Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 617/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 617/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 617/2015
Dosar nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 617
Ședința publică din data de 29.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. C.
Judecător: A. S.
Grefier: E. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelantul reclamant C. I. M., domiciliat în oraș T., Cartier Sălcuța, județul Dâmbovița, reprezentat prin avocat V. V., cu sediul profesional în orașul T., cartier Sălcuța, nr. 206, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 333/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți: B. E., domiciliată în ., județul Dâmbovița; R. G., domiciliată în municipiul București, Calea Giulești, nr. 115, ., . 6 și B. L. E., domiciliat în municipiul București, ., ., apt, 85, sector 6, având ca obiect - hotărâre care să țină loc de act autentic.
Apelul a fost timbrat cu suma de 55 lei conform chitanței nr._/ 28.09.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat V. V. în calitate de apărător ales al apelantului reclamant C. I. M., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află pricina, modul de îndeplinire a procedurii de citare și alte măsuri dispuse de instanță.
După referatul cauzei, conform dispozițiilor art.154 (7) Cod procedură civilă președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând îndeplinită procedura de citare cu părțile, după care:
Avocat V. V. depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială de reprezentare în cauză a apelantului reclamant, însoțită de chitanța nr._/ 28.09.2015 în cuantum de 55 le, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În conformitate cu dispozițiile art. 482 Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 238 Noul Cod de procedură civilă, judecătorul, ținând cont de împrejurările cauzei și susținerile apărătorului apelantului reclamant, tribunalul estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții.
Socotindu-se lămurit, tribunalul, în baza art. 244 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea apelului în ședința publică din aceeași zi, față de acordul părților prezente.
Avocat V. V. având cuvântul pentru apelantul reclamant, face cunoscut instanței că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, probatorii de administrat sau excepții de invocat.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art. 216Noul Cod de procedură civilă, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Avocat V. V. având cuvântul pentru apelantul reclamant solicită instanței admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul admiterii și capătului de cerere în constatarea vânzării cumpărării . Nu solicită cheltuieli de judecată. Arată apărătorul ales al apelantului reclamant că promisiunea bilaterală încheiată între părți era de drept în întârziere, că s-a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr._, reclamantul C. I. M. a chemat în judecată pe pârâții B. E., R. G. și B. L. E., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru dreptul de proprietate privind suprafața de 1400 mp, teren extravilan, neagricol, situat în ., T 25/1, P 4, cu vecinii: N – DE 38, E – D. G., S – izlaz comunal, V – G. T., conform TP nr._/19.02.2013, înscris în cartea funciară nr._ a ._.
În fapt, se arată că la data de 24.03.2013 reclamantul a incheiat cu paratii B. E., R. G. si B. L. E. o promisiune bilaterala de vanzare cumparare cu semnatura privata prin care au convenit vanzarea cumpararea terenului in suparafata de 1400 mp.
Se mai arata ca, conform conventiei reclamantul a achitat integral promitenților vanzatori pretul convenit in suma de 1400 lei, acestia predându-i posesia terenului pe care o detine si in prezent.
În drept art.1669,1671-1672 si urmatoarele Cod civil, art.1719 si urmatoarele Cod civil, art.1516-1528 Cod civil, art.1179-1180,art.1270 si următoarele Cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat proba cu .inscrisuri și interogatoriu paratilor.
La cererea de chemare în judecată au fost atașate înscrisuri (filele 9-14)
Pârâții au formulat întâmpinare, în care arată că sunt de acord cu actiunea promovata de catre reclamant si ca sunt de acord cu pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare.
La termenul din data de 12.11.2014, reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că a solicitat să se constata ca paratii B. E. (in cota de ¼) R. G. (in cota de 3/8) si B. L. E. (in cota de 3/8) au dobandit ca moștenire dupa defunctul B. D. suprafata de 1400 mp,teren extravilan neagricol, situat in ., . N-DE38, E-D. G., S - Islaz comunal, V-G. T., conform titlului de proprietate nr._/19.02.2013.
Pârâții și-au exprimat în scris acordul cu privire la modificarea cererii de chemare în judecată.
Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr. 333/18.03.2015 prin admiterea în parte a actiunii, constatarea că din masa succesorală face parte și terenul de 1400 mp, extravilan neagricol situat pe raza comunei Potlogi, jud. Dâmbovița.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 24.03.2013, între pârâții B. E., R. G. și B. L. E. și reclamantul C. I. M. s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, prin care pârâții se obligă să vândă reclamantului suprafața de 1400 mp, teren extravilan, neagricol, situat în ., T 25/1, P 4, cu vecinii: N – DE 38, E – D. G., S – islaz comunal, V – G. T..
Convenția a fost materializată într-un înscris intitulat «promisiune bilaterală de vânzare cumpărare » (fila 9), în cuprinsul căruia se arată că prețul vânzării a fost de 1400 lei, iar promitenții vânzători l-au primit în integralitate.
De asemenea, se mai arată că promitenții vânzători se obligă să se prezinte la notariat cu toate actele necesare și să perfecteze contractul de vânzare cumpărare în formă autentică până la termenul din data de 24.08.2013, în caz contrar promitentul cumpărător putându-se adresa instanței de judecată.
Potrivit art. 1669 cod civil, când una dintre părțile care au încheiate promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
Astfel, este admisibilă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:
În primul rând trebuie să se dovedească încheierea unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare cu respectarea cerințelor generale de valabilitate a actelor
juridice. Instanța constată îndeplinită această condiție, văzând consimțământul părților valabil exprimat prin semnarea înscrisului sub semnătura privata, dar și poziția procesuală a pârâților exprimată prin întâmpinare (care recunosc tacit încheierea convenției), capacitatea acestora de a contracta, obiectul convenției îndeplinind condițiile de valabilitate (există, se află în circuitul civil, este determinat, posibil, licit si moral), cauza convenției îndeplinind, de asemenea, condițiile de valabilitate.
Se reține, totodată, îndeplinirea de către reclamant a obligației sale stabilită prin convenția încheiată, respectiv de plată a prețului, așa cum reiese din înscrisul intitulat „promisiune bilaterală de vânzare cumpărare”, precum și cele arătate de pârâții în întâmpinare, în care recunosc primirea prețului.
A doua condiție privește existența în patrimoniul promitentului vânzător a bunului a cărui vânzare a fost promisă. Conform tiltului de proprietate nr._/19.02.2013 eliberat de Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Dâmbovița, numitului B. D., în calitate de moștenitor a defunctului B. M. G., i-a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1400 mp, teren extravilan neagricol, situat pe raza . în T 25/1, P4, cu vecinii: N – DE 38, E – D. G., S – islaz comunal, V – G. T..
Terenul susmenționat este înscris în cartea funciară nr._ a .. cadastral_, potrivit extrasului de carte funciară depus la dosar la fila 11.
Conform certificatului de moștenitor nr. 80/16.08.2004, de pe urma defunctului B. D., decedat la data de 02.04.2004, au rămas în calitate de moștenitori: B. E., R. G. și B. L. E.. În cuprinsul certificatului de moștenitor nu se reține ca făcând parte din masa succesorală și suprafața de 1400 mp ce face obiectul prezentului dosar.
Prin cererea modificatoare formulată la termenul din data de 12.11.2014, reclamantul a solcitat să se constate că din masa succesorală a defunctului B. D. face parte și suprafața de 1400 mp, teren extravilan, neagricol, situată pe raza ., fiind dobândită de către pârâți ca efect al moștenirii.
Potrivit art. 1560 cod civil, creditorul poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.
Acțiunea reclamantului nu se înscrie în sfera celor care au caracter exclusiv personal, întrucât, prin drepturi cu caracter exclusiv personal se înțeleg acele drepturi a căror exercitare implică o apreciere subiectivă din partea titularului lor.
Pentru intentarea unei acțiuni oblice, este necesar ca debitorul să fie pasiv, să nu intenteze el însuși acțiunea pe care o poate intenta, iar creditorul trebuie să aibă un interes serios și legitim pentru a intenta acțiunea.
Pasivitatea promitenților vânzători în a solicita completarea masei succesorale combinata cu dreptul promitentului cumpărător de a obtine prin forta coercitiva a statului obligarea promitenților vânzători la a-i transmite dreptul de proprietate asupra terenului determina intrunirea conditiilor de admisibilitate a intentarii unei actiuni oblice.
Astfel, instanța urmează să constate că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului B. D., decedat la data de 02.04.2002, face parte și suprafața de 1400 mp, teren extravilan neagricol, situat pe raza . în T 25/1, P4, cu vecinii: N – DE 38, E – D. G., S – islaz comunal, V – G. T., evidențiată în titlul de proprietate nr._/19.02.2013 eliberat de Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Dâmbovița.
În cauză, s-a făcut dovada că asupra imobilului în litigiu nu sunt înscrise sarcini, după cum reiese din extrasul de carte funciară, precum și că pârâții nu figurează în evidențele fiscale cu creanțe bugetare, după cum reiese din certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 5257 emis de Primăria . de 13.01.2015.
Dispozițiile art. 1669, alin. 1 cod civil, impun condiția ca, pentru a se putea solicita instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, să existe un refuz nejustificat al uneia dintre părți de a încheia contractul promis.
În cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare se arată că pârâții se obligă să se prezinte la notariat cu toate actele necesare și să perfecteze contractul de vânzare cumpărare în formă autentică până la termenul din data de 24.08.2013. La dosar nu există însă proces verbal întocmit de notar sau alte înscrisuri care să ateste faptul că reclamantul s-a prezentat la biroul notarial la data stabilită, iar pârâții nu s-au prezentat, actul autentic neputând fi încheiat în lipsa acestora.
În întâmpinarea formulată și depusă la dosar, pârâții arată că sunt de acord cu acțiunea formulată, precizând că au primit prețul convenit și au predat posesia bunului. Nu se menționează, însă, dacă reclamantul le-a solicitat să încheie actul de vânzare cumpărare în formă autentică și dacă pârâții au refuzat această solicitare.
Conform încrisurilor aflate la filele 65 – 67, pârâții au fost notificați să se prezinte la data de 15.11.2014, ora 14, la sediul cabinetului de avocat, ce reprezintă pe reclamant în prezenta cauză. În cuprinsul notificărilor se arată că la data menționată se va stabili, de comun acord, data prezentării la notariat pentru încheierea contractului în formă autentică.
Din procesul verbal încheiat de către domnul avocat V. V. la data de 15.11.2013 (fila 68), reiese că pârâții nu s-au prezentat la sediul cabinetului de avocat cu actele solicitate.
Împrejurarea că pârâții au refuzat să se prezinte la cabinetul de avocatură în vederea stabilirii, de comun acord, a datei prezentării la notariat în vederea încheierii contractului în formă autentică nu poate fi interpretată ca un refuz de încheia contractul promis. Încheierea actului în formă autentică se realizează de către notarul public, astfel că refuzul uneia dintre părți de a se prezenta la sediul biroului de
avocatură nu reprezintă un refuz de a încheia actul respectiv, la fel de bine cum nici o eventuală prezentare a părților la biroul de avocatură nu echivalează cu încheierea contractului în formă autentică. De altfel, chiar în convenția părților s-a prevăzut obligația de a se prezenta la notariat și nu la cabinetul de avocatură.
Mai reține instanța că reclamantul a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâților, aceștia fiind citați în acest scop pentru termenul din data de 12.11.2014. Împrejurarea că pârâții nu s-au prezentat personal în fața instanței în vederea luării interogatoriului nu poate fi considerată ca o recunoaștere a refuzului de a se prezenta la notar, în lipsa unor alte probe cu care să poată fi coroborată.
Pentru cele reținute anterior, instanța constată că în cauză nu s-a făcut dovada unui refuz al pârâților de a încheia actul promis în forma autentică și nici a lipsei de justificare pentru acest eventual refuz, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. I. M..
În motivarea căii de atac, apelantul a arătat că instanța a considerat fără temei că nu există refuz din partea pârâților în încheierea actului în formă finală. Conform convenției pârâtul s-a obligat să se prezinte la notariat cu toate actele necesare vânzării și să încheie actul în forma autentică până la data de 24.08.2013, fiind de drept în întârziere de la acea dată.
Din probele administrate rezultă că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv aceea de a se prezenta la notariat pentru încheierea actului în formă autentică.
Sentința a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii privind interpretarea clauzelor contractuale, instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății.
Interpretarea dată de instanță clauzelor contractuale constituie o îngrădire a accesului liber la justiție raportat la art.6 din CEDO. Instanța și-a depășit limitele cu care a fost învestită, punând la îndoială acte juridice ce nu au fost contestate de părți.
În drept, art.466-482 Noul Cod de Procedura Civila, art.1516, 1522, 1523, 1671-1672 și urm. Cod Civil, art.1719 și urm., art.1516-1528, 1179-1180, 1279, Cod Civil, art.35, 2223, 411 Codul de procedura civila,art.669-686, 667-668, 631-632 și urm. Cod Civil, art.953-983 și urm. Cod Civil, art.1100-1142, art.1143 și urm. Cod Civil, art.979-995 Codul de procedura civila, art.651 și urm., 728 și urm. cod civil din 1864.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul constată:
La data de 24.03.2013, între pârâții B. E., R. G. și B. L. E. și apelantul C. I. M. s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, prin care intimații s-au obligat să vândă apelantului suprafața de 1400 mp, teren extravilan, neagricol, situat în ., T 25/1, P 4, cu vecinii: N – DE 38, E – D. G., S – islaz comunal, V – G. T..
Convenția a fost materializată într-un înscris intitulat «promisiune bilaterală de vânzare cumpărare » (fila 9 dosar fond), în cuprinsul căruia se arată că prețul vânzării a fost de 1400 lei, iar promitenții vânzători l-au primit în integralitate.
De asemenea, se mai arată că promitenții vânzători se obligă să se prezinte la notariat cu toate actele necesare și să perfecteze contractul de vânzare cumpărare în formă autentică până la termenul din data de 24.08.2013, în caz contrar promitentul cumpărător putându-se adresa instanței de judecată.
Conform procesului verbal întocmit la data de 15.11.2013 de Cabinet Individual de Avocatură V. V. (fila 68 dosar fond), în urma notificării intimaților pentru a se prezenta în vederea întocmirii actului de vânzare cumpărare în formă autentică, s-a constatat că aceștia nu s-au prezentat.
Potrivit art.1166 Noul Cod Civil contractul este acordul între două sau mai multe persoane, pentru a constitui sau stinge un raport juridic. Prin promisiunea de vânzare cumpărare o persoană prevăzând un eventual interes pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun, primește promisiunea proprietarului de a vinde bunul, rezervându-și facultatea de a-și manifesta consimțământul ulterior, de regulă în cadrul unui termen. Prin antecontract, nu se strămută proprietatea bunului, însă obligația de a încheia contractul în viitor este valabilă.
Conform dispozițiilor art. 1244 din Codul civil „ în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară”.
Ca regulă generală art. 1279 alin. 1 din Codul civil, prevede că “promisiunea de a contracta trebuie să conțină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părțile nu ar putea executa promisiunea” iar alin. 3 al aceluiași articol prevede că “dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite.”
În special, art. 1669 alin. 1 din Codul civil prevede că atunci “când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.”, iar art. 1669 alin. 2 prevede că “dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat”.
În baza art. 1270 alin. 1 din Codul civil, “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Față de aceste dispoziții legale, instanța constată că actul juridic încheiat între părți și consemnat în înscrisul denumit antecontract de vânzare cumpărare are natura unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare care nu a avut ca efect transmiterea în patrimoniul reclamantei apelantă a dreptului de proprietate asupra imobilului teren ce face obiectul prezentei cauze, ci a generat doar un drept de creanță în patrimoniul acestuia. Astfel convenția părților reprezintă un antecontract bilateral de vânzare cumpărare, dând însă naștere în sarcina părților, unei obligații de a face, constând în obligația de a încheia în formă autentică convenția de înstrăinare a imobilului în cauză, oricare dintre părți putând cere încheierea contractului de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul teren anterior menționat.
Validarea unei promisiuni de vânzare cumpărare de către instanța judecătorească este posibilă în temeiul principiului executării în natură a obligațiilor, prin aplicarea dispozițiilor prevăzute de art. 1669 din C. civil potrivit cu care în situația în care dupã încheierea unui antecontract cu privire la teren, una dintre pãrți refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunța o hotãrâre care sa ținã loc de contract.
Pentru a se putea pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic, este necesară îndeplinirea unor condiții în persoana promitentului vânzător și anume: să existe un refuz nejustificat de a întocmit actul, acesta să se afle în culpă pentru neprezentarea la termenul convenit în vederea încheierii actului în forma sa finală, să nu se poată invoca o împrejurare obiectivă ce l-a determinat pe acesta să se afle în imposibilitatea de încheiere a actului și să nu se fi prevăzut în antecontract, posibilitatea denunțării unilaterale de către promitentul vânzător.
În momentul pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic, instanța trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea actului proiectat, în speță, condițiile necesare pentru încheierea unei vânzări cumpărări (art.1650 Noul Cod Civil).
În ceea ce privește refuzul de întocmire a actului din probele administrate nu rezultă existența unui refuz nejustificat al intimaților în întocmirea actului autentic, aceștia declarând de altfel în întâmpinarea de la fila 29 dosar fond, că sunt de acord cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
În aceste condiții, nu este întrunită una dintre condițiile esențiale de admisibilitate ale acțiunii în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Faptul că nu s-au prezentat la termenul stabilit în antencontract – 24.08.2013 în vederea încheierii actului în formă autentică, nu poate fi considerat un refuz propriu zis de încheiere a operațiunii juridice, din moment ce nu este constatată într-un înscris autentic, întocmit de notarul public. Formalitatea întocmirii de către avocat, în luna noiembrie a unui proces verbal în care se constată că nu s-au prezentat în vederea întocmirii actului, ca urmare a notificării lor de a se prezenta la sediul cabinetului de avocat, cu înscrisurile necesare perfectării vânzării, urmând a
programa data prezentării la notariat, nu substituie condiția prevăzută în antecontract, ce presupunea prezentarea la notar în vederea încheierii actului, fără alte formalități prealabile – prezentare la avocat pentru verificarea actelor și apoi programare la notar.
Față de aceste considerente, tribunalul reține că în mod corect a reținut instanța de fond că acțiunea cu privire la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, este neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, tribunalul potrivit art.480 Codul de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant C. I. M., domiciliat în oraș T., Cartier Sălcuța, județul Dâmbovița, reprezentat prin avocat V. V., cu sediul profesional în orașul T., cartier Sălcuța, nr. 206, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 333/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți: B. E., domiciliată în ., județul Dâmbovița; R. G., domiciliată în municipiul București, Calea Giulești, nr. 115, ., . 6 și B. L. E., domiciliat în municipiul București, ., ., apt, 85, sector 6.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.09.2015.
P., JUDECATOR, GREFIER,
G. C. A. S. E. B.
Red. C.G.
Tehnored. B.E.
6 ex./16.10.2015
- comunicat 4 ex. decizie părților -
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 618/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 743/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
