Contestaţie la executare. Decizia nr. 219/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 219/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 219/2015
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.219
Ședința publică din data de 02 aprilie 2015
Instanța compusă din:
Președinte: L. B.
Judecător: M. M.
Grefier: Acxinia N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta – contestatoare Direcția generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.3748/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. A., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocatură V. I. M., cu sediul în ., ..127A, județul Dâmbovița și B. E. Judecătoresc T. M. T., cu sediul în Târgoviște, ..4A, ., ., dosarul având ca obiect contestație la executare.
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art.30 din O.U.G nr.80/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat V. I. M. reprezentând pe intimatul S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Grefierul de ședință referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță.
După referatul cauzei, președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând că este legal îndeplinită.
Avocat V. I. M., apărătorul intimatului S. A., depune la dosar împuternicire avocațială.
Tribunalul, fiind primul termen de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Noul Cod de procedură civilă, pune în discuție competența generală, materială și teritorială a Tribunalului Dâmbovița, Secția I civilă.
Avocat V. I. M., apărătorul intimatului S. A., arată că instanța competentă este Tribunalul Dâmbovița.
Tribunalul, verificând din oficiu competența generală, materială și teritorială, în temeiul dispozițiilor art. 131 din Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, constată că este competent să soluționeze prezenta cauză.
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 237 Cod procedură civilă, constatând că dosarul se află în etapa de cercetare a procesului, pune în discuție probele, în vederea estimării duratei cercetării procesului, conform art.238 din Noul cod de procedură civilă.
Avocat V. I. M., apărătorul intimatului S. A., arată că s-a achitat suma în cuantum de 4977 lei, reprezentând dobânda la taxa pentru emisii poluante, prin B. executorului judecătoresc, astfel că este rămasă fără obiect contestația la executare, depune la dosar nota privind restituirea sumei. Arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat, lămuriri de dat sau probe de administrat.
În conformitate cu art. 482 din codul de procedură civilă rap. la art. 238 din Codul procedură civilă, tribunalul, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții.
În baza cu art. 482 din Codul de procedură civilă rap. la art. 244 alin. 1 și 3 din Codul procedură civilă, tribunalul se socotește lămurit, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea apelului în ședință publică în aceeași zi.
Avocat V. I. M., apărătorul intimatului S. A., având cuvântul, solicită respingerea apelului, păstrarea sentinței instanței de fond, a se observa că debitul a fost executat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ /17.04.2014, contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații S. A. și B. T. M. T., a formulat contestație la executare, prin care a solicitat anularea somației din 04.04.2014 și a tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 636/2013 și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că, în conformitate cu prevederile art. XV alin 4 din OUG 8/2014, în cursul termenului de 5 ani calendaristici, de eșalonare a taxei de poluare, orice procedură de executare silită se suspendă de drept, au fost reproduse dispozițiile art. XV din OUG 8/2014, s-a precizat că din sentința 3413/18.10.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosar_ rezultă că debitori sunt Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Fondului de Mediu, contestatoarea este obligată să plătească din conturile Ministerului Finanțelor suma executată, ca și cum aceasta ar avea drept de dispoziție asupra acestor conturi, toate formele de executare sunt întocmite cu indicarea debitorului DRFP Ploiești, care de fapt nu are această calitate, coroborând dispozițiile art. 404 alin. 1, art. 371 ind. 5 Cod procedură civilă se impune anularea executării înseși, întrucât vătămarea nu ar putea fi înlăturată decât prin anulare.
S-a mai arătat în motivare că executorul judecătoresc a stabilit un termen de o zi în vederea punerii în executare a titlului de creanță, nu s-a dat posibilitatea instituției debitoare de a întreprinde măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile de plată, creditorul poate să procedeze la executarea silită numai în situația în care debitorul instituție publică nu-și îndeplinește în mod voluntar obligația de plată în termenul de 6 luni de la primirea somației. Prin Decizia 213/04.03.2010 Curtea Constituțională a constatat că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia OG 22/2002 contravine art. 6 paragraf 1 din CEDO și a stabilit că prin instituirea unui termen de 6 luni se prelungește durata de executare a titlului, au fost invocate deciziile CEDO în cauzele Burdov contra Rusiei, Moroko contra Rusiei.
A precizat contestatoarea că intimatul creditor nu s-a adresat instituției apelând la serviciile executorului judecătoresc, pentru a putea efectua plata acestei sume se întocmește în mod obligatoriu o documentație, în conformitate cu dispozițiile OMFP 2033/2013 și nu au fost respectate cerințele art. 117 din OG 92/2003.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite s-a arătat că se impune admiterea acesteia pentru a nu prejudicia bugetul de stat și motivele pentru care este imperativă suspendarea executării sunt reliefate de către Curtea Constituțională în decizia 44/2013 și decizia 161/2013.
Intimatul S. A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare și a încheierii de stabilire a dobânzii, excepție la care a renunțat la termenul de judecată din 16.10.2014.
Pe fondul cauzei s-a arătat că suma reprezentând taxa de poluare și cheltuielile de judecată a fost achitată, fără a se calcula dobânda, chiar guvernul prin OUG 8/2014 acceptă faptul că această dobândă trebuie achitată stabilind modalitatea de restituire câte 20% în fiecare an. Nu suntem în situația aplicării art. XV pct. 7 din OUG 8/2014 întrucât executarea silită a fost demarată anterior intrării în vigoare, contestatoarea are calitatea de debitor, este singura entitate care are calitate procesuală având în vedere HG 520/24.07.2013, termenul de o zi indicat de executor este în acord cu dispozițiile legale prevăzute în procedura civilă, OG 22/2002 trebuie interpretată în sensul că instituie obligația de a aștepta 6 luni până la continuarea executării silite, debitoarea a refuzat plata dobânzii legale deși s-a formulat cerere, art. 120 alin 7 din OG 92/2003 prevede cuantumul dobânzii legale.
Contestatoarea și intimatul nu au solicitat alte probe, în afara înscrisurilor depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 3748/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul S. A.; a fost obligată contestatoarea la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către intimatul S. A.; a fost obligată contestatoarea să plătească intimatului Birul E. Judecătoresc T. M. T., suma de 24 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin sentința nr. 3413/18.10.2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, irevocabilă la data de 14.03.2013, Direcția Finanțelor Publice Dâmbovița, Administrația Fondului pentru Mediu, Administrația Finanțelor Publice Târgoviște și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, au fost obligați să restituie intimatului S. A. suma de 5177 lei, reprezentând taxă de poluare, plus dobânda legală aferentă și să achite cheltuieli de judecată în cuantum de 1550 lei, că intimatul S. A., cu cererea_/22.04.2013, s-a adresat contestatoarei în vederea executării voluntare a obligației stabilită prin titlul executoriu, dar i s-a restituit doar suma de 5177 lei taxa de poluare și suma de 1550 lei cheltuieli de judecată, astfel că a formulat cerere de executare silită, la data de 17.07.2013, fiind format dosarul de executare nr. 636/2013 al B. T. M. T. și că prin decizia 23/22.01.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosar_ a fost încuviințată executarea silită.
A mai reținut instanța de fond că împotriva somației din 04.04.2014 și a tuturor actelor de executare din dosar 636/2013 a fost promovată contestația la executare dedusă judecății, că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale procesuală specifică pentru desființarea lui și că motivele de nelegalitate ale actelor de executare silită sunt neîntemeiate reținând în esență că procedura de executare se suspendă de drept și se urmează procedura prevăzută de art. XV din OUG 8/2014 doar în cazul plăților restante la sumele aferente titlurilor emise până la data intrării în vigoare a ordonanței și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită (art. XV alin. 7 din OUG 8/2014), situație ce nu se regăsește în speță, că datorită procesului de reorganizare, în baza HG 520/24.07.2013, a operat o transmitere a calității procesuale, potrivit art. 38 cod proc. civilă, astfel că Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița are calitatea de debitoare, că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1, 2, 3 din OG 22/2002, ale art. 124 din OG 92/2003, precum și ale art. 117 din OG 92/2003, că dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă prevăd că executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă și că în speță, s-a făcut dovada că intimatul S. A. a urmat procedura prevăzută de OG 92/2003, și s-a adresat cu cerere intimatei, precum și dovada că s-a refuzat restituirea dobânzii legale, fiind excesiv să se formuleze o nouă cerere și să se parcurgă din nou procedura menționată.
A mai reținut instanța de fond că instituția debitoare a avut la dispoziție un termen de un an de la data rămânerii irevocabile a sentinței 3413/18.10.2012, termen în care era obligată să întreprindă demersurile necesare pentru executarea titlului executoriu, demersuri pe care nu le-a realizat decât în privința taxei de poluare și a cheltuielilor de judecată, refuzând restituirea dobânzii legale, astfel că termenul de o zi a fost stabilit în temeiul art. 667 Cod procedură civilă, iar contestatoarea nu a administrat nicio dovadă cu privire la imposibilitatea executării obligației de plată a dobânzii, din cauza lipsei de fonduri, având în vedere că celelalte obligații de plată stabilite prin titlul executoriu au fost îndeplinite.
Instanța de fond a constatat totodată că suma reprezentând dobânda legală reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, dispozitivul titlului executoriu precizează că suma va fi actualizată cu dobânda legală, iar executorul judecătoresc, în temeiul art. 628 alin 2 Cod procedură civilă, a procedat la stabilirea cuantumului acestora și a aplicat procentele de 0,1%, 0,5%, 0,4%, în funcție de perioada de timp și de modificările OG 92/2003, astfel că sunt respectate cerințele art. 662 Cod procedură civilă, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, că sunt respectate cerințele OG 22/2002, că a fost urmată procedura prevăzută de OG 92/2003 și creanța este certă, lichidă și exigibilă, că executarea silită nu este suspendată și contestatoarea are calitatea de debitoare,
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând desființarea acesteia și, pe fond, respingerea cererii.
Motivând cererea apelanta a criticat sentința sub aspectul faptului că instanța de fond face o eroare când respinge contestația la executare formulată având în vedere că potrivit art. 117 alin. 1 lit f și alin 9 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală se restituie la cerere sumele datorate în baza hotărârilor judecătorești, că în conformitate cu procedura stabilită prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004 ce reglementează procedura de rambursare a sumelor de la buget, restituirea se face la cererea contribuabilului care trebuie să se circumscrie dispozițiilor legale, că în raport de prevederile legale în materie care instituie o procedură obligatorie de urmat pentru solicitant, nu există dreptul beneficiarului de a opta între această procedură și calea executării silite, și că prin instituirea acestei proceduri de restituire scopul legiuitorului a fost tocmai acela de a evita executarea silită prin punerea în executare de bună voie, cu celeritate ,și fără costuri suplimentare a hotărârilor judecătorești prin care se stabilesc drepturi de creanță ce trebuie restituite de la bugetul de stat.
A mai susținut apelanta că instituirea acestei proceduri nu este de natură să aducă atingere dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Concluzionând, apelanta a arătat că intimatul nu a respectat procedura de restituire instituită de lege, situație în raport de care înțelege să solicite admiterea apelului, desființarea sentinței apelate iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii, anularea somației și a actelor de executare subsecvente, întocmite în dosarul nr. 636/2013.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele din Noul Cod procedură civilă, art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003 Cod procedură fiscală.
Intimatul S. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivată în esență prin faptul că a urmat procedura de executare silită deoarece apelanta – contestatoare nu a înțeles să execute voluntar titlul executoriu în integralitatea sa, achitând doar taxa de poluare și cheltuielile de judecată, fără a calcula dobânda legală, deși prin titlul executoriu a fost menționat temeiul în baza căruia se acordă dobânda, fiind în sarcina debitorului să achite întreaga creanță.
La termenul de judecată din data de 02.04.2015 apărătorul intimatului S. A., a învederat instanței că s-a achitat suma de 4977 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante, prin B. executorului judecătoresc, astfel că este rămasă fără obiect contestația la executare dedusă judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 3748/16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul S. A., a fost obligată contestatoarea la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către intimatul S. A. și a fost obligată contestatoarea să plătească intimatului B. E. Judecătoresc T. M. T., suma de 24 lei.
Mai reține tribunalul că la data de 03.02.2015, contestatoarea apelantă a virat către intimatul S. A., prin intermediul B. T. M. T., suma de 4977 lei reprezentând debit în dosarul de executare. Apreciază tribunalul că datorită efectuării acestei plăți contestația la executare a rămas fără obiect.
În conformitate cu dispozițiile art. 32 din Codul de procedură civilă, orice cerere în justiție poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia, printre altele, formulează o pretenție. Cum la momentul de față, contestatoarea a achitat debitul, rezultă că nu mai există o pretenție dedusă judecății.
Având în vedere acest aspect și faptul că nu calea de atac a rămas fără obiect și însăși cererea de chemare în judecată, pentru a constata acest aspect cu respectarea regulilor și principiilor de drept, tribunalul trebuie să admită apelul. D. urmare, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a admite apelul și, rejudecând, a schimba în parte sentința apelată, respingând contestația formulată ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta – contestatoare Direcția generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.3748/16.10.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. A., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocatură V. I. M., cu sediul în ., ..127A, județul Dâmbovița și B. E. Judecătoresc T. M. T., cu sediul în Târgoviște, ..4A, ., ..
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că respinge contestația ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. M. M. Acxinia N.
Judecătoria Târgoviște
Dosar fond nr._
Judecător fond P. S. C.
Red. MM/Tehnored. S.M.
4 ex/21.04.2015
| ← Servitute. Decizia nr. 233/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 102/2015. Tribunalul... → |
|---|
