Contestaţie la executare. Decizia nr. 993/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 993/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 993/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
Decizia nr. 993
Ședința publică din data de 10.12.2015
Președinte – N. C.
Judecător – S. M. D.
Grefier - A. G.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de contestatoarea B. L., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul Individual de Avocatură „Trandafiroiu D. N.”, din Târgoviște, ., nr. 2, parter, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.21 din 6.01.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., cu sediul în București, .. 5, sector 3, având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta contestatoare B. L., reprezentată de avocat Trandafiroiu D., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/3.03.2015 (fila 13 dosar_ ), lipsă fiind intimata B. Comerciala Română SA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, procedura de citare legal îndeplinită, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Instanța pune în discuție, din oficiu, excepția tardivității în baza disp. art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.
Apărătorul apelantei solicită respingerea excepției, susținând că a luat cunoștință despre actele de executare silită pornite de creditoare prin executorul judecătoresc cu o zi înainte de înregistrarea contestației pe rolul Judecătoriei Târgoviște, că hotărârea pronunțată de prima instanță nu a cercetat și nu a soluționat fondul cauzei, că în speță acțiunea privind contestația la executare nu a fost dezbătută și recalificată de instanța de fond drept o opoziție la executare pentru ca să se aplice dispozițiile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin și că prima instanță a consemnat calea de atac pe care o aveau de urmat ca fiind apel, în termen de 10 zile de la comunicare. Pentru aceste motive solicită în principal respingerea excepției tardivității iar în subsidiar, în ipoteza în care acesta e apreciat ca tardiv solicită repunerea în termenul de apel. Depune al dosar concluzii scrise.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității în baza disp. art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, invocată din oficiu.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 15.07.2014 sub nr. de Dosar_, contestatoarea B. L. a formulat, în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., contestație la executare începută de B.E.J. ,,P. A.” în dosarul de executare nr. 112/2014, în baza titlului executoriu reprezentat de Bilet la ordin RNCB3AF0131429 emis la 11.02.2010 de către Euromod Steel S.R.L. pentru suma de 869.964,67 lei, avalizat de B. L., solicitând anularea în tot a actelor și formelor de executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că biletul la ordin pus în executare nu are eficiența titlului de credit corespunzător, fiind rezultatul unei completări abuzive și nul absolut.
Completarea abuzivă rezultă pe de-o parte din nesocotirea realității situației juridice ce urmează în expunere a clauzelor convenite în Cap. VIII Rambursarea creditului art. 8 .1 lit. g din actul adițional SJ –CC 3/1106/C/19.06.2009 la contractul de credit cât și prin absența din biletul tras în forma originară a mențiunilor cerute de art. 104 și art. 105 din Legea nr. 58/1934, respectiv a mențiunii ce condiționează calificarea de bilet la ordin.
Instrumentul de plată a fost emis în alb, fiind lovit de nulitate absolută deoarece a fost completat de intimata fără a avea abilitatea convențională și legală a semnatarului titlului.
Completarea biletului la ordin s-a produs și cu încălcarea pct. 66 Norma nr. 6/1994 deoarece din modul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cambia trebuie să rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
Contestatoarea a invocat și dispozițiile art. 324 din norma nr. 6/1994 care prevăd că în cazul în care titlul nu se prezintă la plata regulat ca formă, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esențiale, un asemenea titlu nu are valoarea juridică a unei cambii. O astfel de cambie este nulă din punctul de vedere al dreptului cambial. Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de formă rezultă din chiar cuprinsul cambiei și nu necesită alte probe.
S-a mai susținut că pentru a putea exercita acțiunea cauzală, posesorul cambiei are obligația de a restitui debitorului cambiei, titlul prin depunere la grefa judecătoriei competente, dovedind totodată ca a îndeplinit formalitățile necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține și la care ar putea recurge. Dacă creditorul a exercitat una din cele două acțiuni, cea cauzală sau cea cambială, nu o va mai putea exercita pe cealaltă.
A învederat că din Tabelul creanțelor privind pe debitorul în insolvență Euromod Steel SRL, intimata deține și calitatea de creditor al aceluiași emitent în cadrul dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ . A susținut că rațiunea instituirii de către legiuitor a acestei interdicții are în vedere evitarea situației în care creditorul cambial ar putea beneficia de o dublă încasare a aceleași creanțe, respectiv atât în cadrul dosarului de insolvență cât și pe calea acțiunii cambiale în cadrul căreia au fost întocmite formele de executare.
A considerat că normal ar fi fost ca B. C. Română S.A. să se fi mulțumit cu înscrierea la masa credală, creditul fiind gajat prin contracte de ipotecă.
A mai susținut că biletul la ordin mai are și următoarele deficiențe legale:
- în contractul de credit principal nr. SJ –CC 3/1106/08.02.2008 nu este specificată calitatea de „avalist” a contestatoarei, aceasta fiind definită doar ulterior, în înscrisurile adiționale respectiv prin SJ – CC/3/1106/C/19.06.2009;
- în toate actele încheiate între părți instrumentul de plată nu a fost și nu este menționat în mod expres sub aspectul identificării prin . număr;
Aspectul care interesează este data la care ar fi fost emis sub semnătura împrumutatului acest instrument de plată și care au fost condițiile aparenței presupusei alonje, față de care există bănuiala să fie aplicată din eroare ori ulterior și de ce nu chiar asupra unui alt instrument.
- biletul la ordin nu poartă semnătura contestatoarei pentru dovedirea calității de „ avalist”;
- intimata creditoare în cazul solicitării și constatării pluralității de avaliști avea obligația de a-i pretinde împrumutatului mai multe exemplare distincte ale biletului la ordin suficiente pentru aplicarea semnăturii fiecărui avalist în parte.
- instrumentul utilizat în prezent poartă atașat o simplă bucată de hârtie căruia executorul îi acordă in mod inexplicabil puterea unui accesorium „adaos”/”alonje, etc. conform Legii 58/1934 ce în sine nu determină condițiile de tip, loc, scop în care s-a produs raportul obligațional de plată și garantarea cu atât mai puțin elementele ce-i asigura o legătură indiscutabilă și indisolubilă între principal și accesoriul său.
Contestatoarea a mai menționat că schimbarea regimului comun de bunuri al său ca efect convenit al divorțului a fost notificată intimatei creditoare prin adresa nr. 13 /17.01.2012 a BNP H. M. & Asociații, adresă primită și înregistrată de BCR sub nr. intern 341/17.02.2012.
A mai arătat că atât aceasta cât și restul avaliștilor din dosarul de executare au mai fost supuși unei executări eronate pentru o presupusă calitate de fidejusor, acuzându-se aceeași creanță și pentru același debitor (Dosarul nr._ ).
În drept, a invocat dispozițiile art. 711, 712 și următ. C.proc.civ., art. 104, 105 din Legea 8/1934; punctele 65, 66, 72, 74, 321, 322, 324, 339 din Norma BNR nr. 6 /1994.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
La data de 03.11.2014 a formulat întâmpinare KARPI EXPERT S.R.L. prin mandatar Asset Portfolio Servicing România S.R.L. prin care a invocat excepțiile necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgoviște, a tardivității formulării contestației la executare, a netimbrării contestației iar în subsidiar, a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
Sub aspectul calității sale, a menționat că la data de 22.07.2014 B. C. Română S.A. i-a transmis creanța deținută împotriva debitoarei conform contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. 3329/21.08.2014, fiindu-i transmis dreptul de proprietate asupra creanței, cu toate drepturile și obligațiile care decurg in calitatea de creditor al debitoarei, terților garanți și avaliștilor.
Karpi Expert S.R.L., prin mandatar Asset Portfolio Servicing România S.R.L. a depus note de ședință prin care a arătat că în anexa atașată documentelor de cesiune apare menționat contractul de credit nr. 3/1106/E/09.08.2010 iar notificarea cesiunii de creanță transmisă către contestatoare cuprinde mențiunea că s-a finalizat cesiunea în baza contractului de cesiune, a tuturor și oricăror drepturi, garanții și creanțe rezultând din sau în legătură cu următorul contract, așa cum a fost modificat și /sau completat – 3/1106/E/09.08.2010.
La termenul din data de 06.01.2015 instanța de fond a apreciat că are calitatea de intimată B. C. Română S.A. și a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestației la executare.
Prin sentința civilă nr. 21/6.01.2015, Judecătoria Târgoviște a constatat că are calitatea de intimată B. C. Română S.A., a admis excepția tardivității formulării contestației la executare invocată din oficiu de instanță și a respins ca tardiv formulată contestația la executare.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut, sub aspectul calității procesuale pasive, că are calitatea de intimată B. C. Română S.A., având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum a susținut și contestatoarea în răspunsul la întâmpinare, în Anexa I la cesiunea de creanțe autentificată sub nr. 3329/21.08.2014 de către B.N.P.A. ,,C., S. și Asociații” nu se regăsește contractul de credit/garanție al contestatoarei, aceasta cuprinzând doar schița unui tabel necompletat în care nu sunt menționate elementele de identificare ale contractului de credit și garanție, ale împrumutatului sau garantului, context în care contractul nu certifică transmiterea titlului de creanță.
Împrejurarea că persoana juridică care se pretinde a fi cesionarul creanței a depus tabelul ,,confidențial” anexat notelor de ședință nu modifică situația reținută deoarece acesta nu conține niciun element de identificare care să ateste legătura cu contractul de cesiune invocat în justificarea calității. Mai mult, acest înscris a fost depus în copie, deși potrivit dispozițiilor art. 292 alin. (1) C.proc.civ., trebuia depusă o copie certificată pentru conformitate.
Instanța de fond a apreciat că nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (2) C.proc.civ., Karpi Expert S.R.L. că este succesor cu titlu particular al intimatei.
În ceea ce privește excepția tardivități formulării contestației la executare, invocată din oficiu, instanța de fond a apreciat că este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Executarea silită din dosarul de executare nr. 112/2014 al B.E.J. ,,P. A.” s-a declanșat la cererea creditoarei B. C. Română S.A., cerere înregistrată la executorul judecătoresc la data de 13.03.2014.
Titlul executoriu pus în executare îl constituie Biletul la ordin ._ emis la data de 11.02.2010 de către Euromod Steel S.R.L., în care contestatoarea figurează în calitate de avalist.
Somația cambială și titlul executoriu i-au fost comunicate contestatoarei la data de 04.04.2014.
Potrivit dispozițiilor art. 62 alin. (1) din L. nr. 58/1934, aplicabil în raport de titlul pus în executare, debitorul poate face contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicarea somației.
Contestația la executare a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 15.07.2014, cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel contestatoarea, solicitând să se dispună admiterea apelului, anularea ori desființarea in tot a sentinței cu trimiterea cauzei spre judecare pentru următoarele motive.Instanța de fond a apreciat acțiunea ca fiind tardiv introdusă prin nerespectarea termenului de contestare de 5 zile prevăzut de art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 cenzurând aspectele ce evidențiau nulitatea absolută a titlului executoriu. In fapt, în temeiul dispozițiilor art.711-712 Cod procedură civilă, s-a formulat contestație la executarea începuta de B.E.J. P. A. cu sediul in . . . Prahova, la cererea creditoarei B. Comerciala R. S.A, în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin nr. RNCB3AF0131429 emis la 11.02.2010 de către SRL Euromod Steel pentru suma de 869.964,67 RON, avalizat de B. L., invocând nulitatea întrucât biletul la ordin pus in executare nu are eficienta titlului de credit (efectului de comerț) corespunzător, fiind rezultatul unei completări abuzive si nul absolut.
Completarea abuzivă rezultă, pe de-o parte, din nesocotirea realității situației juridice ce urmează în expunere, a clauzelor convenite in Capitolul VIII Rambursarea creditului art. 8.1 lit. g) din actul adițional SJ -CC/3/1106/C/19.06.2009 la contractul de credit SJ -CC/3/1106/08.02.2008, cat si din absenta din biletul tras in forma originara a mențiunilor cerute de art. 104 si art. 105 din Legea nr. 58/1934, respectiv a mențiunii ce condiționează calificarea de bilet la ordin.
In speța de față sunt incidente aspecte ce privesc nulitatea titlului constând in bilet la ordin nr. RNCB3AF0131429, ce decurg din însăși forma acestui instrument raportat la cerințele sau condițiile punctului 321 din Norma nr. 6/08 martie 1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin si art. 63 alin. 1 din Legea nr. 58/1934.
Potrivit art. 72 din Norma nr. 6/1994: „primitorul cambiei in alb ca si oricare din posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, conform înțelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii titlului, fără a mai fi necesara intervenția trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului”.
In acest scop, odată cu predarea titlului se va adaugă și o clauza, care va trebui sa fie astfel făcuta încât să poată întregi voința semnatarului titlului. Aceasta clauza va fi redactata astfel: a) "înaintea plații posesorul va completa cambia" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia; sau b) "înaintea plații posesorul va completa cambia, fora a depasi..." - in cazul dreptului limitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia.
F. de aceste dispoziții, instrumentul de plata căruia intimata creditoare ii conferă eficienta unui titlu executoriu si este uzat in executarea silita nu cuprinde însăși aceasta clauza potrivit căreia emitentul sau ii acorda dreptul de completare ulterioara, instrumentul de plata fiind emis in alb.
In lipsa acestei condiții si a clauzei citate specifica unui bilet la ordin, instrumentul de plata în discuție este lovit de nulitate absolută, fiind completat de intimata fără a avea abilitatea convenționala si legala a semnatarului titlului.
Se remarcă și faptul că,a potrivit pct. 74 din norma citata: „cu ocazia completării cambiei in alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie sa respecte întocmai înțelegerile dintre trăgător si beneficiar stabilite in momentul emiterii titlului”.
Completarea biletului la ordin de către intimata creditoare s-a produs si cu încalcarea pct. 66 din aceeași reglementare citata, în condițiile in care pct. 65 si următoarele impun ca si cerința faptul ca: „O persoana se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu condiția ca prin mandat general sa se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare obligație cambială”.
Din modul in care mandatarul sau reprezentantul semnează cambia, trebuie sa rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
Astfel, semnătura sa trebuie sa fie precedată de formula "in calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.) ", căci altfel ar rezulta ca semnatarul se obliga personal. Redactarea acestei mențiuni trebuie sa fie clara, mai ales daca este autografa cu respectarea condițiilor de redactare din prezentele norme-cadru”.
F. de aceste norme legale ce au un caracter imperativ, biletul la ordin in discuție nu poarta aceasta mențiune deși in speța obligat principal a fost si este societatea cu răspundere limitata Euromod Steel, deci o persoana sau entitate juridica, ce poarta titulatura unui mandant.
Potrivit art. 324 din Norma nr. 6/1994 „in cazul in care titlul nu se prezintă la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esențiale, comentate in prezentele norme-cadru in legătura cu art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, un asemenea titlu nu are valoarea juridica a unei cambii. O astfel de cambie este nula din punctul de vedere al dreptului cambial Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de forma rezulta din chiar cuprinsul cambiei si nu necesita alte probe".
In legătura cu acest aspect atât practica judiciara, cât si literatura de specialitate juridica sunt unanim de acord in sensul de apreciere a tezei potrivit căreia lipsa mențiunii „prin procura" atrage nulitatea absoluta a biletului la ordin. „Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sector 5 București sub nr.8558/"19.08.1997, oponenta SM SA a formulat opozitei la executarea cambiala ca urmare a avalizării biletelor la ordin emise de . totala de 1.050.000 USD, in contradictoriu cu intimata B.SA.
In motivarea opoziției la executare cambiala formulata, oponenta a arătat ca semnăturile pentru avalist si pentru emitent sunt indescifrabile, astfel încât nu pot servi la identificarea persoanelor care au semnat titlurile, fiind încălcate dispozițiile art. 8 din Legea nr.58/1934 raportate la punctele 34-37 si 60 din Normele cadru emise de B. Naționala a României.
Oponenta a susținut ca semnatarii biletelor la ordin nu sunt reprezentanții legali ai SM, conform Legii nr. 31/1990 si statutului oponentei, iar semnăturile date pentru avalist nu sunt precedate de formula „prin procura ".
Intimata creditoare a înțeles să-si valorifice in acest fel creanța in cadrul procedurii insolvenței, exercitând deci o acțiune cauzala in legătura cu suma înscrisă pe biletul la ordin in discuție, astfel încât, așa cum stabilesc dincolo de tăgada dispozițiile legale menționate, este inadmisibila si exercitarea unei acțiuni cambiale in ceea ce privește aceeași creanța.
In contractul de credit principal editat sub nr. SJ -CC/3/1106/08.02.2008 nu este specificata o calitate de „avalist" a clientei reprezentate, aceasta fiind definita doar ulterior în înscrisurile adiționale respectiv prin SJ -CC/3/1106/C/19.06.2009, însă in toate actele ce au fost încheiate intre prezentele părți litigante instrumentul de plata nu a fost si nu este menționat in mod expres sub aspectul identificării prin . număr.
Se regăsește ca nelegala si abuziva conduita unității bancare creditoare ce nu a înțeles sa stipuleze expres in convențiile încheiate cu împrumutatul elementele de identificare ale biletului la ordin remis spre garantarea obligației sale.
Biletul la ordin din prezenta speță nu poartă semnătura clientei pentru dovedirea calității de „avalist" in situația in care rubrica alocata i-ar fi permis acest fapt ce insa nu s-a împlinit procedural, pe cale de consecința o astfel de calitate ar fi discutabila, cel mult asumata exclusiv prin actul adițional citat.
Intimata creditoare, în cazul solicitării si constatării pluralității de „avalisti" așa cum a fost stipulată în cuprinsul actului adițional citat avea obligația de a-i pretinde împrumutatului mai multe exemplare distincte ale biletului la ordin suficiente pentru aplicarea semnăturii fiecărui avalist in parte.
S-a solicitat admiterea contestației, urmând ca prin sentința ce se va pronunța în subsidiar, să se dispună anularea în tot a actelor și formele de executare inițiate în dosarul execuțional ce au avut la baza titlul inexistent fondat pe act de garanție BO . emis in data de 11.02.2012.
In drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711, 712 si următoarele din Codul de procedura civila; art. 104, 105 din Legea 8/1934; pct. 65, 66, 72, 74, 321, 322, 324, 339 din Norma BNR nr. 6/1994; art. 466 si următoarele din Cod procedură civilă.
Prin încheierea de ședință din data de 08.06.2015 Tribunalul Dâmbovița – Secția I Civilă a admis excepția necompetenței funcționale a secției și a transpus cauza la Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, reținând că obiectul cauzei este contestația formulată de B. L., în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., la executarea începută de B.E.J. ,,P. A.” în dosarul de executare nr. 112/2014, în baza titlului executoriu reprezentat de Bilet la ordin RNCB3AF0131429 emis la 11.02.2010 de către Euromod Steel S.R.L. pentru suma de 869.964,67 lei, avalizat de B. L., solicitând anularea în tot a actelor și formelor de executare, bilet la ordin care pus în executare nu are eficiența titlului de credit corespunzător, fiind rezultatul unei completări abuzive și nul absolut, cauză ce se circumscrie competențelor specializate alocate exclusiv completelor de judecată ale secției a II-a civile.
Prin încheierea de ședință din data de 02.09.2015 Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței funcționale a secției, a constat ivit conflictul negativ de competență între cele două secții civile ale Tribunalului Dâmbovița și a trimis dosarul Curții de Apel Ploiești în vederea stabilirii competenței.
Prin Sentința civilă nr. 54CC/22.09.2015 Curtea de Apel Ploiești a stabilit competența de soluționare a apelului în favoarea Secției I Civilă din cadrul Tribunalului Dâmbovița.
Ca urmarea stabilirii competenței, dosarul a fost înregistrat sub numărul_ .
La termenul din data de 12.11.2015 tribunalul a pus în discuție, din oficiu, excepția tardivității apelului întemeiată pe disp. art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.
Examinând excepția invocată, tribunalul constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin sentința pronunțată de instanța de fond s-a admis excepția tardivității formulării contestației la executare invocată din oficiu de instanță și s-a respins ca tardivă această contestație.
În motivarea acestei excepții, instanța de fond a constatat că titlul executoriu pus în executare îl constituie un bilet la ordin iar somația cambială și titlul executoriu i-au fost comunicate contestatoarei la data de 04.04.2014, că potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, aplicabil în raport de titlul executoriu debitorul putea face contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicarea somației, contestația la executare fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 15.07.2014, cu depășirea termenul prevăzut de lege.
Tribunalul constată că instanța de fond a calificat în mod corect contestația la executare, ca opoziție la executare, stabilind că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, însă în ce privește termenul de apel pe care l-a indicat în cuprinsul hotărârii, a menționat că acesta este de 10 zile de la comunicare iar nu 15 zile de la pronunțarea hotărârii, astfel cum prevăd dispozițiile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, care stabilesc următoarele: „ În termen de 5 zile de la comunicarea somațiunii, debitorul poate face contestație la executare. Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare”.
Având în vedere că hotărârea a fost pronunțată la data de 06.01.2015 iar cererea de apel a fost depusă la data de 04.03.2015, apelul a fost formulat peste termenul prevăzut de lege, motiv pentru care se va respinge ca tardiv formulat.
În ce privește faptul că instanța de fond a indicat pentru atacarea hotărârii termenul de 10 zile de la comunicare, tribunalul apreciază că această apărare nu poate fi primită, în considerarea principiului legalității căii de atac prevăzut în art. 457 alin. 1 Cod procedură civilă conform căruia „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.
Cererea de repunere în termen formulată de apelantă urmează a fi respinsă întrucât aceasta este motivată pe greșita indicare de către instanța de fond a termenului în care sentința putea fi atacată cu apel, însă potrivit dispozițiilor de lege anterior menționate apelanta nu se poate prevala de necunoașterea legii, repunerea în termen fiind motivată și pe lipsa de calificare a obiectului acțiunii ca fiind o opoziție la executare, susținere contrară realității deoarece judecătorul fondului a invocat în motivarea hotărârii prevederile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934.
Pe de altă parte, cererea de repunere în termen nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 186 Cod procedură civilă, care stabilesc că partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate iar în acest scop va îndeplini actul de procedură în termen de cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
De asemenea, textul mai sus indicat menționează faptul că în situația exercitării căilor de atac această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Or, în speță, necunoașterea termenului în care trebuia exercitată calea de atac nu poate fi asimilată unor motive temeinic justificate iar cererea de repunere în termen nu a fost motivată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, astfel cum prevăd dispozițiile menționate.
Pentru motivele de fapt și de drept expuse mai sus, tribunalul va respinge cererea de repunere în termen, va admite excepția tardivității și va respinge apelul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere în termen, formulată de apelantă.
Admite excepția tardivității declarării apelului, invocată din oficiu de instanță.
Respinge apelul declarat de contestatoarea B. L., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul Individual de Avocatură „Trandafiroiu D. N.”, din Târgoviște, ., nr. 2, parter, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.21 din 6.01.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., cu sediul în București, .. 5, sector 3, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.12.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
N. C. | S. M. D. | A. G. |
Jud. fond. S. A. V.
Dosar nr._
Judecătoria Târgoviște
Red. CN/tehnored. A.G-
4 ex./08.01.2016
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 989/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 990/2015. Tribunalul... → |
|---|
