Contestaţie la executare. Decizia nr. 711/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 711/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 711/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 711
Ședința publică din data de 12 octombrie 2015
Președinte – R. M.
Judecător – N. C.
Grefier - A. G.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de contestatorul B. I., cu domiciliul în ., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 1185/18.03.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. JT Group O. SRL, cu sediul în Năvodari, .-A-Zona A, județul C., având ca obiect – contestație la executare.
Apelul este timbrat cu suma de 360 lei, conform chitanței nr._ din data de 28._, emisă de Primăria Târgoviște – fila 19 dosar apel.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, procedura de citare legal îndeplinită, cu precizarea că la data de 28.09.2015, prin serviciul registratură, apelantul a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Tribunalul, verificând din oficiu competența generală, materială și teritorială, în temeiul dispozițiilor art. 131 Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, constată că este competent să soluționeze prezenta cauză.
În conformitate cu art. 482 din codul de procedură civilă rap. la art. 238 din Codul procedură civilă, tribunalul, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții.
Tribunalul, având în vedere că apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată înregistrată la Judecătoria Târgoviște sub nr._ contestatorul B. I. a formulat contestația la executare, în contradictoriu cu intimata S.C. JT Group O. SRL, solicitând anularea în parte a somației mobiliare emisa de B. M. A. D. în data de 01.08.2014 si a înștiințării privind măsura popririi emisă de B. M. A. D. în data de 01.08.2014 (suma rămasa de recuperat este de l.252,83 lei); anularea în parte a încheierii nr. 933/2014 emisa de B. M. A. D. din 01.08.2014 pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita ( a arătat că solicită reducerea acestora proporțional cu suma rămasa de recuperat de 1.252,83 lei); obligarea creditoarei la plata cheltuieli de judecata aferente prezentei cereri.
Contestatorul a arătat că, la data de 05.08.2014, a primit două scrisori recomandate cu confirmare de primire prin care B. M. A. D. l-a somat sa achite suma de 13.519,04 lei reprezentând debit și 1.919,13 lei cheltuieli de executare silita, în baza titlului executoriu Biletul la Ordin . nr._ emis de către S.C. KOUBATA CLUB S.R.L. în data de 08.03.2014 pentru suma de 11.599,91 lei si scadent în data 16.04.2014.
In termen legal a procedat la formularea prezentei contestații la executare.
Astfel potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin „în termen de 5 zile de la comunicarea somațiunii, debitorul poate face contestație la executare".
S.C. Koubata Club S.R.L. a achiziționat de la creditoarea S.C. J.T. G. O. S.R.L. motorina in valoare de 11.599,91 lei, pentru plata căreia a emis Biletul la Ordin . nr._, avalizat in nume personal de către el (de către contestator).
La scadentă, biletul la ordin a fost introdus in circuitul bancar si a fost refuzat la plata ca urmare popririi contului societății sau a altor masuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului.
La data prezentei, S.C. Koubata Club S.R.L. este supusă procedurii insolvenței, pe rolul Tribunalului Dâmbovița fiind dosarul nr._ cu termen de continuare a procedurii la 07.10.2014.
Pe cale de consecință, creditoarea S.C. J.T. G. O. S.R.L. a înțeles să exercite acțiunea cambială împotriva lui, în calitate de avalist, însa această acțiune nu este întemeiată, și pe cale de consecința, si formele de executare silită sunt lovite de nulitate din considerentele ce se vor prezenta mai jos.
Contestatorul a invocat stingerea obligației de plata prin compensație legală până la limita sumei de 10.347.08 lei, suma pe care creditoarea S.C. J.T. G. O. S.R.L. o datorează debitoarei S.C. Koubata Club S.R.L.
Astfel, S.C. Koubata Club S.R.L. a prestat creditoarei servicii de transport de mărfuri pe ruta Italia România în valoare de 10.347,08 lei conform facturii fiscale nr. 193/14.06.2014. Raporturile comerciale s-au derulat în baza Comenzii de transport nr. 1783/28.05.2014 inițiată de creditoare, semnata și stampilata.
Serviciile de transport au fost efectuate conform comenzii așa cum reiese în mod expres din Scrisoarea de transport CMR și acceptate la plată, factura fiscala nr. 193/14.06.2014 fiind semnata și stampilata de reprezentantul creditoarei.
Potrivit art. 1616 cod civil, "datoriile reciproce se sting prin compensație pana la concurența celei mai mici dintre ele", iar potrivit art. 1617 alin.l Cod civil " Compensația operează de plin drept de îndată ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, și care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură”.
Mai mult decât atât, art. 1.621 cod civil prevede în mod expres ca "fidejusorul poate opune în compensație creanța pe care debitorul principal o dobândește împotriva creditorului creanței garantate".
Contestatorul a solicitat ca instanța să observe că în speță sunt îndeplinite condițiile operării compensației legale, creditoarea acționând cu rea credința atunci când a solicitat executarea silită a titlului executoriu Biletul la Ordin . nr._, mai ales că potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (lege în vigoare la data deschiderii procedurii) creditoarea putea invoca compensarea creanțelor reciproce.
Practica judiciara este unanima în a aprecia ca acesta modalitate de stingere a obligației de plata operează de drept, chiar daca părțile nu ar fi știut sau chiar dacă nu ar fi făcut vreun demers în acest sens.
La data formulării cererii de executare silită operase deja compensația legală între datoriile reciproce ale creditoarei S.C J.T G. O. S.R.L. și ale debitoarei S.C. Koubata Club S.R.L., pana la limita sumei de 10.347,08 lei, rămânând la data formulării cererii de executare silita un debit de doar de 1.252,83 lei.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 62 din Legea nr. 58/1934.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
In urma administrării probei cu înscrisuri, prin sentința civilă nr.1185/18.03.2015, Judecătoria Târgoviște a respins contestația la executare lămurită.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, în dosarul numărul 933/2014 instrumentat de B. M. A. D. contestatorul are calitate de debitor.
În cererea de executare silită, creditoarea . SA, pentru recuperarea sumei de_,91 lei, a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin BP0S3AA_, emis la data de 8.03.2014, în valoare de_,91 lei.
Conform titlului executoriu, contestatorul are calitatea de avalist, emitentul ordinului fiind ..
Contestatorul invocă faptul că această societate se află în insolvență, depunând un extras de pe portalul Tribunalului Dâmbovița.
În opinia contestatorului, faptul că societatea este în insolvență ar reprezenta un impediment în executarea silită a lui (în calitate de avalist).
Instanța de fond a apreciat că nicio dispoziție legală nu are sensul propus de către contestator și că, mai mult decât atât, noua lege (cu numărul 85/2014), la art. 75, consacră legislativ soluțiile din practica judiciară vizând aplicarea Legii 85/2006, privind posibilitatea de urmărire a codebitorilor și terților garanți, că executarea silită se putea realiza împotriva contestatorului, în calitatea sa de avalist, ceea ce înseamnă că motivul astfel invocat de către contestator este neîntemeiat.
În ceea ce privește invocarea compensației legale prin raportare la o pretinsă creanță pe care societatea debitoare ar avea-o împotriva creditoarei din dosarul de executare silită (intimata din prezenta), creanță ce ar consta rezulta din comanda de transport numărul 1783/28.05.2014, instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele privind această compensare, că art. 1617 alin 1 din noul Cod civil (text de lege care, conform art. 102 alin 2 din Legea 71/2011, ar fi aplicabil situației de fapt invocată de contestator) prevede: ,,compensația va opera de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide și exigibile”.
Rezultă că dovada îndeplinirii cerințelor art. 1617 ar fi reprezentată de emiterea unei facturi, în executarea comenzii de transport, factură ce ar fi acceptată la plată.
Instanța de fond a mai constatat că, așa cum s-a arătat în doctrină, compensația legală se dovedește probând elementele ei constitutive, ceea ce presupune să se facă dovada caracterului cert, lichid și exigibil al creanțelor reciproce.
Ori, în cazul de față, factura, chiar acceptată, nu are caracterul unui titlu care să dovedească existența unei creanțe certe și exigibile.
Dacă ar fi astfel, atunci nu ar mai exista acțiuni promovate pentru obținerea unei hotărâri judecătorești, atunci când un creditor/reclamant invocă existența unor facturi acceptate și s-ar porni executări în temeiul acestora.
In speță, compensarea legală nu se poate aplica, ceea ce înseamnă că și acest motiv al contestației este neîntemeiat.
În ceea ce privește solicitarea de diminuarea a onorariului corespunzător pretinsului cuantum corect al datoriei, instanța de fond a apreciat că aceasta este o solicitare subsidiară celei privind constatarea compensării legale, ceea ce înseamnă că, pe cale de consecință, și această ultimă (de analizat) solicitare este neîntemeiată.
Cum, prin raportare la cererea cu care instanța a fost învestită, nu s-a identificat încălcarea vreunei norme legale, înseamnă că este neîntemeiată solicitarea de anulare în parte a actelor de executare evidențiate de către contestator.
În ceea ce privește reglementarea executării silite și a contestației la executare, instanța de fond a reținut că sediul materiei pentru executarea silită este reprezentat de art. 622-913 ce fac parte din Cartea a V a ,,Despre executarea silită” Cod de procedură civilă.
Dispozițiile generale (adică aplicabile atunci când nu există dispoziții speciale derogatorii) se află reglementate la art. 622-725, conținute de titlul cu același nume.
În speță, fiind vorba despre îndeplinirea unei obligații privind plata unei sume de bani, înseamnă că nu se poate pune problema aplicării Titlului III ,,Executarea silită directă”.
Se aplică, a apreciat instanța, dispozițiile Titlului II ,,Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului”, ce cuprinde art. 726-886.
Aplicând regulile de interpretare a dispozițiilor legale, înseamnă că, în măsura în care nu există o normă specială, dispozițiile titlului II se vor completa cu dispozițiile generale conținute de Titlul I.
Instanța de fond a apreciat că luarea măsurii anulăriiunui act de executare/unor acte de executare/ unei executări silite, trebuie să se facă după niște reguli și a constatat că acestea sunt cele reglementate de art. 174 șiurmătoarele din noul Cod de procedură civilă și care reprezintă norma generală în materie de nulitate a actelor de procedură, normă aplicabilă întrucât nu există alte norme speciale.
Potrivit art. 703 Cod de procedură civilă, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare, atrage nulitateaactului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art. 174 și următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător.
Instanța a mai constatat că art. 174 alin 1 Cod de procedură civilă, definește nulitatea ca fiind acea sancțiune care lipsește de efecte, total sau parțial, actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă.
Așadar, condiția premisă pentru a se putea aplica o asemenea sancțiune, este aceea de a se constata nerespectarea unei dispoziții legale.
Potrivit art. 175 și 176, nulitatea poate fi: condiționată de existența unei vătămări; necondiționată, adică independentă de producerea/neproducerea unei vătămări, nulitatea producându-se indiferent dacă a avut loc/nu a avut loc vreo vătămare.
Art. 176 enumeră cazurile de nulitatea necondiționată, acestea referindu-se numai la cerințe legale extrinseci ale actului de procedură.
În cazul acestor nulități, simpla nerespectare a legii, are aptitudinea de a atrage sancțiunea nulității, chiar și dacă s-ar dovedi că nu s-a produs vreo vătămare.
Așa cum rezultă din coroborarea art. 175 cu art. 177, în privința nulităților condiționate, se va aplica sancțiunea nulității numai dacă vătămarea produsă prin nesocotirea cerințelor legii nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului.
În privința nulităților necondiționate, sancțiunea se va aplica dacă a fost invocată în condițiile prescrise de lege și va interveni independent de existența/inexistența unei vătămări.
În privința nulităților condiționate, se remarcă, pe de o parte, categoria nulităților exprese (cele prevăzute de lege în mod expres) iar, pe de altă parte, categoria nulităților virtuale (cele neprevăzute expres de lege, dar care rezultă implicit din încălcarea uneia dintre condițiile de valabilitate a actului de procedură).
Existența acestor categorii și regimul acestora rezultă din art. 175 alin 2, texte de lege din care rezultă că, în cazul nulităților expres prevăzute de lege, există o prezumție relativă (partea adversă poate face dovada contrară) că s-a produs o vătămare.
,,per a contrario”, dacă nulitatea nu este prevăzută expres de lege (adică este virtuală), atunci nu există această prezumție că s-a produs o vătămare, cel care invocă nulitatea, trebuind să facă dovada vătămării creată prin nerespectarea dispozițiilor legale.
Deci, în cazul nulităților condiționate, trebuie: 1. să fie încălcată o dispoziție legală; 2.să se fi produs părții o vătămare, ca urmare a respectivei încălcări (în cazurilor nulităților exprese vătămarea se prezumă); 3. vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului (dacă înlăturarea vătămării se poate face prin îndreptarea actului, atunci nu intervine anularea, ci îndreptarea actului-art.177 Cod de procedură civilă).
Instanța a mai apreciat că, ținând cont de specificul faptului că o asemenea solicitare se adresează cu privire la o executare silită, înseamnă că, atunci când se pune problema anulării executării silite însăși sau problema anulării unor acte ce vizează executarea contestată, trebuie să fie identificate acele norme care se referă la executarea silită din Codul de procedură civilă sau din alte acte normative, norme ce conțin reguli privind executarea silită, norme în legătură cu care se invocă a fi avut loc încălcarea. După cum s-a arătat, în speță nu s-a identificat încălcarea vreunei norme legale.
Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului, anularea în tot a sentinței atacate, iar pe fond admiterea contestației la executare, anularea în parte a somației mobiliare emisa de B. M. A. D. in data de 01.08.2014 si înștiințarea privind măsura popririi emisa de B. M. A. D. in data de 01.08.2014, creditor urmăritor fiind S.C. J.T. G. O. S.R.L., să se constate că suma indreptatită a fi recuperata este de numai 1,252,83 lei, anularea în parte a încheierii nr. 933/2014 emisa de B. M. A. D. din 01.08.2014 pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita, in sensul reducerii acestora proporțional cu suma rămasa de recuperat de 1.252,83 lei, de asemenea, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata aferente cererii de apel, cheltuieli avansate atât in fata primei instanței cat si in fata instanței de apel, pentru următoarele motive:
In motivarea hotărârii, prima instanța a reținut ca in speța nu operează un impediment in executarea silita a avalistului din faptul ca societatea debitoare ar fi insolventă si ca in speța nu sunt îndeplinite nici condițiile compensației legale prin raportare la o pretinsa creanța pe care S.C. Koubata Club S.R.L. ar avea-o împotriva creditoarei in dosarul de executare silita S.C. J.T. G. O. S.R.L.
Apelantul apreciază că, în speță, prima instanța a interpretat greșit dispozițiile legale care reglementează materia compensației legale si nu a analizat întregul probatoriu administrat in cauza.
In ceea ce privește motivarea instanței potrivit căreia in speța nu operează un impediment in executarea silita a avalistului din faptul ca societatea debitoare (S.C. Koubta Club S.R.L.) ar fi insolventă, nici pe calea contestației la executare, nici pe calea precizărilor nu apelantul nu a invocat aceasta cauza exoneratoare de răspundere.
In cuprinsul contestației la executare silita s-a făcut doar mențiunea ca debitoarea (S.C. Koubta Club S.R.L.) este supusa procedurii insolventei, pe rolul Tribunalului Dambovita fiind dosarul nr._ cu termen de continuare a procedurii la 07.10.2014.
Al doilea motiv de apel se referă la faptul că, în mod greșit, instanța a interpretat si a aplicat dispozițiile legale care reglementează materia compensației legale, motivând ca, in cazul de fata, factura, chiar acceptata, nu are caracterul unui titlu care sa dovedească existenta unei creanțe certe si exigibile.
Asa cum s-a arătat S.C. Koubata Club S.R.L. a prestat creditoarei servicii de transport de mărfuri pe ruta Italia România in valoare de 10.347,08 lei conform facturii fiscale nr. 193/14.06.2014. Raporturile comerciale s-au derulat in baza Comenzii de transport nr. 1783/28.05.2014 inițiata de creditoare, semnata si stampilata.
Serviciile de transport au fost efectuate conform comenzii, așa cum reiese in mod expres din Scrisoarea de transport CMR si acceptate la plata, factura fiscala nr. 193/14.06.2014 fiind semnata si stampilata de reprezentantul creditoarei.
Prin rolul sau activ, instanța este aceea care trebuia sa verifice caracterul cert, lichid si exigibil al creanței S.C. Koubata Club S.R.L.
A accepta o asemenea motivare, înseamna a face inaplicabila si inutila instituția compensației legale.
Dispozițiile art. 1616 Cod civil stipulează că "datoriile reciproce se sting prin compensație pana la concurenta celei mai mici dintre ele", iar potrivit art. 1617 alin.l Cod civil "Compensația operează de plin drept de îndata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeași natura".
Art. 1621 Cod civil prevede in mod expres ca "fidejusorul poate opune in compensație creanța pe care debitorul principal o dobândește împotriva creditorului creanței garantate".
In speța sunt îndeplinite condițiile operării compensației legale, creditoarea acționând cu rea credința atunci cand a solicitat executarea silita a titlului executoriu Biletul la Ordin . nr._, mai ales ca potrivit art. 52 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (lege in vigoare la data deschiderii procedurii) creditoarea putea invoca compensarea creanțelor reciproce.
Practica judiciara este unanima in a aprecia ca acesta modalitate de stingere a obligației de plata operează de drept, chiar daca părțile nu ar fi știut sau chiar daca nu ar fi făcut vreun demers în acest sens.
Un alt motiv de apel este acela că prima instanța nu a analizat întregul probatoriu administrat in cauza.
Ca o dovada in plus ca in speța a operat compensația legala, in data de 08.10.2014 a fost depus la dosarul cauzei in copie Ordinul de compensare . nr._ pentru suma de 10.347,08 lei si un proces verbal de compensare din pentru suma de 1.252,83 lei.
Intre intimată si debitoarea S.C. Koubata Club S.R.L. s-a încheiat inca din data de 10.06.2014 Ordinul de compensare . nr._ pentru suma de 10.347,08 lei, deci anterior punerii in executare silita a titlului executoriu.
Ca atare, creanța rămasa de recuperat si raportat la care trebuia sa calculeze executorul cheltuielile de executare este de numai 1.252,83 lei, creanța cu privire la care părțile au încheiat in cadrul dosarului de executare înca un proces verbal de compensare.
Pe rolul Tribunalului Dambovita se afla dosarul nr._ /al având ca obiect contestație împotriva tabelului preliminar formulata chiar de intimata S.C. J.T. G. O. S.R.L., dosar asociat celui de insolventa a debitoarei S.C. Koubata Club S.R.L.
Prin sentința civila nr. 193/09.03.2015, publicata in Buletinul procedurilor insolventei nr. 5913/30.03.2015, Tribunalul Dambovita a admis in parte contestația intimatei, motivând ca în ședința publica din 09.63.2015, lichidatorul judiciar a depus, in original, ordinele de compensare incheiate la data de 10.06.2014, semnate si stampilate, exemplarul roz, inițiator al compensării fiind contestatoarea, sub nr._ si exemplarul albastru, inițiator al compensării fiind debitoarea, sub nr._. Suma compensata este de 10.347.08lei pentru factura nr._/08.03.2014, astfel ca pentru aceasta suma, cererea contestatoarei urmează a fi respinsa, lichidatorul urmand a transmite către creditoare originalul exemplarului ordinului de compensare semnat si stampilat, pentru a fi operat in evidentele contabila.
Ca atare, Tribunalul Dambovita constatase deja la data pronunțării primei instanțe a sentinței atacate ca in speța a intervenit compensarea creanțelor reciproce intre părți, iar respingerea apelului si implicit a contestației la executare ar avea ca efect o îmbogatire fără justa cauza in dreptul intimatei S.C. J.T. G. O. S.R.L. care si-a recuperat înainte de începerea executării silite suma 10.347,08 lei din creanța pretinsa de 11.599,95 lei.
La data formulării cerere de executare silita operase deja compensația legala intre datoriile reciproce ale creditoarei S.C. J.T. G. O. S.R.L. si ale debitoarei S.C. Koubata Club S.R.L., pana la limita sumei de 10.347,08 lei, rămânând la data formulării cererii de executare silita un debit de doar de 1.252,83 lei.
S-a solicitat anularea in tot a sentinței, iar pe fond admiterea contestației la executare, anularea în parte a somației mobiliare emisa de B. M. A. D. in data de 01.08.2014 si înștiințarea privind măsura popririi emisa de B. M. A. D. in data de 01.08.2014, creditor urmăritor fiind S.C. J.T. G. O. S.R.L., sa se constate ca suma indreptatita a fi recuperata este de numai 1.252,83 lei, anularea în parte a încheierii nr. 933/2014 emisa de B. M. A. D. din 01.08.2014 pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita, in sensul reducerii acestora proporțional cu suma rămasa de recuperat de 1.252,83 lei, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata aferente prezentei cereri, cheltuieli avansate atat in fata primei instanței cat si in fata instanței de apel.
In drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 466 si urm. Cod proc. Civila.
In temeiul art. art. 223 (3) Cod procedura civila apelantul a solicitat judecarea in lipsa și încuviințarea probei cu înscrisuri.
A anexat cererii: copia Ordinului de compensare . nr._ pentru suma de 10.347,08 lei și extras din Buletinul procedurilor insolventei nr. 5913/30.03.2015.
Intimata . SRL nu a formulat intampinare la cererea de apel.
Analizând sentinta apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Sustine apelanta ca prima instanta a interpretat si aplicat gresit dispozitiile legale privitoare la compensarea legala, atunci cand a retinut ca factura, chiar si acceptata, nu are caracterul unui titlu, care sa dovedeasca existenta unei creante, certe si exigibile, solicitand a se constata ca in speta a operat compensatia legala.
Tribunalul observa ca . a fost depus ordinul de compensare nr._/10.06.2014 pentru suma de 10.347,08 emis penru plata facturii nr._/08.03.2014 de catre agentul economic initiator ..
La fila 105 a dosarului de fond se afla Ordinul de compensare nr._/10.06.2014 pentru suma de 10.347,08, reprezentand c/v factura nr. 0193/10.06.2014, ordin emis in oglinda, pentru incheierea operatiunii de compensare de catre agentul economic initiator . SRL.
Tribunalul constata, asadar, ca prin operatiunea de compensare realizata si invocata de catre apelant s-a realizat compensarea valorii celor doua facturi emise de societatile parte in compensare, nefiind nici pe de parte vorba despre vreo compensare intre o factura si un bilet la ordin. Acest fapt nu este de altfel decat un non-sens, aratat chiar si de catre Judecatorie, intrucat nu se poate realiza o compensare intre valoarea unei facturi si un mijloc de plata, intrucat biletul la ordin nu constituie contravaloarea unei marfi sau a unui serviciu, ci reprezinta chiar un instrument de plata. Nu se poate plati un bilet la ordin cu un ordin de compensare.
Tribunalul mai observa ca intimata . SRL nici nu este de acord cu compensarea realizata, intrucat la fila 121 a dosarului de fond se afla cererea imputernicitului legal a intimatei . SRL adresata executorului judecatoresc pentru continuarea executariii silite, „intrucat ordinul de compensare nu este validat, deoarece nu este complet – in sensul ca nu este stampilat”.
În contextul reținut, cum criticile sunt neîntemeiate, tribunalul apreciază că instanța de fond a retinut in mod corect situatia de fapt, prin prisma probatoriului administrat, la care a aplicat dispozitiile legale incidente, sens în care în temeiul prevederilor art. 480 NCPC se va respinge apelul, ca nefondat, urmând a fi păstrată sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil declarat de contestatorul B. I., cu domiciliul în ., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 1185/18.03.2015, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata S.C. JT Group O. SRL, cu sediul în Năvodari, .-A-Zona A, județul C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.10.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | |
R. M. | N. C. |
GREFIER
A. G.
Jud. fond. T. E. M.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Red. MR/tehnored.DN
4 ex./2.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 709/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 713/2015. Tribunalul... → |
|---|
