Revendicare imobiliară. Decizia nr. 990/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 990/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 990/2015
Dosar nr._ APEL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILA NR.990
Ședința publică din data de 09.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. S.
Judecător: B. Brînzică
Grefier: V. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți S. E.-M. și B. C. V., cu domiciliul ales la Cabinetul Individual de Avocatură S. Cemian, cu sediul în Târgoviște, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.1588/21.04.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. municipiului Târgoviște și C. L. al municipiului Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița, având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile, susținerile și prezența părților au avut loc și s-au consemnat în încheierea de ședință din data de 2.12.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 9.12.2015 pentru a se depune concluzii scrise, și deliberând a pronunțat următoarea decizie civilă:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. 3574/1.04.2014 reclamanții S. E. M. Și B. C. V. au chemat în judecată pe pârâtele P. Târgoviște Și C. L. Al M. Târgoviște pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate la delăsarea în deplină proprietate și posesie a două apartamente proprietatea reclamanților, respectiv etajul imobilului situat în Târgoviște .. 4, actuală Al. I. C. pentru reclamantul S. E. și parterul aceluiași imobil, pentru reclamantul B. C. V..
În motivarea acțiunii reclamanții arată că bunicii materni ai reclamantului S. și ai soției reclamantului B. au fost proprietarii unui imobil cu dependințe și teren în suprafață de 1200 m.p. situat în Târgoviște .. 270, că în anul 1948 acest imobil a fost expropriat și demolat, proprietarii devenind chiriași în imobilul în cauză, care fusese, de asemenea, expropriat și trecut în proprietatea statului conform deciziei nr. 149/30.05.1981, 359/1984, 164/1983, emise în baza Decretului nr. 223/1974.
Mai arată reclamanții că în anul 1997, în baza legii nr. 112/1995, au cumpărat acest imobil prin contractele nr._/5.02.1997 și_/5.02.1997, că au folosit imobilul până în ianuarie 2001, când în mod nelegal au fost evacuați de o neproprietară-Blank Hildegard, care a devenit proprietară pe același imobil prin HCL 59/1997, care a fost anulată ulterior prin s.c. nr. 923/16.09.1997 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, rămasă definitivă.
Prin sentința civilă nr.1588/21.04.2015, Judecătoria Târgoviște a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și respins acțiunea formulată de reclamanții S. E. M. Și B. C. V., împotriva pârâtelor P. Târgoviște Și C. L. Al M. Târgoviște.
A reținut instanța de fond că reclamanții au devenit proprietarii imobilului în litigiu prin contractele nr._/5.02.1997 și_/5.02.1997, că ulterior, prin s c. nr. 923/1997 a devenit proprietară pe acest imobil și a intrat în posesia lui numita Hildegard Blank. Faptul că ulterior această hotărâre a consiliului local a fost anulată printr-o sentință judecătorească nu prezintă relevanță în cauză.
Acțiunea în revendicare este acțiunea formulată de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar. Calitatea procesuală este una dintre condițiile esențiale de exercitare a acțiunii civile, fiind necesar să existe identitate între pârâtul chemat în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.
S-a reținut de către instanța că pârâta nu mai este nici proprietar și nici posesoarea imobilului în cauză.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții S. E.-M. și B. C. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor nu putea fi rezolvată fără antamarea fondului, instanța mărginindu-se la a reține faptul că ulterior hotărârea consiliului local prin care imobilele intrau în posesia numitei Hildegard Blank a fost anulată printr-o sentință judecătorească irevocabilă, nu reprezintă relevanță.
Relevanța era deosebită așa cum au arătat și prin răspunsul formulat la această excepție prin întâmpinare dar și prin notele scrise.
Rezultă fără dubiu că pârâtele, chiar dacă de facto nu mai sunt posesorii imobilelor, de jure însă sunt în continuare titularii dreptului de proprietate și, pe cale de consecință, au calitate procesuală pasivă în cauză.
Calitatea procesuală a pârâtelor rezidă și din faptul că titlul de proprietate al reclamanților îl constituie tocmai un act de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâtele și pe cale de consecință, în cazul admiterii și neputinței restituiri a bunului, pârâtele trebuie să restituie prețul reactualizat.
Astfel spus, calitatea procesuală pasivă a pârâtelor rezultă din faptul că acțiunea e întemeiată pe dispozițiile Legii nr.112/1995.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare cu evocarea fondului.
Prin întâmpinarea formulată pârâții P. municipiului Târgoviște și C. L. al municipiului Târgoviște au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, având în vedere următoarele motive:
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, nu dețin în proprietate și nici nu se află în posesia imobilului revendicat, o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă și irevocabilă, consfințind cu putere de lucru judecat, situația juridică a bunului imobil, în sensul că dreptul de proprietate aparține numitei Hildegard Blank, autoritatea publică locală a procedat la scoaterea din patrimoniu a acestuia.
Întrucât bunul imobil revendicat nu se află în patrimoniul acestora, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu fiind stabilit printr-o sentință judecătorească, definitivă în favoarea numitei Hildegard Blank, este evident că nu există identitate între pârâtele chemate în judecată și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății, motiv pentru care, în mod corect, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată apelul nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.36 Cod procedură civilă referitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. municipiului Târgoviște și C. L. al Primăriei municipiului Târgoviște, ridicată de pârâte prin întâmpinarea formulată la data de 15 septembrie 2014 (f.26-28 dosar fond) și, potrivit art.248 (1) Cod procedură civilă, a admis această excepție de procedură și în consecință a respins acțiunea reclamanților.
Sunt neîntemeiate criticile apelanților reclamanți în sensul că, pentru a se putea pronunța instanța de fond asuprea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor era necesară antamarea în fond a pricinii.
Tribunalul constată că obiectul litigiului îl constituie acțiunea în revendicare a două imobile situate la etajul construcției din Târgoviște, ..4, actuală . pentru reclamantul S. E. M. și parterul aceluiași imobil pentru reclamantul B. C. V..
Lipsa calității procesuale pasive într-un astfel de proces a pârâtelor P. municipiului Târgoviște și C. L. al Primăriei municipiului Târgoviște care nu mai dețin imobilul revendicat, se datorează faptului că, prin sentința civilă nr.10.305/28.XI.1996, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.6717/1996 (f.29-31 dosar fond), definitivă prin respingerea apelurilor intervenienților și Primăriei municipiului Târgoviște prin decizia civilă nr.1055/11.VI.1997 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.1385/1997 (f.32-35 dosar fond) și irevocabilă prin respingerea recursului declarat de intervenienți prin decizia nr.1596/12.VI.1998 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr.5674/1998 s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților din proces, respectiv reclamanta Hildegard Blank și pârâtele P. municipiului Târgoviște, C. L. al Primăriei municipiului Târgoviște și RAGC Târgoviște, atribuindu-se în proprietate reclamantei întregul imobil din Târgoviște, ..4 (actuala ., nr.4), reclamanta fiind obligată să plătească pârâtei RAGC Târgoviște suma de 7.948.610 lei cu titlu de sultă.
Prin aceeași hotărâre judecătorească și irevocabilă s-a mai dispus și respingerea cererii de intervenție formulată de intervenienții S. E. M. și B. C. V., așa încât toate aceste hotărâri judecătorești sunt opozabile reclamanților apelanți din litigiul de față.
Mai mult, prin sentința civilă nr.3802/9.VII.2009, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ (f.36-37 dosar fond), rămasă definitivă prin neapelare, s-a respins cererea de revizuire formulată de intervenienți împotriva sentinței civile de partaj nr._/28.XI.1996, pronunțată de Judecătoria Târgovișt1996, pronunțată de Judecătoria Târgoviște.
Urmare a soluționării definitive a procesului de ieșire din indiviziune asupra imobilelor revendicate de apelanții-reclamanți, pârâta intimată P. municipiului Târgoviște a procedat la scoaterea din patrimoniul unității administrative teritoriale a imobilelor din ., nr.4, județul Dâmbovița, prin hotărârea nr.108/16 iulie 1997 (f.43 dosar fond), în baza raportului întocmit cu acea ocazie, avându-se totodată în vedere că hotărârea nr.59/24 aprilie 1997 de scoatere din patrimoniul pârâtelor intimate ale aceluiași imobil (f.143 dosar fond) fusese anulată prin sentința civilă nr.923/16 septembrie 1997, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.50/1997 (f.86-87 dosar fond).
Din această dată de 16 iulie 1997 pârâtele intimate nu mai au nici un drept de proprietate asupra imobilelor revendicate de apelanții reclamanți și care, în prezent, potrivit hotărârile judecătorești precizate mai sus aparține în totalitate altui proprietare de drept comun Hildegard Blank.
În consecință, reclamanții apelanți trebuiau să dovedească că cele două apartamente revendicate se aflau la data promovării acțiunii 11 iulie 2013 (f.3-4 dosar fond) în patrimoniul acestora, ori acestea ieșiseră din proprietatea pârâtelor la data rămânerii definitive a sentinței civile de partaj nr._/28.VI.1996, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, respectiv data de 11.VI.1997 când a fost respins apelul intervenienților-apelanți în cauza de față, de către Tribunalul Dâmbovița prin decizia civilă nr.1055/11.VI.1997.
De asemenea, mai reține tribunalul că situația juridică a imobilelor reținute de instanțele judecătorești prin pronunțarea hotărârilor judecătorești precizate, a fost urmată de actul administrativ al scoaterii imobilelor din evidența patrimoniului pârâtelor prin hotărârea nr.108/16 iulie 1997, la circa o lună după ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilelor revendicate, așa încât, de la această dată pârâtele nu mai pot sta în judecată în calitatea de subiecte ale raportului juridic litigios, întrucât, potrivit art.36 Cod procedură civilă nu mai există identitate între acestea și subiectele raportului juridic litigios-acțiunea în revendicarea dreptului de proprietate, care aparține în prezent actualului proprietar al imobilelor.
Cum apelanților reclamanți le revenea obligația de a justifica calitatea procesuală pasivă a pârâtelor, ca o condiție esențială de executare a acțiunii civile, potrivit art.32(1) Cod procedură civilă, pe bună-dreptate instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, potrivit art.248 Cod procedură civilă, nemaifiind necesare administrarea de probe pe fond și în consecință, a respins acțiunea reclamanților ca nefondată.
În consecință sunt neîntemeiate și criticile apelanților cu privire la faptul că hotărârea nr.59 din 24.VI.1997 emisă de P. municipiului Târgoviște a fost anulată ulterior prin sentința civilă nr.923 din 16 septembrie 1997, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, întrucât, ulterior, prin hotărârea nr.108/16 iulie 1997 emisă de P. municipiului Târgoviște s-a dispus recunoașterea dreptului de proprietate pentru imobilele revendicate de apelanți în favoarea proprietarei Hildegard Blank, prin anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între foștii chiriași-apelanții reclamanți și fosta RAGC Târgoviște din subordinea pârâtei P. Târgoviște.
Tribunalul mai reține că părțile s-au mai judecat în mai multe procese cu privire la imobilele revendicate prin prezenta acțiune, invocându-se prevederile speciale ale Legii nr.112/1995, acțiunea fiind respinsă definitiv prin sentința civilă nr.2798/14 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ (f.38-41 dosar fond), ori nulitatea absolută a actelor încheiate cu privire la imobilele revendicate, acțiunea fiind respinsă prin sentința civilă nr.7494/6 iulie 1993, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.9595/1991 (f.72 dosar fond).
Față de cele de mai sus nu se poate susține de către apelanți că aceștia sunt de jure titularii dreptului de proprietate pentru imobilele revendicate și că se impunea probe pe fond, întrucât, în prezent situația imobilelor a fost pe deplin clarificată prin sentința civilă de partaj, orice altă acțiune formulată în prezent de apelanți aducând atingere autorității de lucru judecat și însuși circuitului civil al imobilelor.
Cu alte cuvinte, cele două contracte de vânzare-cumpărare invocate de apelanți ca fiind dreptul lor de proprietate au fost anulate implicit prin sentința de partaj, definitivă și irevocabilă cu putere de lucru judecat.
Urmează ca tribunalul, în baza art.480 Cod procedură civilă, să respingă apelul ca nefondat și să păstreze sentința civilă ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți S. E.-M. și B. C. V., cu domiciliul ales la Cabinetul Individual de Avocatură S. Cemian, cu sediul în Târgoviște, ., ., et.3, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.1588/21.04.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. municipiului Târgoviște și C. L. al municipiului Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, .-3, județul Dâmbovița.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9.12.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. S. B. Brînzică V. C.
J.f.L. S.
Dosar nr._
Judecătoria Târgoviște
Red.I.S.
Tehnored.CV
Ex.6/28.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 993/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1052/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
