să depună actele care să ateste veniturile acestora, conform dispozițiilor din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Pârâții nu au înțeles să se conformeze solicitărilor instanței cu privire la formularea unei cereri reconvenționale și a unei cereri de ajutor public judiciar pentru ca instanța să analizeze în contradictoriu aceste cereri.
La termenul de judecată din data de 30.03.2011, pârâții prezenți au refuzat să răspundă la interogatoriul formulat de reclamant, părăsind sala de judecată.
Pârâții nu au înțeles să formuleze interogatoriul pentru reclamant, probă ce le-a fost încuviințată de instanță.
La termenul de judecată din data de 25.05.2011, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, expertiză ce a fost efectuată în cauză de expert B. G..
La data de 01.09.2011, reclamantul a formulat o cerere de majorare a câtimii obiectului cererii, solicitând instanței obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 581 mp, motivat de faptul că în urma efectuării expertizei tehnice judiciare în specialitatea topografie a reieșit faptul că aceștia îi ocupă întreaga proprietate.
După administrarea probatoriului încuviințat în cauză, prin sentința civilă nr. 2945/28.09.2011 Judecătoria Târgoviște a admis, în parte, acțiunea, a obligat pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață totală de 581 mp, teren situat în intravilanul municipiului Târgoviște, . (fost 22), cartier Priseaca, județul Dâmbovița, amplasat în tarlaua 10, . de folosință arabil, având următoarele vecinătăți: N – . lungime de 15,24 ml, E – U. S. pe o lungime de 31,98 ml, S – HR 338, pe o lungime de 22,29 ml și V – I. C. pe o lungime de 30,71 ml, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la contravaloarea lipsei de folosință pe ultimii 3 ani a imobilului teren în suprafață de 581 mp și a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei totale de 3403,7 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat 1000 lei, onorariu expert 861,7 lei și taxă judiciară de timbru 1542 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că la data de 27.02.2006 între pârâți și numitul S. P., căsătorit cu S. M. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.320 de BNP „I. S.” prin care pârâții, în calitate de vânzători înstrăinau numitului S. P., în calitate de cumpărător suprafața totală de 581 mp, teren situat în intravilanul municipiului Târgoviște, . (fost 22), cartier Priseaca, județul Dâmbovița, amplasat în tarlaua 10, . de folosință arabil, neevidențiat în cartea funciară, identificat cu nr. cadastral provizoriu 7670, cu următoarele vecinătăți N – . lungime de 15,24 ml, E – U. S. pe o lungime de 31,98 ml, S – HR 338, pe o lungime de 22,29 ml și V – I. C. pe o lungime de 30,71 ml. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2654/10.11.2006 de BNP „I. S.” numiții S. P. și M. au vândut reclamantului terenul în suprafață de 581 mp, anterior menționat.
A mai reținut prima instanță că din întregul material probator administrat în cauză a reieșit faptul că în prezent pârâții nu-i permit accesul reclamantului pe terenul proprietatea sa, că acțiunea în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 cod civil este acea acțiune a proprietarului neposesor, în cauza de față reclamantul, îndreptată împotriva posesorului neproprietar, în cauza de față pârâții, prin care se solicită restituirea unui bun și că prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert B. G. s-a stabilit că pârâții au acaparat în totalitate proprietatea reclamantului „printr-o împrejmuire cu gard făcută de către acești pe 3 laturile terenului (Nord. Est și Sud), care desființând și gardul despărțitor existent între cele două proprietăți ale părților (gard ce se regăsea la Vest față de proprietatea reclamantului și la Est față de proprietatea pârâților) au unit cele două terenuri într-un singur trup, deținut în prezent doar de către pârâți”.
De asemenea, instanța de fond a reținut că acțiunea în revendicare, fiind întemeiată direct și nemijlocit pe existența dreptului de proprietate, opozabil erga omnes, obligă pe reclamant să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat și că, în apărare, pârâții puteau opune titlul lor, a cărui examinare judiciară fără a fi ultra petita, este firească și esențial necesară soluționării pricinii, or, în speță reclamantul a făcut dovada titlului său de proprietate, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2654/10.11.2006 de BNP „I. S.”, fără ca pârâții să invoce la rândul lor vreun titlu pentru ca instanța să poată proceda la compararea lor, pârâții menționând în permanență faptul că actele de proprietate invocate de reclamant sunt false, după propria lor apreciere, fără însă a preciza vreun motiv pentru anularea sau declararea ca nule a acestor acte.
Cu privire la capătul de cerere vizând obligarea pârâților la plata lipsei de folosință pe ultimii 3 ani, câtă vreme expertul nu a calculat această lipsă de folosință și nici reclamantul nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză în acest sens, lăsând la aprecierea instanței, instanța de fond a respins acest capăt de cerere.
La data de 15.03.2013 pârâții I. I. și I. C. au solicitat lămurirea întinderii, înțelesului și aplicabilității dispozitivului sentinței civile nr. 2945/28.09.2011, arătând, în motivarea cererii, că dispozitivul hotărârii este total neclar, nedefinit, existând o mare contradicție între dispozitiv și partea introductivă a hotărârii, în sensul că în partea introductivă se fac mențiuni cu privire la un teren în suprafață de 70 mp, iar în dispozitiv la un teren în suprafață de 581 mp.
Prin încheierea pronunțată la data de 10.04.2013, Judecătoria Târgoviște a respins cererea, reținând, în esență, că, potrivit dispozițiilor art. 2811 din Codul de procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acest cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Prima instanță a mai reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._, intimatul reclamant a solicitat instanței obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 70 mp și că, ulterior, ca urmare a constatărilor expertului desemnat în cauză, intimatul reclamant și-a majorat câtimea obiectului cererii, sens în care a solicitat obligarea petenților pârâți să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 581 mp.
A concluzionat instanța de fond că în dispozitivul sentinței menționate a fost admisă acțiunea intimatului reclamant conform majorării câtimii obiectului cererii.
Împotriva sentinței civile și a încheierii de respingere a cererii de lămurire pronunțate de instanța de fond, au declarat recurs pârâții I. C. și I. I., susținând că din actele depuse la dosar rezultă că I. C. este proprietară la Priseaca cu case și teren în suprafață de 1152,6 mp din anul 1999, deținând două acte de vânzare-cumpărare autentice, că a avut câștig de cauză prin hotărâri definitive și irevocabile din anul 2011, nefiind vinovați cu nimic, că nu îl cunosc pe S. D. și că nu au nicio datorie la acesta.
Față de motivele de mai sus, recurenții pârâți au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 2945/29.09.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, iar pe fond admiterea judecării dosarului nr._ așa cum au solicitat.
În drept, art. 3042 Cod procedură civilă și art. 112 alin. (2) pct. 5 din codul de procedură civilă și penală.
S-a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr._ .
În ședința publică din data de 08.10.2013, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității declarării recursului împotriva sentinței civile nr. 2945/28.09.2011 și excepția nulității recursului declarat împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 10.04.2013, ambele hotărâri pronunțate de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției inadmisibilității recursului declarat de recurenți împotriva sentinței civile nr. 2945/28.09.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, Tribunalul reține că aceeași recurenți au mai uzat de calea de atac a recursului împotriva aceleeași hotărâri, recurs anulat ca netimbrat, prin decizia civilă nr. 123/06.02.2012 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ .
Exercitarea informală a căii de atac a recursului, respectiv cu nerespectarea condiției de plată a taxei de timbru, nu permite recurenților exercițiul redundant al căii de atac a recursului.
Față de cele reținute, Tribunalul va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenții pârâți I. I. și I. C..
Examinând excepția nulității recursului formulat împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 10.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, Tribunalul constată că recursul recurenților pârâți I. I. și I. C. este nul, având în vedere considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art.303 alin.2 din Codul de procedură civilă, recurenții aveau obligația de a arăta și a dezvolta separat fiecare motiv de recurs, iar potrivit art. 306 alin.3 din Codul de procedură civilă, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă ; per a contrario, neindicarea motivelor de casare și modificare prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civil sau imposibilitatea încadrării din oficiu a criticilor formulate într-unul din aceste cazuri expres și limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului atrage sancțiunea nulității cererii de recurs.
În speță, recurenții pârâți I. I. și I. C. nu s-au conformat exigențelor cerute de art. 303 alin.2 din Codul de procedură civilă, neindicând în cererea lor vreunul dintre motivele de casare și modificare prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă ; de asemenea, nu au formulat nici critici care să permită încadrarea lor din oficiu într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de textul legal sus – menționat, rezumându-se la expunerea unei succesiuni de fapte și afirmații pe care nu le-au structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în funcție de cazurile limitativ prevăzute de lege, care permit analiza, în faza de atac a recursului.
Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara motivelor expres prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă, iar criticile formulate de recurenți nu permit încadrarea lor de instanță în vreunul din aceste cazuri și cum nu se constată motive de ordine publică care să afecteze legalitatea și temeinicia încheierii pronunțate de instanța de fond și care să poată fi analizate și din oficiu de instanța de recurs, tribunalul urmează să dea eficiență dispozițiilor art.306 alin.3 raportat la art. 303 alin.2 din Codul de procedură civilă constatând nul recursul.
Corespunzător soluției date, având în vedere dispozițiile art.19 alin.2 din O.U.G. nr.51/2008 cheltuielile procesuale avansate de către stat aferente recursului privind taxa de timbru de 200 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul civil declarat de recurenții pârâți I. I. și I. C., domiciliați în municipiul Târgoviște, Cartierul Priseaca, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 2945/28.09.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. D., domiciliat în municipiul Târgoviște, ., ., ..
Constată nul recursul civil declarat de recurenții pârâți I. I. și I. C., domiciliați în municipiul Târgoviște, Cartierul Priseaca, ., județul Dâmbovița, împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 10.04.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. D., domiciliat în municipiul Târgoviște, ., ., ..
Cheltuielile privind taxa de timbru de 200 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei rămân în sarcina statului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. Ș. G. S. A. S.
GREFIER,
I. M.
Proces-verbal,
Pentru d-na magistrat G. S. aflată în concediu medical, prezenta se semnează de către noi,
Locțiitorul Președintelui Secției I Civilă,
Magistrat A. S.
Jud. fond I. M.
Judecătoria Târgoviște
Dosar fond nr._
Red. D.Ș. / Tehnored. I.M./D.Ș.
2 ex./24.10.2013
← Fond funciar. Decizia nr. 77/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Cereri. Sentința nr. 653/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
---|