Partaj judiciar. Decizia nr. 260/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 260/2015
DOSAR NR._
ROMANIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR.260
Sedința publică din data de 24 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. S.
Judecători: G. C.
I. S.
Grefier: N. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil, declarat de recurentul-pârât C. P., domiciliat în București, .-69, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din 20.12.2012 și a sentinței civile nr. 552/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. (fostă A.) C. C. domiciliata în B., ., ., . ales la Cabinetul de Avocat ,,I. M. I.”, cu sediul în București, ..6, ., ., . și intimații-pârâți L. (F. N.) L. domiciliată în ., N. G. domiciliat in . și O. (fosta V.) A., domiciliată în București, sector 5, Prelungirea, A., nr.1 B, având ca obiect – partaj succesoral.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 10.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, pentru ca părțile să depună note scrise, a amânat pronunțarea la data de 17.09.2015, respectiv la 24.09.2015, dată la care a pronunțat următoarea decizie,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr. 392/2006 reclamanta A. C. C. a chemat in judecata pe pârâții C. P., N. L., N. G. și V. A., solicitând partajarea activului și pasivului autorilor C. A., decedat la 2.11.2005 si C. E., decedată la 1.01.2006, cu ultimul domiciliu in ., precum si obligarea pârâtului să restituie reclamantei bunurile proprii .
Motivând cererea, reclamanta a arătat că autorii menționați sunt parintii reclamantei si ai paratului C. P., aceștia fiind unici moștenitori in calitate de descendenti, la decesul lui C. A. a ramas ca activ terenul in suprafata de 752 mp intravilan, pe care se gaseau constructiile dobandite impreuna cu defuncta, la partajul acesteia intrand cota de 1/2din următoarele bunuri: o casa de locuit din paianta, acoperita cu tabla, compusa din dormitor, sufragerie, bucatarie, hol, magazie, bucatarie, veranda si o camera ; o alta casa de locuit in partea opusa primei case, acoperita cu tabla si carton, compusa dintr-o camera de locuit, hol, magazie, bucatarie de vara, debara si atelier; o magazie de lemne din scandura, acoperita cu carton, in suprafata de 8 mp ; cotet pentru animale, din scandura, acoperit cu carton (2,4 mp); cotet pentru animale, din scandura, acoperit cu carton (2,7 mp), alt cotet de animale, din scandura, acoperit cu carton (7 mp), patul din tabla, cu plasa din sarma, acoperit cu tabla (4 mp) ; un put, un WC ; o suprafata de 150 mp cu vita de vie precum și cota de ½ din următoarele bunuri mobile: sifonier cu 2 usi, studio, noptiera cu oglinda ); sufragerie (recamier, masa stil epoca cu intarsii, vitrina stil epoca, fotoliu pat, masa pentru TV si televizor ); dulap bucatarie, masa simpla bucatarie, scaune lemn 4 bucati; frigider 1401, aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, o butelie, dulap biblioteca, ceas cu cuc, tejghea de tamplarie, unelte de tamplarie, 2 sobe teracota, 3 plapumi, 5 covoare, 3 lenjerii, 7 presuri, o masuta rotunda din lemn.
S-a menționat că pentru această succesiune cotele legale au fost de 1/4 pentru C. E. si 3/4 pentru reclamanta si paratul C. P..
Reclamanta a învederat că la decesul mamei partilor, pe langa cota mostenita de la sotul defunct s-a adaugat cota de 1/2 din bunurile susmentionate iar in plus s-a adaugat cota indivizadin terenul pe care 1-a mostenit conform certificatului de mostenitor nr. 1541/1992 de la defuncta N. A. impreuna cu ceilalti parati, teren in suprafata de 5,82 ha . Toate aceste bunuri sunt mostenite de catre parti in cota de 1/2, ceilalti mostenitori fiind chemati in judecata pentru a-si putea valorifica cota de mostenire din terenul reconstituit prin titlul de proprietate nr._.
În privința pasivului succesiunilor, s-a arătat că a fost suportat astfel: reclamanta, pentru autorul C. A., în exclusivitate pana la parastasul de 6 saptamani inclusiv, in cuantum de 50 milioane. În privinta autoarei C. E., desi reclamanta a cheltuit mai mult, a apreciat ca fiind o contribute egala, a sa și a fratelui pârât.
De asemenea, s-a menționat că locuinței principale, supusa partajului, in anul 2004 reclamanta, cu acordul autorilor a adus următoarele îmbunătățiri ce urmeaza a fi luate in seama, mărind cota reclamantei ca un drept de acrescământ, si anume: dat jos tencuiala, pus rapiț, retencuit, zugrăvit, modificat 2 sobe, construit din nou holul din BCA cu geamuri termopan.
Despre acceptarea succesiunilor, reclamanta a susținut că ea le-a acceptat expres, iar paratul tacit, deoarece ii interzice accesul in gospodăria defuncților.
S-a mai arătat ca in posesia paratului se afla următoarele bunuri proprii ale reclamantei, pe care le estimează la 30 milioane lei si pe care solicita a i le restituit: 2 butelii aragaz, șifonier cu 2 uși cu un dulap suprapus cu 2 uși, recamier cu lada, vitrina cu dulap cu 2uși, șifonier cu 3 uși demontat,o moară uruitor prevazută cu motor de 380 KW, un scrin Perla .
În drept s-au invocat dispozițiile art. 728- 729 și art. 480 Cod civil.
Pârâtul C. P. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând respingerea acțiunii, privind cota de ½ a partajării activului și pasivului succesiunilor defuncților C. A. și C. E., respingerea cererii privind restituirea parțială a bunurilor proprii pe care reclamanta le enumeră, ele fiind altele de cât cele indicate de reclamantă, respingerea activului prezentat de aceasta privind suprafața de 752 mp intravilan pe care sunt amplasate construcții și anexe gospodărești, plantații, pomi fructiferi, forări de puțuri, împrejmuiri atât interioare cât și exterioare și cota de ½ solicitată de către aceasta pentru următoarele bunuri, gard împrejmuitor din beton și confecții metalice fațadă curte lucrat și confecționat de aceasta și tatăl său, construcție nouă (hol) 10 mp din BCA cu tavan fals, gresie și acoperit cu tablă (fără autorizație de construire), o casă de locuit partea opusă a casei părinților compusă din hol și camera din chirpici, tencuită interior și exterior cu pardoseală din ciment și dușumea, cu pod și acoperită cu tablă având instalație electrică și sobă de teracotă ce aparține pârâtului în exclusivitate fiind amenajată de acesta personal și unde locuiește de aproximativ 16 ani, în suprafață de 14,7 mp, o magazie din lemn acoperită cu carton și având sapa de cca. 15 cm în suprafață de 6 mp (garajul bicicletei acestuia), construită și amenajată de pârât și tatăl acestuia, atelier tâmplărie în suprafață de 10,5 mp din lemn compartimentat cu un hol închis și o debara având pardoseală din ciment și gresie construit de către pârât și tatăl său. S-a solicitat respingerea cererii privind restituirea parțială a bunurilor proprii enumerate de reclamantă întrucât acestea sunt, o butelie de aragaz de culoare portocalie, un fotoliu pat, un covor persan ¼, un șifonier cu 3 uși demontat, un ceas electric cu papagal, o veioză cu peștișori, un frigider de 50 l, 3 bibelouri și o traistă (pitic), lucruri aduse după decesul tatălui, respingerea pasivului succesoral în cuantum de 50 milioane lei solicitat de reclamantă, respingerea cererii privind, mărirea cotei solicitate de reclamantă ca fiind inexistentă.
S-a mai arătat că reclamanta a omis a arăta că atât pârâtul cât și părinții au înzestrat-o atât cu bunuri mobile cât și cu imobile, bani, aceste bunuri trebuind raportate conform art.758 Cod civil, s-a arătat că pârâtul în timpul căsătoriei sale, apoi după despărțirea acestuia în anul 1990, a executat lucrări de reparații, amenajări precum și în curtea comună, locuind efectiv și conviețuind cu părinții săi care au fost în îngrijirea sa exclusivă. Astfel că în decursul a 16 ani din fonduri proprii, pârâtul C. P. a executat următoarele lucrări, reconstruirea și amenajarea de garduri, înființarea de rețele electrice de iluminat și alimentare cu energie electrică, instalații antene TV și cablu, reabilitarea și modificarea acoperișurilor la cele 2 case, magazii și ateliere, amenajarea și construirea locurilor de veci în exclusivitate, îngrijirea celor 2 defuncți, angajarea unei bone în persoana numitei D. S., plata acesteia fiind suportată exclusiv de pârât atât în bani cât și în produse, amenajarea unei plantații de viță - de vie și plantarea de pomi fructiferi și ornamentali, forări de puțuri și întreținere a acestora. Cu privire la cotele moștenirii au fost după decesul tatălui de ¼ pentru reclamanta și pentru pârât, ¾ pentru mama părților C. E. căreia reclamanta i-a rămas datoare cu suma de 18 milioane lei ajutor de înmormântare de la tată, ridicat de aceasta și folosiți la magazinul ., cu sediul în B.. La decesul mamei în afara bunurilor pe care le va enumera, s-a adăugat o cotă indiviză din terenul moștenit de aceasta de la mama sa, bunica părților N. A. conform certificatului de moștenitor nr.1541/23.11.1992, cota părților fiind ½ din cota de 3/6 a suprafeței de 5,82 ha, pârâții verii părților primindu-și suprafețele de teren conform voinței mamei părților.
Dreptul de acrescământ invocat de reclamantă este apreciat ca fiind inadmisibil față de construcția realizată fără forme legale cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.50/1991 modificată, faptele inculpatei reprezentând infracțiunea de fals și uz de fals.
În ceea ce privește succesiunea defuncților părinți, pârâtul în termen legal a acceptat expres succesiunea încă de la transmiterea notificării prin executorul judecătoresc către reclamantă, după ce aceasta a sustras bunuri de la masa succesorală împreună cu fiicele acesteia și concubinul său.
La data de 28.02.2006 pârâtul C. P. a depus la dosar cerere prin care a solicitat suspendarea judecății cauzei dat fiind faptul că pe rolul instanței se află dosarul nr.201/2006, inculpată fiind A. C. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt între rude, prevăzută de art.210 Cod penal și amenințare prevăzută deart.193 Cod penal.
La termenul din 28.02.2006 s-a constatat prima zi de înfățișare conform art.134 Cod procedură civilă fiind încuviințate probele propuse de părți, fiind prorogată discuția asupra cererii privind suspendarea judecății cauzei.
La data de 21.03.2006 pârâtul C. P. a depus la dosar cerere prin care a reiterat cererea privind suspendarea judecății în baza art.244 pct.2 Cod procedură civilă până la soluționarea dosarului penal privind pe inculpata A. C. C., având ca obiect art.210 și art.1993 Cod penal, cauza având înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii, împotriva acesteia existând alte 2 plângeri înregistrate la P. de pe lângă Judecătoria Răcari.
La termenul din 21.03.2006 a fost pusă în discuție cererea formulată de pârâtul C. P. privind suspendarea judecății cauzei, cerere respinsă de prima instanță.
La data de 06.06.2006 pârâtul C. P. a depus cerere prin care solicită suspendarea judecării cauzei potrivit art.244 Cod procedură civilă având în vedere faptul că s-a început urmărirea penală împotriva reclamantei pentru săvârșirea unor infracțiuni care au o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează ă se dea în cauză.
La termenul din 06.06.2006 a fost pusă în discuție cererea formulată de pârât și respinsă, ca fiind neîntemeiată.
În cauză s-au audiat martorii propuși de părți, V. V., S. I., N. M., D. Ș., I. M., D. S..
În urma administrării probelor încuviințate, Judecătoria Răcari a pronunțat la data de 15.11.2006 încheierea de partaj prin care a admis în principiu acțiunea principală, și cererea reconvențională, a constatat deschisă succesiunea lui C. A., prin decesul acestuia la 02.11.2005, cu ultim domiciliu în ., moștenitori fiind, prin acceptare tacită, reclamanta A. C. C. și pârâtul C. P., în calitate de descendenți de gradul I, având cote egale de câte 3/8 fiecare și C. E., în calitate de soție supraviețuitoare având cota de ¼; masa succesorală fiind alcătuită din cota de ½ din următoarele bunuri mobile și imobile: o casă de locuit din paiantă, acoperită cu tablă, compusă din dormitor, sufragerie, bucătărie, hol, verandă și cămară, o altă casă construită din paiantă, situată în partea opusă primei case, acoperită cu tablă și carton, compusă dintr-o cameră, hol, magazie, bucătărie de vară, debara și atelier; suprafața de 752 mp teren intravilan, reconstruită prin titlul de proprietate nr._/1997, o magazie de lemne, un coteț pentru păsări în suprafață de 2,4 mp, coteț animale în suprafață de 2,7 mp, un alt coteț de animale în suprafață de 7 mp, un pătul din tablă, cu plasă din sârmă în suprafață de 4 mp, un puț, un WC, viță de vie întinsă pe suprafața de 150 mp, precum și din cota de ½ din următoarele bunuri mobile: mobilă de dormitor compusă din șifonier cu 2 uși, studio, o noptieră cu oglindă, mobilă de sufragerie compusă din recamier, masă, vitrină și fotolii, o masă TV, dulap bucătărie, masă de bucătărie, 4 scaune, frigider -140 l, aragaz cu 4 ochiuri, o butelie, 2 sobe teracotă, 2 plăpumi, 2 covoare, 3 lenjerii, un TV. S-a a respins cererea privind pasivul succesoral al lui C. A.. Totodată s-a constatat deschisă succesiunea autoarei C. E., decedată la 01.01.2006, cu ultim domiciliu în . cu moștenitorii în calitate de descendenți de gradul I, cu cote egale de câte ½ din masa succesorală compusă din cota de ½ din bunurile enumerate în masa succesorală rămasă de la soț (mai puțin suprafața de teren de 752 mp), precum și cota de ¼ culeasă din acea moștenire de către defuncta soție supraviețuitoare. S-a respins cererea privind pasivul succesoral după defuncta C. E.. S-a constatat că reclamanta a făcut o . lucrări de îmbunătățiri la prima casă, cu acordul părților a căror valoare urmează a fi dedusă din patrimoniul succesoral: dat jos tencuială, pus rapiț, retencuit, zugrăvit, construit hol din BCA, cu geam termopan; au fost reținute ca bunuri proprii ale reclamantei o butelie de aragaz, un șifonier cu 2 uși, un scrin Perla, S-a reținut că pârâtul C. P. a efectuat o . îmbunătățiri la cea de-a doua casă, cu acordul părților, a căror valoare urmează a fi dedusă din patrimoniul succesoral și care constă în refăcerea acoperișului și a sobei; s-a disjuns capătul de cerere inclus în acțiunea principală, privind partajarea terenului în suprafață de 5,82 ha conform certificatului de moștenitor (de la defuncta N. A.) nr.1541/1992 și pentru care s-a emis titlu de proprietate nr._/1995, pe raza localității Cosmești, județul Teleorman și s-au numit în cauză experți în specialitățile topografie, construcții și merceologie pentru evaluarea și lotizarea bunurilor succesorale.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că la decesul lui C. A., survenit la 02.11.205, au rămas în calitate de succesori reclamanta A. C. C. și pârâtul – reclamant C. P., în calitate de descendenți de gradul I, având cote egale de câte 3/8 fiecare și C. E., în calitate de soție supraviețuitoare având cota de ¼, că masa succesorală s-a compus din bunurile evidențiate mai sus.
În ceea ce privește pasivul succesoral pentru defunctul C. A., instanța de fond a reținut din probele administrate ( martori, înscrisuri), că ambele părți au contribuit la efectuarea cheltuielilor de înmormântare și parastasele ulterioare.
S-a mai avut în vedere că la decesul numitei C. E., survenit la 01.06.2006au rămas ca, moștenitori reclamanta și pârâtul C. P., în calitate de descendenți de gradul I cu cote egale din masa succesorală compusă din cota de ½ din bunurile enumerate în masa succesorală rămasă de la soț, precum și cota de ¼ culeasă din acea moștenire de către autoare ca soție supraviețuitoare. S-a respins totodată cererea privind pasivul succesoral al defunctei C. E..
S-a mai reținut că persoanele respective au făcut dovada că au acceptat moștenirea tacit, în modalitatea reglementată de disp.art.689 Cod civil.
In ceea ce priveste cererea reclamantei privind efectuarea imbunatatirilor la imobil, prima instanță a reținut că din probele administrate a reiesit ca reclamanta parata a facut o . imbunatatiri la imobilul casa edificat de defuncti in timpul casatoriei si anume: a dat tencuiala jos dupa pereti, a pus rapit pe pereti, retencuit, zugravit, construit hol din BCA cu geam termopan, imbunatatiri facute constructiei cu acceptul defunctilor, ce urmeaza sa fie deduse din valoarea imobilului.
De asemenea, s-a reținut că reclamanta A. C. a produs dovezi in ceea ce priveste existenta bunurilor proprii ce constau in: o butelie de aragaz, un sifonier cu doua usi si un scrin Perla, că potrivit art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere inaintea judecatii, trebuie sa o dovedeasca, iar cu martorii audiati reclamanta- parata a facut o astfel de dovada, urmand ca aceste bunuri sa fie restituite reclamanatei de catre parat.
Prima instanță a mai reținut că prin cererea reconventionala formulata de catre paratul reclamant C. P. acesta a solicitat constatarea unor imbunatatiri la cel de-al doilea imobil, că din probele administrate s-a retinut ca acesta a refacut acoperisul imobilului si, de asemenea, a refacut soba din teracot, astfel că aceste imbunatatiri urmeaza sa fie deduse din valoarea imobilului de catre expertul ce va fi desemnat cu evaluarea si lotizarea bunurilor.
In ceea ce priveste capatul de cerere cu privire la impartirea terenurilor in suprafata de 5, 82 ha ramase de pe urma defunctei C. E., de la defuncta sa mama N. A., conform certificatului de mostenitor nr. 1541/1992 si pentru care s-a emis titlulde proprietate nr ._/1995 pe raza localitatii Cosmesti, judetul Teleorman, instanta de fond a retinut ca acest capat de cerere este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla localitatea ultimului domiciliu al defunctei N. A., si anume ., conform art. 14 Cod Procedură Civilă, astfel că prima instanță a procedat la disjungerea cauzei.
D. fiind faptul ca in cauza sunt necesare operatii de masuratoare si evaluare a bunurilor succesorale in temeiul art. 673 ind. 6 Cod procedură civilă, s-au desemnat experți tehnici în specialitatea construcții, topografie si merceologie pentru evaluarea si lotizarea bunurilor.
După efectuarea expertizelor prin sentința civilă nr.1492/16.05.2007, Judecătoria Răcari a admis cererea formulată de reclamanta A. C. C. și a dispus partajarea bunurilor succesorale conform încheierii interlocutorii, pronunțată la 15.11.2006 și a raportului de expertiză finală, întocmit de expert G. F. –varianta C și anume, varianta 1 expertiza construcții, varianta 1 expertiza topografie și varianta II, expertiza merceologie.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că la data de 15.11.2006 a pronunțat încheierea de partaj, că s-au depus la dosar toate rapoartele de expertiză dispuse prin încheiere, că pârâtul a formulat obiecțiuni cu privire la lucrarea de expertiză, ce au fost respinse de către instanță ca neîntemeiate și că varianta C întocmită de expert G. F. satisface principiul partajării cât mai comode în natură a bunurilor enunțat în mod explicit prin dispozițiile art.741 Cod civil, dar și prin dispozițiile art. 6736 alin.2 Cod procedură civilă, în sensul că expertul a avut în vedere criterii obiective de atribuire în natura bunurilor, cum ar fi modul prezent de posesie și folosire a acestora, cotă parte cuvenită fiecărui moștenitor, domiciliul și ocupația părților.
Tribunalul Dâmbovița, prin decizia civilă nr.125/2.04.2009, a admis apelul declarat de apelantul pârât C. P., domiciliat împotriva sentinței civile nr. 1492/16.05.2007 și a încheierii de admitere în principiu pe care le-a desființat cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere prevederile art.261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă potrivit cărora hotărârile trebuie să fie motivate, judecătorii fiind datori să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților.
S-a subliniat că dispoziția legală prin care a fost consacrat acest principiu a fost edictată în scopul de a asigura o bună administrare a justiției, de a întări convingerea justițiabililor în hotărârile judecătorești și de a da posibilitatea instanțelor superioare să-și exercite controlul judiciar cu privire la oricare din motivele prevăzute de lege.
Din analiza încheierii de partaj pronunțată la data de 15.11.2006 precum și a sentinței de fond s-a reținut în esență că nu s-au respectat dispozițiile menționate deoarece acestea nu cuprind motivele de fapt și de drept în temeiul cărora instanța și-a format convingerea, nicianaliza probele administrate, tribunalul neputând analiza justețea soluției, motiv pentru care se impune desființarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cauza a fost inregistrata din nou la judecătorie la data de 09.06.2009 sub nr._ fiind repartizata completului C2, judecatorul acestui complet formuland cerere de abtinere admisa prin incheierea din data de 15.06.2009.
Cauza a fost repartizata aleatoriu completului C4 si, urmare a desfiintarii, s-a repartizat prezentului complet C1, sub nr._ .
La data de 29.10.2009, paratul C. P. a depus cerere pentru suspendarea judecatii cauzei in temeiul disp. art. 244 alin. 1 pct. 1 si 2 Cod procedură civilă, cerere pusa in discutia partilor in sedinta publica din data de 14.12.2009 dispunandu-se emiterea unei adrese catre P. de pe langa Tribunalul Dambovita in vederea solutionarii cererii.
La data de 01.02.2010, paratul a reiterat cererea de suspendare a judecatii cauzei, respinsă.
Paratul a formulat si depus in scris o . exceptii, respective anularea actiunii ca netrimbrata, exceptia lipsei de interes a reclamantei si exceptia nelegalitatii respingerii cererii de suspendare. Totodată, acesta a formulat cerere de recuzare, solutionata prin incheierea din 03.03.2010.
La data de 22.03.2010, paratul a invocat si exceptia necompetentei teritoriale a instantei, a reiterate exceptiile anterioare si a solicitat si suspendarea judecatii in baza art. 244 alin. 1 si 2 Cod procedură civilă.
La data de 19.04.2010, paratul a formulat aceleasi solicitari privind exceptiile invocate si suspendarea judecatii cauzei.
In sedinta publica din data de 10.005.2010, instanta a pus in discutia partilor exceptiile netimbrarii actiunii, lipsei de interes, nelegalitatii respingerii cererii de suspendare si necompetentei teritoriale si cererea de suspendare a judecatii., fiind solutionate prin incheierea pronuntata in respective sedinta publica, cu motivarea acolo retinuta.
In sedinta publica din data de 14.06.2010, paratul – reclamant a formulat cerere de recuzare a completului, la care ulterior a renuntat, luandu-se act prin incheierea pronuntata in data de 15.06.2010.
La data de 12.07.2010, paratul – reclamant a reiterat excepțiile necompetentei teritoriale a instanței si a lipsei de interes, fiind puse in discuție in ședința publica de la aceeași dată si respinse ca fiind inadmisibile, motivele invocate fiind aceleași cu cele arătate in cererea inițială.
În aceeași ședință, fata de dispozițiile instanței de control, judecătoria a verificat timbrajul cererilor formulate in dosar si a constatat ca este corespunzător si a încuviințat probe, respectiv înscrisuri, interogatoriu si testimoniala cu 3 martori pentru reclamanta, fiind prorogata proba cu expertiza tehnica după pronunțarea încheierii de partaj.
Prin aceeași încheiere, s-a dispus citarea pârâților „la interogatoriu” si cu mențiunea să propună probe in cauza.
La data de 21.09.2010, paratul – reclamant a depus nota de probe, iar in sedinta publica din data de 27.09.2010, instanta a incuviintat citarea celorlalti parati cu numele actual si la domiciliile indicate de paratul – reclamant, prorogand administrarea probelor incuviintate reclamantei, discutarea probelor propuse de parat si a cererii de decadere a acestuia din dreptul de a propune probe formulata de aparatorul reclamantei – parate.
In sedinta publica din data de 25.10.2010 a fost pusa in dicutie cererea de decadere, respinsa de instanta cu motivarea acolo retinuta, s-au discutat si incuviintat probele propuse de paratul – reclamant, respectiv inscrisuri, interogatoriu si 3 martori, fiind respinsa cererea privind efectuarea unei expertize grafologice.
In aceeasi sedinta a fost administrat interogatoriul formulat de reclamanta – parata penrtu paratul-reclamant si au fost audiati martorii D. C., V. J. si T. A. propusi de reclamanta – parata, depozitiile fiind consemnate si atasate la dosar.
S-a luat act de depunerea de catre paratul – reclamant de plangeri penale impotriva martorilor, fiind inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria R..
In aceeasi sedinta, instanta a interogat din oficiu partile, raspunsurile fiind consemnate in incheierea de sedinta.
In sedinta publica din 13.12.2010, instanta a procedat la administrarea interogatoriului formulat de paratul – reclamant pentru reclamanta – parata vizat inca din sedinta din data de 22.11.2010,, la interogatoriul formulat de reclamanta-parata pentru parata L. L. si s-au audiat martorii Craft G.,I. Mihaita S. si P. D. propusi de paratul – reclamant, depozitiile fiind consemnate si atasate la dosar.
In aceiasi sedinta de judecata, instanta a acordat cuvinatul partilor pentru a pune concluzii pe fond in vederea pronuntarii unei incheieri de partaj in temeiul art 673 indice 5 - 673 indice 6 C..
Prin încheierea interlocutorie din 20.12.2010, prima instanță a admis în principiu și în parte cererile principală.
În ceea ce priveste cererea principala, având în vedere dispozițiile art. 651, art.685 și art. 700 alin 1 cod civil instanța de fond a constatat deschise succesiunile celor doi autori, mostenitorii cu vocatie succesorala în persoana reclamantei si paratului ca descendenti de gradul I în cote egale conform prevederilor art. 669 Cod civil.
În componența patrimoniului succesoral al defuncților au fost reținute următoarele bunuri: suprafata de 752 mp teren intravilan situat pe raza satului Crevedia, ., evidentiat in titlu de proprietate nr._/17.07.1997 ( fila 34 prim ciclu procesual), fiind reconstituit si respectiv constituit dreptul de proprietate in patrimoniul defunctului C. A.; o casa din paianta acoperita cu tabla, compusa din doua camere, bucatarie, camara, hol edificata in anul 1960 si un hol din BCA adaugat casei in anul 2004. În privința locuinței s-a constatat că este recunoscuta de parti, fiind evidentiata in sesizarile pentru deschiderea procedurii succesorale si in adeverinta nr. 1516/23.02.2006 eliberata de Primaria Crevedia ( fila 55 prim ciclu procesual), mentiunea de „veranda” din sesizarile pentru deschiderea procedurii succesorale fiind echivalenta notiunii de „hol adaugat casei in anul 2004” aratata de partile – mostenitoare. Sub acest aspect s-au respins sustinerile contrare ale paratului – reclamant, intrucat faptul ca nu s-a facut dovada existentei unei autorizatii de constructie nu inlatura existenta faptica a holului ( fiind recunoscut de parti) si nici nu rastoarna prezumția de proprietate asupra construcției în favoarea defunctului C. A. ( in viata la momentul edificarii, fiind proprietarul exclusiv al terenului) astfel cum este reglementată de dispozițiile articolului 492 Cod Civil: „Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acestui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contră”. Fiind vorba deci, despre o prezumție relativă, aceasta putea fi răsturnată prin proba contrară, respectiv exceptiile prevazute de art. 493-494 Cod civil sau prin uzucapiune, aspecte nedovedite in fata instantei.
Tot la acest punct, legat de imobilul casa si holul mentionat, instanta, a analizând solicitarea reclamantei – parate privind luarea in seama a unor imbunatatiri aduse casei si a edificarii holului in discutie, prin marirea cotei sale ca un drept de acrescamant, față de reglementarea legala a acestei institutii, respectiv art. 929 Cod civil, s-a constatat ca in speta nu sunt intrunite conditiile impuse de lege. Dreptul de acrescamant este corelat cu legatul conjunctiv, in speta de fata nefiin vorba despre o mostenire testamentara, insa practica a aplicat aceasta institutie si in cazul mostentirii universale sau cu titlu universal numai in situatia in care unul sau unii dintre comostenitori nu poate sau nu vrea sa vina la mostenire, conditie neindeplinita in cauza de fata.
Pentru aceste motive, s-a apreciat ca fiind inadmisibila cererea privind dreptul de acrescământ.
Insa, în considerarea art. 129 Cod civil, calificând solicitarea pârâtei dincolo de modul de exprimare, in functie de scopul urmarit, s-aapreciat că reclamanta a solicitat luarea in seama a imbunatatirilor constructive, astfel ca, instanta le-a analizat ca adaugiri sau imbunatatiri care nu vor intra la partaj, urmand sa faca obiectul desocotirii ( drept de creanta) daca nu sunt incluse in lotul copartasului care le-a efectuat.
Din depozitia martorului D. C. ( fila 165) coroborata cu cea a martorului V. J. ( fila 166), s-a considerat ca in cursul anului 2004 cei doi au fost solicitați de parata si plătiți de aceasta in vederea efectuării de lucrări . lângă bucatarie) din casa mare si edificarea unei sobe in bucătărie. Lucrarile au constat in: dat jos pământul de pe pereți, pus rapiț, tencuit ( conform declaratiilor mentionate).
Din depozitia martorului T. A. ( fila 167) coroborata cu pozitia procesuala a partilor care nu au negat edificarea in anul 2004, s-a retinut ca in fata casei mari, a fost alipit un hol închis cu geamuri termopan, lucrarile fiind platite dereclamanta, martorul afirmând ca a vorbit si cu cel ce a ridicat acel hol, numitul N., care i-a spus ca a fost platit de către reclamanta. Depozitia a fost coroborată si cu răspunsul dat de parata L. L. la intrebarea nr. 2 din interogatoriul administrat de parata, invederand ca stie de la mama partilor ca holul a fost edificat de reclamanta.
S-a mai reținut în patrimoniul succesoral o casa de locuit in partea opusa primei case, compusa dintr-o camera de locuit si un hol, care desi nu este evidentiată in sesizarile pentru deschiderea procedurii succesorale si nici in adeverintele eliberate de primarie, a fost recunoscută de ambele parti si este atestată prin depozitiile martorilor D. C., V. J. si T. A. propusi de reclamanta – parata si Craft G. si P. D., toti afirmand existenta in gospodaria defunctilor a doua imobile – casa, una mare si una mica in care locuieste paratul – reclamant, la momentul anului 2004. Retinerea acestei case la masa de partaj a fost intemeiata tot pe prezumtia de proprietate instituita de art. 492 Cod civil, fiind edificata in timpul vietii defunctilor, paratul – reclamant neadministrand probe care sa rastoarne prezumtia sis a conduca instanta la concluzia ca el este cel care a edificat-o.
Relativ la celelalte bunuri imobile, reprezentate de magazie, atelier, debara, magazie pentru lemne, construita din scandura, in suprafata de 6 mp, cotet pentru animale in suprafata de 2,4 mp; cotet pentru animale in suprafata de 2,7 mp; un WC, 150 mp vita de vie; doua fantani, s-a subliniat că au fost recunoscute de parat la interogatoriul administrat din oficiu de instanta in sedinta din 25.10.2010. Sustinerile acestuia privind edificarea unora dintre bunuri de către el impreuna cu defunctul tata nu au fost probate in fata instantei, inscrisul ce contine un mesaj tip mail neavand valoare probatorie in lipsa unei depozitii directe a semnatarului in fata instantei. Sustinerea paratului in sensul ca reclamanta a solictat partajarea unei singure fantani, a fost inlaturata in conditiile in care, intentia clara a acesteia a fost de partajare a intregii averi, iar prin raspunsul la intrebarea nr. 9 din interogatoriul formulat de paratul a facut referire la ambele fantani. Sustinerea paratului privind consturile cu plantatia de vita de vie, s-a considerat nedovedita in fata instantei.
Bunurile mobile constând în mobila de dormitor compusa din: sifonier cu doua usi, studio, noptiera cu oglinda si o masa rotunda; mobile de sufragerie compusa din: Recamier, vitrina stil epoca, masa pentru televizor; dulap de bucatarie; o masa de bucatarie; 3 scaune din lemn; dulapul bibliotecii; ceas cu cuc; tejghea de tamplarie; unelte de tamplarie: rindele, dalti, ciocane; doua sobe teracota; 3 plapumi; 3 covoare iuta; 3 lenjerii; 2 presuri au fost reținute la masa de partaj in considerarea recunoasterii paratului la interogatoriul administrat din oficiu de instanta in sedinta din 25.10.2010, reclamanta nefăcând dovezi pentru cele nerecunoscute de acesta.
In plus, in masa succesorala a defunctei C. E., instanta de fond a mai retinut si cota de 3/6 din terenul in suprafata totala de 5 ha si 8.200 mp aflat in localitatea Cosmesti, judetul Teleorman, evidentiat in titlul de proprietate nr._/22.09.1995 si in certificatul de mostenitor nr. 1541/23.11.1992, avand in vedere recunoasterea partilor in sensul ca nu s-a facut iesirea din indiviziune, urmand a fi realizata in contradictoriu cu ceilalti parati din prezenta cauza, conform calitatilor si cotelor retinute in certificatul de mostenitor.
In privinta pasivului succesoral dupa defuncta C. E., instanta a luat act de faptul ca a fost suportat in cote egale de parti, conform sustinerilor reclamantei din actiune si ale paratului din interogatoriul administrat din oficiu.
In privinta defunctului C. A., s-a retinut instanta ca acesta a fost in valoare de 4.000 lei, astfel cum a fost recunoscut de parat la interogatoriul administrat din oficiu, reclamanta neadministrand nicio proba care sa dovedeasca suma de 5.000 lei afirmata de ea, iar ca și cota de contributie, s-a apreciat că reclamanta a cheltuit suma de 1.000 lei conform recunoasterii paratului, in lipsa oricarei alte dovezi administrate de reclamanta.
Pentru parat, suma cheltuita a fost considerată diferenta, de 3.000 lei, martorul I. Mihaita S. afirmand ca a participat la inmormantarile defunctilor si a fost chemat si la pomeni de catre parat, insa nu a vazut-o si pe reclamanta. Depozitia martorei Craft G. a fost considerată nerelevanta in prvinta acestui aspect, ea relatand despre cheltuielile pentru defuncta C. E. cu privire la care partile au afirmat deja ca au fost suportate in mod egal.
In ceea ce priveste adeverintele eliberate de preotul paroh U. D. fiecareia dintre partile din cauza ( fila 187 pentru reclamanta ) si cea depusa la data de 1312.2010 de catre paratul – reclamant (aflata si la fila 170 prim ciclu procesual), s-a constatat ca sunt contradictorii, astfel ca, fiind emise de aceeasi persoana, in lipsa unei audieri nemijlocite in fata instantei, nu au fost valorificate in prezenta cauza.
Adeverinta eliberata de . nr. 326/17.11.2010 s-a calificat ca nerelevanta pentru că nu a indicat cine anume a suportat costurile evenimentului organizat.
Sustinerea paratului privind ridicarea ajutorului de înmormantare de catre reclamanta a fost inlaturata in lipsa dovezilor, intrucat cele relatate de martora Craft G. nu au fost constatae de ea personal, ci a reprodus ceea ce paratul i-a spus.
Diviziunea de drept a pasivului succesoral intre mostenitori proportional cu cotele lor parti, este consacrata de mai multe texte din Codul civil, respectiv art. 774, 775, 777, 1060, astfel ca si in prezenta cauza va trebui sa opereze aceasta institutie.
In privinta solicitarii de restiturie bunuri proprii, fata de recunoasterea paratului la interogatoriul administrat din oficiu si in lipsa oricarei alte dovezi din partea reclamantei, s-a reținut că urmeaza a fi obligat, in temeiul art. 1073-1077 Cod civil, la restituirea bunurilor recunoscute: sifonier cu 3 usi si moara cu uruitor. Totodata, instanta a luat act de faptul ca i-a fost deja restituita reclamantei o butelie, fapt recunoscut de aceasta in sedinta din data de 25.10.2010, mentionat in incheiere.
În privința cererii reconventionala, s-a avut în vedere din depozitia martorului P. D. ( filele 224-225) ca paratul a adus o . imbunatatiri, cu contributie proprie, constructiei – casa mai mica, in care de altfel locuieste si anume: tencuit interior si exterior; pardoseala din ciment si dusumea; montat tamplarie PVC pentru hol; lambriu pe pereti si parchet pe hol; inlocuit racord pentru energie electrica de la casa mare la stalp; cumparat soba de teracota.
Din depozitia aceluiasi martor coroborata si cu cea a martorului I. Mihaita S. ( filele 226-227), s-a mai retinut ca paratul, cu contributie proprie, a edificat si reconstruit gardurile interioare si a turnat alei de beton in curte, nefiind facute dovezi pentru gardul imprejmuitor – de la fatada.
De asemenea, din facturile fiscale nr._/3012.2005, nr._/07.04.2008, nr._/26.09.2010 si extras din contractul incheiat cu societatea Digital Cable Systems SA, depuse in data de 13.12.2010, s-a retinut ca paratul a instalat antena TV ( unde) si cablu.
Din depozitia martorilor I. Mihaita S. si P. D., s-a constatat ca paratul a amenajat si construit cele doua locuri de veci ale defunctilor, cu contributie proprie, primul martor lucrand personal fiind platit de parat, iar cel de-al doilea a aratat materialele date in acest scop. Cele mentionate de preotul paroh U. D. nu au fost valorificate de instanta de fond pentru motivele mentionate mai sus.
In privinta crucii de la morminte, paratul nu a facut nicio dovada a contributiei sale.
Urmeaza ca aceste cheltuieli, retinute in favoarea paratului – reclamant, sa fie suportate conform cotelor legale de ambele parti, facand parte din pasivul succesoral.
In ceea ce priveste cererea privind raportul donatiilor, verificand indeplinirea conditiilor legale in materie, respectiv art. 751 Cod civil, obligatia de raport existand intre descendenti, judecătoria a constatat ca este admisibila analizarea cererii numai in ceea ce o priveste pe reclamanta,una dintre conditiile raportului fiind aceea ca mostenitorul legal sa aiba si calitatea de donatar, fiind necesa ca cele doua calitati sa coexiste la momentul deschiderii succesiunii ( art. 753 Cod civil).
Or, raportul donatiilor solicitate de parat cu privire la fetele reclamantei s-a considerat inadmisibil in conditiile in care ele nu au caliatea de mostenitoare legale ale defunctilor, cu mama lor – reclamanta, urmand astfel a fi respinsa cererea privind raportarea sumelor de bani evidentiate in carnetele CEC.
In privinta reclamantei s-a argumentat că a recunoscut scrierea de pe inscrisul aflat la fila 71 – prim ciclu procesual, insa a invederat ca acele bunuri sunt daruri de nunta de la meseni si nu de la parinti.
In lipsa recunoasterii acesteia si a oricarei probe din partea paratului cu privire la aceste bunuri, s-a respins cererea de raport ca fiind neintemeiata.
In indeplinirea prevederilor art 673 indice 5 - 673 indice 6 C. instanta a dispus numirea in cauza a unor experti tehnici judiciari in vederea identificarii, evaluarii bunurilor, partajarii si formarii loturilor pentru lichidarea starii de indiviziune in specialitatile topografie, constructii si merceologie.
In cauza au fost efectuate lucrarări de expertiza în specialitatea merceologie, atasata dosarului cauzei, filele 10-15, Vol.II, în constructii (filele 57-66, Vol.II) și topografie (filele 107-118, Vol.II).
In cauza a fost formulata cerere de recuzare a presedintelui de complet si a grefierului de sedinta, de catre paratul-reclamant C. P., cererea fiind respinsa.
Prin sentința civilă nr.552/10.04.2013 s-au admis în parte cererile principală și reconvențională dispunându-se partajarea bunurilor potrivit variantei A din raportul de expertiză întocmit de G. V., în considerarea dispozițiilor art.728 Cod civil potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
S-a motivat că în cazul de față este posibilă o partajare în natură a imobilelor construcții si terenuri prin formarea de loturi, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică centralizatoare depus în dosar.
Împotriva încheierii de partaj și a sentinței de fond a declarat apel pârâtul, criticându-le cu motivarea că dosarul a fost repartizat spre rejucare către aceeași judecătoare, M. F.”suspiciune ce avea să se confirme prin sentința criticată ce este identică cu cea desființată(aspect nu întâmplător) întrucât trebuia să vină la Judecătoria Răcari un om nou(M.)” și știindu-se că pârâtul va proceda la recuzare, s-a procedat la o altă repartizare(M. N. M.) care a respins în . ceea ce partea a solicitat inclusiv reiterarea prin cereri a celor dispuse de către instanța de control.
S-a susținut că judecătoria dat mai mult decât a cerut reclamanta, respectiv gardul de împrejmuire de la fațada curții, puțul(al doilea construit de către pârât), racordul electric subteran, aleile exterioare din beton, podețele și șanțurile exterioare, existența a noi cotețe(păsări-porumbei) și WC nou, gard de 10 ml din fier cu cruci), neverificând în nici un mod valorile acestor bunuri și nici taxa de timbru, „instanțele îndeplinind același ordin al judecătoarei corupte care a avut grijă ca grefierul de ședință să nu fie altcineva decât propria noră, amănunt destul de important care m-a lăsat rece…, în prezentul apel revenindu-mi sarcina să o atac și pe aceasta odată cu fondul”.
Raportat la activul succesiunilor părinților apelantului, descris în paginile 4 și 5 din motivele de apel, se susține că nemotivat și cu încălcarea dispozițiilor legale dar și a puterii lucrului judecat instanța de fond a dispus prin infracțiune și partajarea terenului ce provenea de la bunica apelantului și a intimatei reclamante, N. A., fără a-și motiva competența și „nici introducerea acestei cauze în baza unei cereri distincte formulate de reclamanta-pârâtă-infracțiune săvârșită de judecători și dovedită prin înscrisuri, fiind de competența CSM-ului și DNA ca urmare a procaticilor infracționale continue a instanțelor de la judecătoria Răcari”.
Relativ la pasivul succesoral de 50 milioane lei, suportat de reclamantă la decesul tatălui, s-a arătat că aceasta nu a putut arăta niciun fel de cheltuială prin care să-și dovedească participarea cu o asemenea sumă, în condițiile în care părinții apelantului și ai reclamantului aveau toate cele necesare înmormântării, singurul aport al reclamantei fiind arătat prin audierea unor martori, N. M., S. I. și V. V., împotriva cărora apelantul a formulat plângere pentru mărturie mincinoasă, astfel că prin referatul din 28.09.2007 al Poliției orașului Răcari, în dosarul nr.410/P/2007 s-a propus emiterea rechizitoriului și trimiterea în judecată în stare de libertate a acestora, dar potrivit actelor atașate „traficul de influență ce a urmat și exercitat de aceeași condamnată, M. F., asupra prim procurorului G. F.(ei fiind șefii împărțirii dreptății în teritoriu după interes și bunul plac) s-a soldat cu scoaterea de sub urmărire penală și netrimiterea în judecată acelor menționați. S-a precizat că martorii amintiți „sunt puți în prezent situației de a da explicații organelor abilitate în dosarul 215/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, depoziția lor fiind în contradicție totală cu cercetarea efectuată la fața locului de chiar prim procurorul Parchetului Răcari care a dispus netrimiterea celor trei martore în judecată și care a constatat prin rezoluția din 13 mai 2010 în dosarul 332/P/2006 ca și prin procesul verbal de cercetare la fața locului, că cei care au construit holul din BCA cu geamuri termopan sunt părinții apelantului care au efectuat și toate îmbunătățirile la casa mare, contrar celor reținute de instanță și probelor administrate, fapt ce adus la respingerea în lanț a tuturor solicitărilor pârâtului apelant, constituindu-se în infracțiuni ale magistraților ce au instrumentat dosarul.
S-a susținut că, mai mult, s-a acordat reclamantei și un drept asupra casei apelantului, construită de acesta, împrejurare susținută de martorii pârâtului(P. D.) cărora reclamanta nu a îndrăznit ale depune plângeri”întrucât toate acțiunile sale s-au bazat pe minciună, instigare etc.”).
Sub aspectul cererii reclamantei de obligare a pârâtului la restituirea bunurilor proprii ale acesteia, s-a menționat că apelantul a fost de acord în parte să le restituie-completând cu recamierul din dormitor, fotoliul pat, covoarele de iută, ceasul cu cuc, una butelie deja restituită, șifonier cu trei uși demontat - dar intimata nu s-a prezentat să le ridice.
În continuare, s-au enumerat bunurile(paginile 8-11) cu privire la care apelantul a învederat că a pretins excluderea de la masa de împărțit deoarece sunt ale sale și se află în gospodăria pe care și-a întemeiat-o, fără a avansa critici relative la fiecare dintre acestea.
În opinia apelantului s-a respins nejustificat cererea de obligare a reclamantei la raportul donațiilor primite de la părinții lor, în condițiile în care despre aceste bunuri fac vorbire martorii S. I., N. M. și V. V., iar la interogatoriu reclamanta a pretins că au fost daruri de la nuntași, deși a scris cu mâna ei despre șifonierul cu trei uși că a fost primit de la părinți.
De asemenea, s-a arătat că pârâtul a susținut în apărare că o . bunuri pretins a fi ale reclamantei nu există, cu excepția celor recunoscute cu a căror restituire pârâtul a fost de acord, că pasivul succesoral nu există deoarece la decesul tatălui existau procurate din timpul vieții toate cele necesare, pomenile creștinești fiind suportate de către toți moștenitorii, inclusiv mama părților.
Despre monumentul funerar, s-a menționat că a fost edificat în exclusivitate de către apelant, dar nu a cerut aducerea la masa de partaj, întrucât consideră această chestiune imorală, însă în privința pretenției reclamantei de reținere a unor cheltuieli de 50 milioane lei(sumă neprobată), consideră apelantul că acestea se ridică la 1000 lei, iar judecătoria a omis a avea în vedere depoziția martorei V. V. potrivit căreia sora sa, reclamanta, a ridicat ajutorul de înmormântare de 950 ron.
S-a mai arătat că prin îndepărtarea depoziției martorei Craft G. se confirmă interesul instanței de a îndepărta adevărul, iar „audierea martorului I. M. S.…, a fost mai mult decât audierea unui infractor deja arestat, instanța mergând până la a i se preciza de către martor ce mâncăruri s-au făcut la pomeni…, însă să îndepărtezi din IAP adeverința nr.326 din 17.11.2010 a . am efectuat pomana de un an de la decesul tatălui… instanța o consideră nerelevantă ca și adresa oficială a Bisericii Ortodoxe Crevedia 13 din 02.06.2006 în care se arată nu numai lucrările efectuate de subsemnatul dar și pomenile efectuate de către mine de asemenea au fost înlăturate ca nerelevante, instanța fiind mai catolică decât P.”.
Tot astfel, se precizează că obiectivul principal al instanței, contrar actelor, a fost ca jumătate din terenul subevaluat și casa mare să revină reclamantei iar casa mică ce-i aparține de drept pârâtului să-i rămână ca amintire, în condițiile în care nu s-a analizat conținutul înscrisurilor depuse. De exemplu, se consemnează că reclamantul a depus o „listă cu bunurile reclamantei” fără a arăta că acest document prin conținutul său dovedește o parte din bunurile cu care reclamanta a fost înzestrată.
Apelantul pârât a evidențiat că în cauză s-au efectuat cercetări penale, dându-se „o sentință penală-prin care rezoluția procurorului primește caracterul unui lucru judecat prin care construcția(hol din BCA cu geamuri termopan) este arătată și constatată a fi construită de către părinții defuncți, instanța încălcând o sentință judecătorească definitivă-iresponsabilitatea judecătorului fiind….”
În drept se invocă art.282 și următoarele Cod procedură civilă, iar în probațiune se solicită administrarea dovezilor cu înscrisuri, reaudierea martorilor, rechizitorii, sentințe penale.
Intimata reclamantă B.(fostă A.) C.-C. a formulat întâmpinare în sensul respingerii apelului, expunând un „istoric familiar pentru noua instanță”, după ce în prealabil a solicitat(fila 31) „supliment de rectificare” a sentinței civile 552 din 10.04.2013, deoarece i s-a atribuit eronat suprafața de 694 mp în loc de 752 mp, nefăcându-se vorbire despre diferența de 58 mp, iar pe de altă parte nu au fost menționate vecinătățile imobilului.
Sub aspectul fondului litigiului, intimata reclamantă a arătat în esență că locuința mai mică a fost construită de către părinții părților, precum și cele două fântâni, iar apelantul este animat de dorința de a induce instanța în eroare, motivele de apel fiind numai aberații și minciuni, în continuare făcându-se precizări referitoare la modul de dobândire a anumitor bunuri ce fac obiectul împărțelii sub aspectul corectei rețineri la masa de partaj.
La termenul de judecată din 27.03.2014 față de valoarea masei succesorale, situată sub_ lei, în acord cu prevederile art.2821 Cod procedură civilă de la 1865 sub incidența căruia se situează speța, tribunalul a a calificat drept recurs calea de atac, iar în ședința publică din 22 mai 2014, pentru lipsa părților legal citate care nu au cerut judecata în lipsă, s-a dispus suspendarea judecății, corespunzător prevederilor art.242 alin.1 punctul.2 Cod procedură civilă.
Examinând încheierea și hotărârea atacate prin prisma probelor administrate, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul apreciază recursul ca nefondat.
Se reține că dincolo de aluziile malițioase și nefondate pe care recurentul a înțeles să le expună la adresa magistraților ce au instrumentat dosarul, criticile sale nu se verifică în raport cu probele administrate.
Astfel, în privința terenului situat pe raza comunei Cosmești, județul Teleorman, reconstituit bunicii materne a părților, N. A., prin T.P._/22.09.1995 (fila 46 dosar 392/2006), din care cota de 3/6 se cuvine lui C. E., autoarea părților litigante, potrivit certificatului de moștenitor nr.1541/23.11.1992, eliberat de notariatul de stat Roșiori de Vede (fila 47 din același dosar), cotă pretinsă a se partaja prin cererea de chemare în judecată, se constată că soluția primei instanțe, în fond după desființarea în cea dintâi cale de atac este fundamentată pe dispozițiile legale.
Sub acest aspect, se are în vedere că în prima încheiere interlocutorie, pronunțată de Judecătoria Răcari la 15.11.2006, s-a decis disjungerea solicitării reclamantei cu argumentarea că pentru acest imobil competența aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află ultimul domiciliul al defunctei N. A., corespunzător art.14 Cod procedură civilă.
Însă atât încheierea menționată în întregul ei cât și sentința de fond nr.1492/16.05.2007 au fost desființate cu trimitere spre rejudecare, prin decizia irevocabilă nr.125/2.04.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița, pentru nemotivare.
Cu prilejul rejudecării cauzei, prin încheierea de ședință din 10.05.2010 (fila 107 din dosarul nr._ în mod justificat s-a respins excepția invocată de pârât privind necompetența Judecătoriei Răcari de a partaja cota din terenul moștenit de ascendenta părților, C. E., de la mama sa N. A., pe considerentul că obiectul cauzei fiind reprezentat de cererea de ieșire din indiviziune se aplică prioritar prevederile art.14 comparativ cu cele înscrise în art.13 Cod procedură civilă.
Aceasta întrucât textele art.13-16 din vechiul Cod de procedură civilă instituie reguli imperative de competență teritorială exclusiv în materia imobilelor, a moștenirii, a societăților comerciale și a falimentului, din perspectiva obiectului cererii principale.
Or, judecătoria a fost învestită cu cerere de partaj a bunurilor rămase la decesul ascendenților părților, împrejurare în care competența se determină conform art.14 Cod procedură civilă, chiar dacă printre bunurile incluse în masa succesorală se află și terenuri aflate pe raza altei localități decât cea în care autorii au avut ultimul domiciliu, cu sublinierea că nu terenul în întregul său a fost pretins a se partaja, ci doar cota de 3/6 din acesta, care reprezintă în mod neechivoc un element al activului succesoral de pe urma numitei C. E..
Astfel cum rezultă în mod implicit din decizia civilă nr.532/26.04.2007 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița, după ce prin încheierea interlocutorie din 15.11.2006 se dispusese disjungerea cererii de partajare a cotei de 3/6 din suprafața de 5,82 ha teren din județul Teleorman, formându-se dosar separat, Judecătoria Răcari a invocat excepția necompetenței teritoriale, declinând competența în favoarea Judecătoriei Roșiori de Vede, soluția devenind irevocabilă prin decizia nr.532/26.04.2007 prin respingerea recursului reclamantei A. C. C. ca tardiv formulat.
Ulterior, Judecătoria V., prin sentința civilă irevocabilă nr.1498/16.09.2008, din dosarul nr._ a constatat perimarea judecății.
În acest context, tribunalul va respinge critica recurentului întrucât măsura disjungerii parțiale a cererii introductive fiind derivată dintr-o încheiere interlocutorie ce a fost desființată în totalitate a rămas fără efect, cu atât mai mult cu cât judecata s-a finalizat cu perimarea cererii.
Contrar criticii recurentului, respingerea excepției necompetenței Judecătoriei Răcari în această privință a fost motivată și pertinentă, în strictă concordanță cu prevederile imperative ale Codului de procedură civilă.
Nefondată este și critica relativă la cuantumul pasivului succesoral.
Tribunalul constată că în formularea criticii, recurentul a fost preocupat mai mult să infirme susținerile reclamantei din cererea introductivă conform cărora ar fi avansat cu acest titlu 50 milioane lei vechi, pierzând din vedere că în această privință judecătoria a reținut că pârâtul a suportat 3000 lei, iar reclamanta numai 1000 lei, urmând a se realiza compensarea.
Tot astfel, împrejurarea că s-a formulat plângere penală împotriva martorilor audiați la cererea reclamantei și că se întocmise propunerea de trimitere în judecată nu prezintă nici o relevanță juridică în condițiile în care nu s-a făcut dovada trimiterii în judecată și condamnării lor pentru mărturie mincinoasă.
Din considerentele încheierii interlocutorii reiese cu evidență că și în privința acestei chestiuni, judecătoria a examinat sistematic toate probele administrate, întemeindu-și soluția pe coroborarea acestora și pe înlăturarea justificată a anumitor probe, cum este cazul adeverințelor cu caracter contradictoriu emise de preotul paroh U. D..
Cercetarea efectuată la fața locului de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște în ceea ce privește imobilele locuințe aflate în litigiu, în cadrul cercetărilor efectuate în plângerea împotriva martorilor pentru mărturie mincinoasă, nu semnifică un mijloc de probă deoarece nu face decât să descrie casa edificată în 1960, solicitată la partaj și nu are forță probantă deoarece nu stabilește regimul juridic al bunului, cu atât mai mult cu cât este o piesă extrajudiciară.
Afirmațiile recurentului în această privință conform cărora procurorul a constatat (în 2010 s.n.) că cei ce au construit holul din BCA cu geamuri termopan (în 2004 s.n.) sunt părinții părților, sunt evident lipsite de o logică elementară și contrazise de conținutul acestui act (filele 175-176 dosar nr._ ). De altfel procurorul ar fi avut calitatea să constate cele pretinse de către recurent numai dacă ar fi perceput în mod nemijlocit, ca martor acest aspect.
Îmbunătățirile reținute ca fiind făcute de reclamantă sunt confirmate de toți martorii audiați la solicitarea acesteia, D. C., V. J. și T. A., în al doilea ciclu procesual, dar și de martorii V. V., S. I. și N. M. audiați la prima judecată a fondului, iar apelantul nu a făcut dovada contrară.
Reaua credință a apelantului este vădită câtă vreme în întâmpinarea formulată la prima judecată a fondului a susținut că „a amenajat” cea de a doua locuință, iar în calea de atac susține în ciuda tuturor dovezilor că el ar fi edificat această casă, deși chiar martorii audiați la solicitarea sa la prima judecată a fondului, D. S. și I. M., nu au susținut această ipoteză ci au relatat că locuințele au fost edificate de ascendenții reclamantei și fratelui său.
Mai mult, martorul P. D. a făcut referire la îmbunătățirile pe care în realitate recurentul pârât le-a adus celei de a doua locuințe reținută la masa de partaj și pe care judecătoria le-a constatat ca atare, acestea având doar regimul unui drept de creanță ce nu fac obiectul împărțelii.
După cum bine a motivat instanța de fond, pârâtul nu a dovedit pretinsa înzestrare a reclamantei cu bunurile evidențiate într-un înscris sub semnătură privată ce n-a fost recunoscut de către reclamantă, iar alte dovezi în această privință nu s-au administrat, astfel că pretenția apelantului se rezumă la simple alegații, neprobate în speță.
Din depozițiile martorilor mai reiese că holul a fost adăugat vechii case bătrânești în timpul vieții părinților recurentului, dar pe spezele reclamantei, astfel că nu poate fi infirmată această contribuție a intimatei reclamante la îmbunătățirea imobilului.
Lipsită de suport este și susținerea conform căreia soluția primei instanțe ar fi nemotivată, deoarece din lecturarea acesteia comparativ cu probele administrate, nu se poate reține nesocotirea vreunei norme juridice aplicabile în speță și nici a probelor cărora li s-a dat eficiență probatorie în măsura în care s-au coroborat.
Tribunalul nu va da curs solicitării intimatei de rectificare a erorii referitoare la suprafața și vecinătățile terenului ce i s-a atribuit prin sentința de fond deoarece în condițiile expres reglementate de art.281 Cod procedură civilă de la 1865, această solicitare se adresează instanței care a pronunțat soluția, în calea de atac nefiind admisibilă îndreptarea erorilor materiale (art.2822a din același act normativ).
Față de cele ce preced, tribunalul în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, cu consecința menținerii încheierii și hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de recurentul-pârât C. P., domiciliat în București, .-69, ., ., împotriva încheierii de admitere în principiu din 20.12.2012 și a sentinței civile nr. 552/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. (fostă A.) C. C. domiciliata în B., ., ., . ales la Cabinetul de Avocat ,,I. M. I.”, cu sediul în București, ..6, ., ., . și intimații-pârâți L. (F. N.) L. domiciliată în comuna Salcia, ., N. G. domiciliat in . și O. (fosta V.) A., domiciliată în București, sector 5, Prelungirea, A., nr.1 B.
Menține încheierea și hotărârea atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.09.2015.
P., JUDECATORI, GREFIER,
A. S. G. C. I. S. N. P.
JF N. M. M., D. C. A.
Dosar nr._
Judecătoria Răcari
Red.SA/tehnored.A.S./N.D.
2 ex/13.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 310/2015. Tribunalul... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 594/2015.... → |
|---|
