Anulare act. Sentința nr. 2003/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2003/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 2003/2015
Dosar nr._ N.C.P.C.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA-SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă nr. 2003
Ședința publică din data de 10 decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte:S. D.
Grefier:A. G.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect „anulare act”, acțiune formulată de reclamantul I.-Hințești A.-T., CNP_, domiciliat în București, ., . moștenitori I. Hințești G.-E., domiciliată în București, ., ., ., sector 2 și I. Hințești F., domiciliat în București, .. 13, ., ., în contradictoriu cu pârâtul G. R. – Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul pricinii, stadiul judecății, modul în care s-a îndeplinit procedura de citare, ca fiind legal îndeplinită, cu precizarea că la data de 07.12.2015 pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar un înscris prin care arată că este de acord cu cererea de renunțare la judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecată, formulată de moștenitorii reclamantului.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 21.11.2014, sub nr._/3/2014, reclamantul I. - H. A. – T. a chemat în judecată pe pârâta G. R. - COMISIA NAȚIONALA PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
- anularea in parte a Deciziei de compensare nr. 1973/21.10.2014, emisa de parata, prin care s-a validat Ordinul Prefectului Județului nr. 289/18.10.2013 sub aspectul stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru imobilul construcție ce a fost situat in ..
De asmenea reclamantul solicită, ca pe baza probelor ce le va administra, sa se stabilească valoarea reala a masurilor reparatorii pentru imobilul construcție ce a fost situat in ..
În motivarea solicitărilor formulate, reclamantul a arătat că prin Decizia de compensare nr. 1973/21.10.2014, Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor a validat Ordinul Prefectului Județului Dambovita nr. 289/18.10.2013, si a emis decizia de compensare prin 9.940 puncte in favoarea sa, că la emiterea deciziei, parata a avut in vedere dispozițiile art. 17 si art. 21 din Legea nr. 165/2013, că pârâta nu i-a comunicat si modul de calcul al cuantumului despăgubirilor și că potrivit art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."
Reclamantul a mai arătat că potrivit extrasului Camerei Notarilor Publici Ploiești, expertiza valorilor de circulație privind bunurile imobile din jud. Dambovita este una orientativa, că valoarea orientativa este data in Euro si nu in lei sau puncte, ca imobilul situat in ., pentru care i s-au stabilit masuri compensatorii a fost un conac construit din cărămida si acoperit cu țigla, având o amprenta la sol de 225 m.p., cu fundație, compus din compus din 7 camere, grup sanitar interior, plus alte dependințe, că valoarea despăgubirilor este mult sub valoarea reala, având in vedere caracteristicile imobilului ce face obiectul despăgubirii, că are calitatea de deținut politic și că este luat in bătaie de joc prin stabilirea cuantumului despăgubirilor.
A solicitat cheltuieli de judecata.
In drept: legea nr. 165/2013.
Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor a formulat întâmpinare împotriva cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul lonescu H. A. T., prin care a invocat excepția inadmisibilității stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent
Referitor la formularea capătului de cerere prin care reclamantul a solicitat instanței stabilirea: cuantumului despăgubirilor pentru imobilul notificat, înțelege că prin aceasta a înțeles să solicite obligarea la soluționarea dosarului de despăgubire, în sensul emiterii unei decizii de validare sau "validare, iar nu în sensul de a stabili conținutul deciziei.
Într-o astfel de cerere având ca obiect „obligația de a face", instanța poate decide, cel mult, obligarea organului administrației publice de a emite un act administrativ, în ipoteza în care constată pasivitatea acestuia, însă, atât doctrina, cât și practica judecătorească sunt constante în a afirma că instanța judecătorească nu va putea hotărî conținutul actului și nici condițiile în care organul administrativ ar urma să rezolve cererea cu care a fost învestit.
În cazul în care s-ar recunoaște acest drept instanțelor, față de specificul și delimitarea atribuțiilor potrivit actelor normative speciale în executarea cărora ar urma să fie emise aceste acte, ar însemna că s-ar încălca principiul separației puterilor în stat. Altfel spus, într-o atare situație, a dispoziția instanțelor judecătorești se află numai o cale procedurala spre a înlătura pasivitatea unei autorități administrative, în ipoteza în care o asemenea pasivitate este constatată.
În susținerea argumentației prezentate, a arătat că prin Legea nr. 165/2013 a fost înființată Comisia Națională pentru Compensarea imobilelor, ca entitate abilitată a aduce la îndeplinire dispozițiile noii legi, că potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 165/2013, C.N.C.I. analizează existența și întinderea dreptului persoanei îndreptățite, putând dispune fie validarea, fie invalidarea, în tot sau în parte, a deciziei/dispoziției prin care s-a propus acordarea de măsuri compensatorii și că potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 3 din lege, instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.
In ceea ce privește fondul cauzei, pârâta a susținut că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate întrucât după perioada de suspendare impusă de OUG 4/2012 modificată și aprobată prin Legea nr. 117/2012, respectiv data de 15.05.2013, în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, a fost publicată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, care modifică procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001, că urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi", că prin dispozițiile noii legi a fost înființată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, că potrivit art. 17 alin.1 Ut. a -b din Legea nr. 165/2013 noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii și că în temeiul dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/17.05.2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii.
Față de cele expuse, soluționarea dosarului de despăgubire nr. 17884CC, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Cu privire la cuantumul stabilit în cuprinsul deciziei de compensare pârâta a arătat că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat, că în ceea ce privește motivele ce au condus la emiterea de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a Deciziei de compensare nr. 1973/21.10.2014, pentru 9.940 puncte arata că ulterior verificării dosarului din punct de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, potrivit dispozițiilor art. 21, alin. 5, din Legea 165/2013, modificată și completată prin Legea nr. 368/2013 dosarul de despăgubire nr._/CC a fost supus atenției Comisiei Naționale cu propunerea de validare a Ordinului nr.289/18.10.2013 emisă Instituția Prefectului -Județul Dâmbovița, în favoarea numitului I. H. A. T..
Imobilul situat în situat în municipiul C., . județul D. a fost evaluat potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 6, Legea nr. 165/2013, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Național, la 2.250 euro.
In drept: Legea nr. 10/2001, republicată, Legea nr.247/2005, Legea 165/2013, art. 205 - 208 Noul Cod de Procedură Civilă.
Prin sentința civilă nr. 379/19.03.2015 Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Pe rolul Tribunalului Dâmbovița dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
La data de 05.10.2015 apărătorul ales al reclamantului a depus la dosar dovada că la data de 17.09.2015 reclamantul a decedat, indicând ca moștenitori pe numiții I. Hințești G.-E. și I. Hințești F..
Tribunalul a dispus citarea moștenitorilor I. Hințești G.-E. și I. Hințești F. care la data de 12.11.2015 au depus la dosar cerere de renunțare la judecată.
Tribunalul a dispus comunicarea cererii de renunțare la judecată către pârâtă, care a precizat că este de acord cu renunțarea.
Având în vedere dispozițiile art. 406 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, tribunalul va lua act de manifestarea de voință a moștenitorilor reclamantului, în sensul renunțării la acțiunea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 406 Cod procedură civilă ia act de renunțarea la judecată a moștenitorilor reclamantului I.-Hințești A.-T. - DECEDAT – respectiv I. Hințești G.-E., domiciliată în București, ., ., ., sector 2 și I. Hințești F., domiciliat în București, .. 13, ., ., la cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul G. R. – Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.12.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER | |
S. D. | A. G. | |
RED. SD/tehnored. A.G-
5 ex./18.12.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 750/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 336/2015. Tribunalul... → |
|---|
