Fond funciar. Decizia nr. 1030/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1030/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 1030/2015
DOSAR NR._ APEL - noul cod de procedură civilă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1030
Ședința publică din data de 18.12.2015
Instanța compusă din:
Președinte: M. I.
Judecător: G. S.
Grefier: O. N.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantele reclamante S. A., domiciliată în ., nr. 165, județul Dâmbovița, și D. M., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 74 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. Tărtășești de aplicare a Legii fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană Dâmbovița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în municipiul Târgoviște, Piața Tricolorului, nr. 1, județul Dâmbovița, și cu intimatul intervenient în interes propriu D. M., domiciliat în comuna Tărtășești, ., nr. 13, județul Dâmbovița, având ca obiect plângere în baza Legii fondului funciar.
Mersul dezbaterilor, prezența și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.12.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 18.12.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul_ /03.06.2014 reclamantele S. A. și D. M. le-au chemat în judecată pe pârâtele C. L. de Fond Funciar Tărtășești și C. Județeană de Fond Funciar Dâmbovița, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea titlului de proprietate numărul 9516/26.01.1993 în sensul înscrierii în acest titlu de proprietate a suprafeței de teren de 1878 metri pătrați în tarlaua 16, .: N – S. N., E – D. N., S – DS 588 și V – P. G. și nu 1000 metri pătrați așa cum apare în prezent în cuprinsul titlului de proprietate.
Motivează reclamantele că prin acest titlu de proprietate s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului D. Gh. M. pentru terenul de 1000 metri pătrați curți construcții din tarlaua 16, . avându-i moștenitori potrivit certificatului de moștenitor numărul 171/1991 pe D. M., soție supraviețuitoare și S. A., I. I. și D. M., în calitate de descendenți.
În realitate, susțin reclamantele, terenul aferent casei măsoară 1878 metri pătrați, dovada fiind schița cadastrală atașată acțiunii, terenul fiind împrejmuit dintotdeauna în aceeași configurație.
În drept sunt invocate dispozițiile articolelor 23 și 58 din Legea numărul 18/1991.
S-au depus la dosar certificatul de atestare fiscală numărul 4277/09.05.2014, certificatul O.C.P.I. Dâmbovița numărul_/06.05.2014, acte de stare civilă, certificatul de moștenitor numărul 171/1999 eliberat la decesul lui D. M., titlul de proprietate numărul 9516/26.01.1993.
Pârâta C. L. de Fond Funciar Tărtășești a formulat întâmpinare prin care-l arată că din terenul de 1000 metri pătrați s-a vândut de către beneficiar fiului său suprafața de 500 metri pătrați și urmează ca instanța să aprecieze în cauză și să dispună în consecință.
S-a înaintat la dosar documentația în baza căreia a fost eliberat titlul de proprietate.
Au fost încuviințate la cererea reclamantelor probele cu acte, martori și expertiză tehnică având ca obiective: identificarea suprafeței reale de teren aferente casei de locuit, dimensiunile terenului, poziționare și vecinătăți.
Martora N. V. a declarat că știe unde este poziționat terenul pe care apreciază a avea o suprafață de aproximativ 2000 metri pătrați și a cărui împrejmuire nu s-a modificat în timp.
D. M. a formulat cerere de intervenție în cauză solicitând a se avea în vedere că este proprietarul terenului de 500 metri pătrați (loc de casă), dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 6095/20.12.1993, parte din totalul de 1000 metri pătrați pentru care s-a eliberat titlul de proprietate numărul 956/1993 vizat de cererea principală.
Susține intervenientul că este adevărată afirmația că terenul de 1878 metri pătrați a fost dintotdeauna împrejmuit, în realitate fiind o suprafață de 2378 metri pătrați.
S-a atașat contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub numărul 6095/20.12.1993 și încheierea O.C.P.I. Dâmbovița numărul_/27.05.2008 împreună cu extrasul de carte funciară și planul de amplasament.
După punerea în discuție, în ședință publică, a cererii de intervenție, în conformitate cu dispozițiile articolelor 61 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, aceasta a fost încuviințată în principiu.
În lucrarea de expertiză tehnică întocmită de către expert tehnic inginer G. V., se arată că terenul a fost identificat și măsurat și are o suprafață de 1892 metri pătrați, sens în care s-a întocmit și planul de amplasament și delimitare anexat raportului de expertiză tehnică. Se menționează că acest teren este delimitat prin gard, mai puțin pe vecinătatea cu D. M. care are suprafața de 500 metri pătrați ce i-a fost vândută.
Nu s-au formulat obiecțiuni acestui raport de expertiză tehnică.
Prin sentința civilă nr. 74/28.01.2015, Judecătoria Răcari a respins acțiunea formulată de către reclamantele S. A. și D. M., împotriva pârâtelor C. L. DE FOND FUNCIAR TĂRTĂȘEȘTI și C. JUDETEANA DE FOND FUNCIAR DAMBOVITA, în contradictoriu cu intervenientul D. M., și a respings cererea de intervenție formulată de către intervenientul D. M..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantele S. A. și D. M., alături de intervenientul D. M., sunt moștenitoarele lui D. Gh. M., titularul dreptului de proprietate pentru care s-a eliberat titlul de proprietate numărul 9516/26.01.1993.
Prin acest titlu de proprietate s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1000 metri pătrați teren intravilan curți construcții, în privința acestuia solicitându-se ca potrivit articolelor 23 și 58 din Legea numărul 18/1991 să se dispună modificarea respectivului titlu de proprietate în sensul de a se corecta ca fiind 1892 metri pătrați.
A reținut instanța totodată și că la data de 20.12.1993 autorul D. M. și soția sa, reclamanta D. M., i-au vândut intervenientului D. M. o casă și 500 metri pătrați teren curți construcții, teren pe care l-a dobândit D. M. prin înzestrare verbală de la părinții săi și i-a fost restituit în baza Legii numărul 18/1991.
Așadar, celor 1892 metri pătrați li se adaugă acești 500 metri pătrați, fapt ce reiese și din raportul de expertiză tehnică, ceea ce conduce la existența unei suprafețe de teren mai mari.
Toate acestea fac ca demersurile reclamantelor pentru o acțiune care vizează o modificare de titlu de proprietate întemeiată pe dispozițiile articolelor 23 și 58 din Legea numărul 18/1991 să nu poată fi primită, situația de fapt neputând fi raportată la aceste argumente de drept și la probele care se impun într-o astfel de speță.
Se va respinge așadar cererea reclamantelor precum și cererea de intervenție, care vizează aceleași considerente.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele S. A. și D. Marita, solicitând în temeiul art.480 alin.2 Noul Cod de procedură civilă admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și admiterea acțiunii.
Au arătat apelantele că, într-o motivare mai mult decât lacunara, instanța respinge acțiunea introductiva de instanța, apreciind, . ca acțiunea nu poate fi primita, situația de fapt neputand fi raportata la aceste argumente de drept si la probele care se impun . speța, insa fara a ne indica ce cale ar fi trebuit sa urmam sau ce probatorii ar fi trebuit administrate (si in situația in care instanța nu se considera lămurită sau aprecia ca probatoriul este unul incomplet, in virtutea rolului activ reglementat de art 22 din noul cod de procedura civila, trebuia sa solicite sa dea explicații cu privire la situația de fapt si motivarea in drept, sau sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare - desi a fost administrat tot probatoriul specific unei astfel de cauze: inscrisuri, depoziții de martori, expertiza topografica).
Apelantele au precizat că prin sentința apelata, instanța fondului a încălcat dispozițiile art 23 din Legea 18/1991 conform cărora sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau dupa caz a moștenitorilor acestora terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art 8 din Decretul lege nr 42/1990, ori din probele administrate in cauza reieșea ca aceasta suprafața de teren ce au solicitat a fi inclusa in titlul de proprietate al autorului lor, era suprafața de teren aferenta casei de locuit a acesteia.
In acest sens urmează sa aiba in vedere instanta de apel: fila de registru agricol existenta la fila 31 din dosar care atesta ca autorul lor era înregistrata anterior anului 1959 cu o suprafața de 2000 mp in vatra satului, din care 1000 mp teren curți construcții; depozițiile martorilor audiați in cauza care atesta continuitatea dreptului de proprietate si a menținerii limitelor proprietății (a se vedea depozițiile martorelor N. V., consemnata la fila 64 din dosar si P. M. - depoziție consemnata Ia fila 87), care se coroborează cu expertiza intocmita in cauza ce atesta ca terenul este bine delimitat cu gard.
Au mai arătat că, analizând vecinătățile suprafeței regăsite de către expert cu ocazia măsurătorilor, sunt aceleași ca pentru suprafața de 1000 mp, asa cum ele sunt evidențiate in cuprinsul titlului de proprietate si anume: N- S. N., E- D. N., S- DS 588, V- P. G., deci cu alte cuvinte suprafața de teren aferenta casei de locuit a autorului lor si care s-a aflat in posesia acestuia la apariția Legii 18/1991, delimitată de aceleași vecinătăți, era de 2932 mp si nu 1000 mp asa cum atesta cuprinsul titlului de proprietate a cărui modificare au solicitat-o prin acțiunea introductiva de instanța.
Întrucât in cauza s-a făcut dovada ca acest teren reprezintă vechiul amplasament al proprietății autorului lor, împrejmuit la apariția legii 18/1991, nemodificandu-se in timp limitele teritoriale, apreciaza ca in considerarea dispozițiilor art 23, autorul lor era îndreptățit la reconstituirea pentru întreaga suprafața de teren aferenta casei si anexelor gospodărești, solicitand in acest sens admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței apelate si admiterea cererii introductive de instanță.
La dosarul cauzei s-au depus înscrisuri și note scrise.
Examinând apelul în raport de criticile formulate, de actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Analizând actele dosarului tribunalul reține că prin titlul de proprietate 9516/26.01.1993 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele autorului D. Ghe. M. a suprafeței de 0,1000 ha, teren curți construcții situată în tarlaua 15 . Gulia, .> Coroborând probatoriul cauzei, respectiv precizările părților, declarația martorului N. V. și concluziile raportului de expertiză, tribunalul reține că terenul pe care părțile îl stăpânesc în fapt este mai mare decât cel pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, că întreaga suprafață este aferentă unor construcții, respectiv reprezintă curtea și grădina casei, iar vecinătățile întregii suprafețe stăpânite sunt cele menționate în titlul de proprietate, respectiv N S. N., E D. N., S Ds 588 și V P. G..
Se reține din actele cauzei, că din suprafața de teren de 0,1000 ha pentru care s-a dispus reconstituirea de proprietate conform titlului de proprietate mai sus menționat, autorul părților a înstrăinat intervenientului suprafața de 500 mp, teren curți construcții.
Alături de constatările expertului, tribunalul reține că și declarația martorului audiat în cauză este de natură să confirme că terenul stăpânit de părți și aferent construcțiilor este mai mare decât cel menționat în titlul de proprietate, martorul arătând că dintotdeauna terenul a fost împrejmuit, cunoaște că împrejmuirea nu s-a modificat în timp și nici nu au existat probleme cu vecinii.
Pe de altă parte, potrivit consemnărilor din registrul agricol rezultă că suprafața de teren existentă în punctul „Vatra satului” nu este de numai 0.10 ha curți construcții ci mai include și o altă suprafață de 0,10 ha, fapt ce duce la concluzia că în respectivul punct autorul a deținut o suprafață de teren mai decât cea menționată expres cu titlul de curți construcții.
Dispozițiile art. 23 din Legea 18/1990 pe care reclamantul și interevenientul își întemeiază pretențiile prevăd: (1) Sunt și rãmân în proprietatea privatã a cooperatorilor sau, dupã caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodãrești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele mãsuri pentru stimularea țărănimii.”
(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodãrești, precum și curtea și gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciarã, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrãrii în cooperativa agricolã de producție.”
Potrivit prevederilor art. 8 din Decretul-lege 42/1990 la care textul anterior face referire stabilesc: „ Terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodãrești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particularã a deținãtorilor; acestea pot fi înstrãinate și lãsate moștenire.”
Raportându-ne la situația de fapt mai sus reținută, se constată că dispozițiile art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991 sunt aplicabile întregii suprafețe nu doar celei de 1000 mp înscrisă în titlul de proprietate, fără efectuarea unor măsurători prealabile.
Pentru această suprafață de teren nu era necesar ca autorul părților să formuleze cerere de reconstituire, dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești dobândindu-se ope legis, titlul de proprietate emis pentru un astfel de teren intravilan având caracter recognitiv și constatator, nu constitutiv de drepturi.
Pentru considerentele ce preced, tribunalul constată întemeiat apelul formulat și în baza art. 480 C.pr.cvi. urmează să modifice soluția instanței de fond în sensul admiterii cererii de chemare în judecată constatând că reclamantele (moștenitorii lui D. Ghe M.) sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren ce face obiectul cauzei, respectiv 1382 mp, reprezentând diferența dintre suprafața de 0,1000 ha reconstituită prin titlul de proprietate și cea constată ca fiind stăpânită în realitate de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantele reclamante S. A., domiciliată în ., nr. 165, județul Dâmbovița, și D. M., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 74 pronunțată la data de 28.01.2015 de către Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. Tărtășești de aplicare a Legii fondului funciar, cu sediul în ., și C. Județeană Dâmbovița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în municipiul Târgoviște, Piața Tricolorului, nr. 1, județul Dâmbovița, și cu intimatul intervenient în interes propriu D. M., domiciliat în comuna Tărtășești, ., nr. 13, județul Dâmbovița.
Schimbă sentința civilă în sensul că admite acțiunea și constată că reclamantele apelante sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate și pentru suprafața de 1382 mp teren intravilan conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. I. G. S.
GREFIER,
O. N.
Jud.fond:A. V.
Judecătoria Răcari
Dosar fond nr._
Red.I.M./Tehnored.O.N.
7 ex./29.12.2015
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
