Partaj judiciar. Decizia nr. 984/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 984/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 984/2015
Dosarul nr._ apel
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA –SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 984
Ședința publică din 04.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – S. A.
JUDECĂTOR- C. G.
GREFIER - A. Ghiorghița
Pe rol fiind soluționarea apelului civil principal declarat de apelantul reclamant- pârât I. I., CNP_, domiciliat în București, ..2, ., și a apelului incident declarat de apelantul pârât- reclamant I. Ș., CNP_, domiciliat în București, ., sector 1 și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr.863/10.06.2015 și a încheierii din 25.06.2014, pronunțate de Judecătoria Găești, în dosarul cu nr._, dosarul având ca obiect „partaj judiciar ”.
Apelul principal este timbrat cu chitanța nr._/1 din 28.08.2015, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 80 lei, cu chitanța nr._/09.11.2015, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 55 lei.
Apelul incident este timbrat cu chitanța nr._/18.11.2015, privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 166 lei.
Prezența părților, dezbaterile cauzei au avut loc și s-au consemnat prin încheierea de ședință din data de 20.11.2015 care face parte din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată la data de 04.12.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată a pârâtului I. Ș., înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._ /29.11.2013, reclamantul I. I. a solicitat partajarea succesiunii autoarei I. M., decedată la 15.03.1988 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând cererea, reclamantul a arătat că părțile sunt moștenitorii, în calitate de fii ai defunctei, iar masa succesorală se compune, potrivit CM nr. 637/1988 din: casă de locuit din paiantă, acoperită cu sita, cu 2 camere, un grajd acoperit cu sita, teren în suprafață de 250 mp aflat la acea dată în folosință de la CAP, pe care sunt situate construcțiile, cu vecini: E și V teren CAP, S – teren CAP, N – drum comunal.
Reclamantul a precizat că la aceste construcții, începând cu anul 2005, a făcut următoarele îmbunătățiri: înlocuit 2 uși la interior; înlocuit o ușă la exterior; decopertat pereții interior și exterior; tencuit interior și exterior; refăcut instalația electrică în toată gospodăria; acoperit cu vopsea lavabilă interior, exterior toate construcțiile; înlocuit ferestrele; vopsit întreaga tâmplărie din lemn; amenajări interioare; galerii, perdele, vase decorative; acoperit dușumea cu carton asfaltat, linoleum; suportat manopera la toate lucrările; construit gardul exterior pe toate laturile, materiale și manoperă; montat pompa de apă; săpat conducte de aducțiune, alimentare cu curent electric; construit WC în curte.
De asemenea, s-a arătat că de la decesul mamei, el a plătit impozitul gospodăriei, solicitând să i se atribuie imobilul iar îmbunătățirile, evaluate la 7000 lei, să nu fie cuprinse în masa partajabilă.
În drept s-au invocat art. 669 și următoarele și art.975 Cod civil.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională în sensul respingerii cererii reclamantului, partajării bunurilor aflate în masa succesorală a defunctei I. M. și atribuirii acestora către pârât, cu plata sultei, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
S-a invocat excepția inadmisibilității cererii, în temeiul art. 193 alin. 3 Cod procedură civilă, motivat de lipsa încheierii notariale cu privire la verificarea evidențelor succesorale.
Pe fond, s-a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1525/18.09.1985, autoarea a cumpărat imobilul supus partajării, compus din casă din paiantă, acoperită cu sita, cu 2 camere, grajd din paiantă acoperit cu sita și un teren de 250 mp și că i-a ajutat cu bani în repetate rânduri pe mama și pe fratele lui, îngrijindu-se împreună cu familia lui de parastasele defunctei.
În continuare, s-a susținut că toate lucrările la casă au fost făcute de către pârât împreună cu reclamantul, în mod egal, atât în ceea ce privește aportul financiar, cât și munca fizică, respectiv au reparat casa prin lucrări de consolidare, tencuieli interioare și exterioare, au văruit interiorul și exteriorul casei, au montat uși noi, au schimbat tocurile, instalația electrică și conducte, au montat un gard nou și au construit WC-ul din curte și puțul cu pompa de apă și toate lucrările necesare aducerii casei într-o stare de folosință bună. O parte din materiale au fost cumpărate din Găești și din București și transportate cu mașina fiului pârâtului care a fost lăsată la dispoziția lor pe tot parcursul lucrărilor, deoarece reclamantul nu avea mașină și transportul i-ar fi costat mult mai mult.
S-a mai arătat că întreținerea gospodăriei a fost suportate atât de către el, cât și de reclamant, în ceea ce privește impozitul și utilitățile, iar el și fiul lui i-au dat întotdeauna bani reclamantului pentru a le plăti, fără a-i cere nicio dovadă în acest sens, fiind frați.
Pârâtul a învederat că în anul 2013 reclamantul nu a mai suportat prezența lui și a familiei lui acolo și a devastat casa, a înstrăinat toate vasele și toate cele de trebuință într-o gospodărie, perdelele, grilajul metalic de la aragaz, rafturile de la frigider și a sfărâmat cu toporul mobila din camera pârâtului. Pentru toate acestea, familia lui care venise pentru un weekend împreună cu o altă familie, nu a chemat poliția, iar după acest incident, fiul lui I. A. împreună cu soția acestuia și copilul lor au văruit casa interior și exterior, au reparat toate stricăciunile, au tencuit pereții, au vopsit ușile și ferestrele casei, au adus un alt aragaz, un cuptor cu microunde, mobilier de bucătărie și dormitor, covoare, perdele noi.
Cât privește grajdul, a arată că acesta este compus din 2 încăperi, din care una este folosită pentru a depozita unelte și cealaltă este ținută sub cheie de reclamant care a amenajat-o pentru fiica lui, schimbând destinația grajdului fără permisiunea lui.
Pârâtul a solicitat să îi fie atribuite bunurile din masa succesorală, deoarece relațiile cu reclamantul sunt deteriorate, iar imobilul nu este comod partajabil în natură, fiind imposibil ca două familii să conviețuiască în acel spațiu. A precizat că este pensionar și nu are nicio locuință pe numele său, iar în casa în care locuiește are doar un drept de folosință viager, în timp ce reclamantul are 4 case.
În drept, s-au invocat art. 1143 și următoarele Cod civil, art. 669 și următoarele Cod civil, art. 205 și următoarele Cod procedură civilă și art. 209 și următoarele Cod procedură civilă.
Reclamantul pârât a formulat răspuns la întâmpinare și la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității, motivat de faptul că obiectul cererii nu este dezbaterea succesiunii, ci ieșirea din indiviziune tocmai ca urmare a dezbaterii succesiunii.
S-a solicită respingerea apărărilor formulate de pârâtul reclamant referitoare la ajutorul material acordat lui și defunctei, ca fiind lipsite de temei.Totodată, s-a apreciat că cererea reconvențională nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194 Cod procedură civilă.
Pârâtul reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin pretinzând respingerea apărărilor formulate de reclamantul pârât ca vădit neîntemeiate, arătând că din înscrisurile prezentate de reclamantul pârât nu rezultă valoarea declarată în cererea introductivă, nu sunt menționate care din condițiile prevăzute de art. 194 Cod procedură civilă nu ar fi îndeplinite de cererea reconvențională.
În probațiune au fost încuviințate probele cu înscrisuri, interogatoriu și au fost audiați martorii T. N. (f 124-125) și T. F. (f 126-127) propuși de reclamant și M. L. (f 128-129) și P. A. (f 130-131), propuși de pârât.
Prin încheierea din 25.06.2014, judecătoria a respins excepția inadmisibilității acțiunii principale, invocată de pârât, a admis în parte și în principiu cererile principală și reconvențională, constatând că părțile au dobândit prin moștenire, în cote egale, conform certificatului de moștenitor nr. 637/02.08.1988, eliberat de fostul notariat de stat local Găești, bunurile imobile situate pe raza comunei Hulubești, județul Dâmbovița, reprezentate de o casă din paiantă acoperită cu șiță, cu două camere și un grajd din paiantă acoperit cu șiță. Totodată s-a constatat că reclamantul a amenajat o cameră de locuit în grajdul inclus în masa succesorală și
a făcut următoarele îmbunătățiri casei din masa succesorală:înlocuit o ușă la exterior; decopertat pereții interior și exterior; tencuit interior și exterior; acoperit cu vopsea lavabilă interior și exterior, mai puțin un perete exterior; înlocuit geamuri;turnat beton pe jos; construit gard exterior pe laturi;construit WC în curte. S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții civile pentru evaluare și lotizare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că I. M. a decedat la data de 15.03.1988, cu ultim domiciliu în . (f 14), iar succesiunea acesteia a fost dezbătută pe cale notarială, fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 637/02.08.1988 de către Notariatul de Stat Local Găești (f 15).
Potrivit acestui certificat de moștenitor, coroborat cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1525/18.09.1985 de același notariat, moștenitorii defunctei sunt reclamantul pârât I. I. și pârâtul reclamant I. Ș., în calitate de fii, cu câte ½ din masa succesorală care este formată dintr-o casă din paiantă acoperită cu șiță, cu 2 camere și un grajd din paiantă acoperit cu șiță, imobile situate în ., pe suprafața de 250 mp teren în folosință cu vecini E, V și S teren CAP, N – drum, cumpărată de defunctă cu contractul de vânzare cumpărare menționat.
S-a constatat astfel că obiectul prezentei cauze, atât sub aspectul acțiunii principale, cât și cel al cererii reconvenționale, nu este dezbaterea succesiunii defunctei I. M., căci aceasta a avut loc pe cale notarială, anterior sesizării instanței de judecată, ci numai partajarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei I. M. astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 193 alin. 3 Cod procedură civilă, considerent pentru care s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul reclamant.
Pe fondul cauzei s-a avut în vedere că potrivit certificatului de moștenitor nr. 637/02.08.1988, coroborat cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1525/18.09.1985, masa succesorală rămasă de pe urma defunctei I. M. se compune numai din construcțiile menționate în certificatul de moștenitor, respectiv o casă din paiantă acoperită cu șiță, cu 2 camere și un grajd din paiantă acoperit cu șiță, dar dreptul de proprietate asupra terenului de 250 mp pe care se află aceste construcții, nu făcea parte din patrimoniul defunctei la data decesului, aceasta având numai drept de folosință asupra acestui teren. Aceasta deoarece prin contractul de vânzare cumpărare menționat, defuncta a dobândit dreptul de proprietate numai asupra celor 2 construcții casă și grajd, terenul aferent acestora trecând în proprietatea statului.
Așa cum rezultă din adresa nr. 1465/22.04.2014 emisă de Primăria Hulubești (f 79), pentru terenul de 250 mp pe care se află casa care a aparținut defunctei I. M., părțile din prezenta cauză au formulat cerere în baza Legii nr. 18/1991, dar nu a fost eliberat titlul de proprietate.
În consecință, masa succesorală ce urmează a fi partajată este cea cuprinsă în certificatul de moștenitor, respectiv o casă din paiantă acoperită cu șiță, cu 2 camere și un grajd din paiantă acoperit cu șiță, construcții situate în ..
Din declarațiile martorilor T. N., T. F. și M. L. instanța de fond a reținut că reclamantul pârât a făcut următoarele îmbunătățiri casei din masa succesorală: înlocuit o ușă la exterior, decopertat pereții interior și exterior, tencuit interior și exterior, acoperit cu vopsea lavabilă interior și exterior, mai puțin un perete exterior, înlocuit geamuri, turnat beton pe jos, construit gard exterior pe laturi, construit WC în curte.
Astfel, martorul T. N. a declarat că a fost angajat de reclamantul pârât să facă lucrări la casă, tot reclamantul pârât fiind cel care l-a plătit și care aducea materialele. A susținut acest martor că a tencuit interior și exterior, a decopertat pereții, a turnat beton în interior și a văzut pe reclamantul pârât lucrând cu oameni la gardul exterior pe laturi.
Martora T. F. a declarat că reclamantul pârât a făcut lucrări de renovare a casei, respectiv a turnat ciment pe jos, a tencuit exterior și interior, a zugrăvit casa, a înlocuit geamuri, a înlocuit o ușă la exterior și a construit un WC în curte. Același martor a declarat că unul dintre pereții casei a fost vopsit la exterior cu vopsea lavabilă de fiul și nora pârâtului reclamant, iar părțile au lucrat împreună la acoperișul casei, la construirea puțului și a porților.
Martora T. L. a declarat că reclamantul pârât a renovat singur bojdeuca din curte, a angajat pe soțul martorei și l-a plătit pentru săparea unui WC în curte și l-a plătit pe fiul martorei care au făcut gropile la gard și au îngropat țevile.
Din susținerile pârâtului reclamant cuprinse în întâmpinare și în cererea reconvențională, precum și în răspunsul acestuia la întrebarea nr. 22 din interogatoriu reține, instanța a constatat că reclamantul pârât a amenajat o cameră de locuit în grajdul inclus în masa succesorală.
Depoziția martorului P. A., nu a fost avută în vedere, căci martorul a declarat că nu a fost la fața locului când s-au efectuat lucrările și nu s-a întâlnit niciodată cu reclamantul pârât în acea gospodărie, cu excepția unei seri în care a avut loc un incident, martorul luând cunoștință de faptele care prezintă relevanță în cauză, numai din discuțiile cu pârâtul reclamant și cu fiul acestuia.
S-a considerat că în cauză nu au relevanță plata impozitelor și plata utilităților aferente acestei gospodării, atâta timp cât nici în acțiunea principală, nici în cererea reconvențională nu sunt pretinse drepturi de creanță având aceste obiecte, după cum nu prezintă relevanță incidentul relatat de pârât în întâmpinare și în cererea reconvențională, referitor la distrugerea unor bunuri mobile și înlocuirea și completarea bunurilor mobile din casă, căci niciuna din părți nu a solicitat completarea masei succesorale cu bunuri mobile și partajarea acestora, iar din masa succesorală fac parte numai imobile construcții.
În drept, soluția s-a întemeiat pe dispozițiile art. 728 cod civil vechi, incident în cauză având în vedere data deschiderii succesiunii.
Evaluarea bunurilor s-a realizat de către expertul N. A. E. care a propus 3 variante de lotizare, variantele II și III fiind întocmite la propunerea părților de a li se atribui în totalitate casa din paiantă.
Pentru stabilirea valorii de circulație a bunurilor din masa de împărțit, instanța de fond a avut în vedere valorile determinate și modul de calcul din raportul de expertiză tehnică, fără a lua în considerare drept criteriu de individualizare, scăderea valorii cu 10% datorită existenței unei pricini judiciare. Aceasta deoarece pricinile judiciare care justifică aplicarea acestui criteriu sunt cele în care se contestă calitatea părților de proprietari ai bunurilor. Or, în cauză niciuna dintre părți nu a pretins că ar exista un litigiu în care un terț emite pretenții cu privire la dreptul de proprietate asupra bunurilor de împărțit, iar procesul de partaj nu poate fi o cauză de scădere a valorii de circulație a bunului care trebuie avută în vedere la formarea loturilor valorice ce se cuvin părților.
Pentru formarea loturilor, s-a luat în considerare faptul că variantele II și III au fost întocmite de expertul tehnic la propunerea părților, precum și faptul că pentru terenul aferent construcțiilor nu a fost eliberat părților titlul de proprietate, dar acestea au formulat cerere de reconstituire soluționată favorabil conform adresei nr. 1465/22.04.2014 emisă de Primăria Hulubești (f 79 vol I).
Ținând seama de criteriile stabilite de art. 988 Cod procedură civilă (987 în numerotarea inițială) și de dispozițiile art. 676 alin. 1 Cod civil, potrivit cărora partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui coproprietar și după refacerea calculelor valorilor de circulație a bunurilor, prin îndepărtarea criteriului care duce la scăderea acesteia cu 10% datorită prezentului litigiu, instanța a dispune partajarea bunurilor conform variantei III din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic N. E., cu recalcularea sultelor, astfel:
Lotul nr. 1, atribuit reclamantului, format din următoarele bunuri imobile: grajd din paiantă acoperit cu azbociment, în valoare de 2274 lei; WC, în valoare de 210 lei și gard exterior pe laturi, în valoare de 570 lei (Valoare lot nr. 1 = 3054 lei), urmând ca reclamantul să primească sultă de la pârât în cuantum de 7911 lei.
Lotul nr. 2, atribuit pârâtului, constând din casa din paiantă acoperită cu azbociment, cu 2 camere, în valoare de_ lei, urmând să plătească sulta de 7911 lei reclamantului. S-a luat act că părțile au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva încheierii interlocutorii și a sentinței de fond a declarat apel reclamantul I. I., criticându-le cu motivarea că in mod netemeinic s-a reținut la masa succesorala un grajd din paiantă învelit cu șiță, cu toate că acest bun apare înscris in masa succesorala din certificatul de moștenitor al defunctei mame, a cărei succesiune s-a dezbătut, CM 637/2.08.2014.
În opinia apelantului, grajdul nu putea fi reținut ca bun succesoral deoarece terenul pe care s-a construit casa bătrâneasca, cuprinsa in masa succesorala, era lotul de 250 mp, care a fost atribuit de fostul CAP in vederea construirii casei de locuit, așa cum era legislația la acel moment, iar la apariția Legii 18/1990 apelantul a formulat cerere de reconstituire ( constituire) pentru suprafața de 250mp teren pe care se afla casa ce face obiectul partajului. Cum nu s-a eliberat titlul de proprietate pentru aceasta suprafața de 250mp, terenul nu a fost reținut la masa succesorala.
S-a subliniat că grajdul nu poate fi inclus in masa succesorala, nefiind situat pe aceasta suprafața de 250 mp, în acest sens raportul de expertiza tehnica judiciara, constatând că grajdul din paiantă se află în afara perimetrului terenului de 250 mp, la mai mult de 20 ml de la drum, cat este lungimea fiecăruia din gardurile exterioare construite pe laturile terenului de 250mp.
Potrivit actelor de proprietate emise in baza I 18/1990, terenul pe care este situat acest grajd, aparține, altei proprietăți, așa cum se va dovedi cu înscrisurile ce vor fi depuse.
Sub acest aspect, s-a precizat că legea civila dispune că proprietarul terenului este și proprietarul construcției, constructorul neavând decât un drept de creanța. Este situația acestui grajd, care nu putea fi reținut ca bun, cel mult ca un drept de creanță, făcând parte din masa succesorală.
Se consideră că nejustificat grajdul a fost atribuit apelantului reclamant, pentru motivul ca a făcut o . lucrări de îmbunătățiri, dovedite si excluse de la masa succesorală.
Totodată, se arată că susținerile apelantului au fost confirmate de parat, în întâmpinarea depusa, unde a menționat că acest grajd nu se include la masa succesorală, nefiind situat în perimetrul celor 250 mp ce li se cuvin in baza Legii nr.18 /1990, un argument în plus fiind faptul că Certificatul Fiscal eliberat de Primăria Hulubesti, atestă că părțile figurează drept contribuabili pentru o construcție in suprafața de 31 mp, ce reprezintă suprafața casei inclusă în masa succesorală.
Relativ la nelegalitatea soluției, s-a precizat că prin sentința civilă nr. 863/2015, instanța a dispus refacerea calculelor valorilor de circulație prin îndepărtarea criteriului care duce la scăderea acestuia cu 10% datorită prezentului litigiu - pg.3 alin ultim din raportul de expertiza tehnica judiciara evidențiind că în răspunsul la obiecțiuni se reține că (pg.4 alin ultim) acest coeficient de corecție se aplica la valoarea stabilita la momentul expertizarii, pentru „pricini judiciare” deoarece legea a considerat ca de la acest moment si pana la terminarea procesului, pe baza unei hotărâri definitive, in baza căreia imobilul ar putea fi vândut este o perioadă de întârziere care duce la depunctare față de condițiile pieții imobiliare la momentul evaluării.
Realizând o expunere a celor trei variante de lotizare întocmite, apelantul a susținut că prin omologarea ultimei variante, instanța încalcă dispozițiile legale ce stabilesc criteriile ce trebuiesc avute în vedere cu ocazia partajării: art.988, 676 Cod civil, ce acorda prioritate criteriului partajării în natură precum și pe cel al proporției cotei păți a fiecărui coproprietar.
Se solicită admiterea apelului, si modificarea sentinței, în sensul omologării variantei a doua a expertizei, cu cheltuieli de judecata pentru fond și apel.
Pârâtul I. Ș., la rândul său, a declarat apel incident împotriva încheierii interlocutorii și a hotărârii de fond, solicitând partajarea bunurilor în variantele I sau III, cu diminuarea sultei ce urmează a fi atribuită apelantului reclamant prin raportare la îmbunătățirile efectiv realizate.
S-a susținut că în contra realității și a probelor aflate la dosar, prima instanță a reținut că numai apelantul reclamant I. I. a efectuat lucrări de îmbunătățiri ale casei, fără a lua în calcul contribuția egală a apelantului pârât, în ceea ce privește aportul financiar și munca fizică, împrejurare în care solicitase instanței de fond ca imobilul locuință părintească să fie prețuit la valoarea actuală, fără calculul distinct al îmbunătățirilor, soluție pe care o apreciază echitabilă, iar în subsidiar cuantumul sultei datorat fratelui său să fie diminuat în mod corespunzător, față de imposibilitatea obiectivă de preconstituire a unor înscrisuri care să ateste banii dați fratelui, în virtutea bunelor relații în care părțile s-au aflat până la un moment dat.
Dezvoltând critica, apelantul pârât a menționat că reclamantul nu a dovedit în niciun fel suma de 7000 lei pretinsă cu titlul de îmbunătățiri, recunoscând că nu are chitanțe pentru suma indicată, iar martorii pe care i-a propus nu au știut de unde proveneau banii cu care au fost plătiți meșterii și nici materialele aduse la casa părintească pentru reparații.
În continuare, apelantul a făcut trimitere la declarațiile contradictorii ale martorilor propuși de către reclamant, T. N. P. și T. F., sub aspectul contribuției exclusive a reclamantului la efectuarea lucrărilor de renovare a casei și care, în opinia sa, au fost infirmate de depozițiile martorilor audiați la solicitarea lui, subliniind că cei nominalizați au susținut contra recunoașterii la interogatoriu a fratelui său conform căreia și pârâtul a participat la lucrările de renovare.
Mai mult, în condițiile în care reclamantul nu avea posibilități materiale să suporte îmbunătățirile, se precizează că nu are relevanță că banii nu au fost dați direct de către apelantul pârât meseriașilor.
Relativ la valoarea sultei, s-a arătat că dacă în privința criteriului de reducere a valorii imobilului cu 10%, pricini judiciare, prima instanță a procedat la înlăturarea justificată, se impune și înlăturarea procentului de 10% pentru vechimea bunului, în condițiile în care expertul a făcut deja o corecție pentru vechimea de 90 de ani a locuinței, precum și înlăturarea corecției de 5% pentru poziția secundară la drumul sătesc, fără rețele edilitare, în condițiile în care prin rețele edilitare se înțeleg rețele de electricitate, transport, stradale, TV-cablu de care imobilul beneficiază deja și rețeaua de apă există, imobilul putând fi racordat.
Pentru îmbunătățirile efectuate, s-a criticat soluția judecătoriei pe considerentul că expertul a înțeles să le includă în mod eronat și pe cele aduse bunului anterior anului 2006, respectiv tencuielile interioare și exterioare din 1987 totalizând 1202 lei, pe lângă faptul că metoda de evaluare face referire la buletinele tehnice de prețuri în mica construcție și reparații în construcții și instalații, fără a indica un an de publicație, omițând că toate materialele utilizate au fost cumpărate din târguri sau au fost aduse din propriile gospodării, prețurile fiind cu mult inferioare celor practicate în magazinele de specialitate, unele fiind chiar vechi, însuși apelantul reclamant recunoscând că nu are facturi pentru materialele cumpărate.
Se solicită admiterea apelului incident și schimbarea în parte a încheierii din 25.06.2015 și a sentinței de fond în sensul ieșirii din indiviziune corespunzător variantelor I sau III, dar cu diminuarea sultei cuvenită apelantului reclamant, cu cheltuieli de judecată.
Apelantul I. Ș. a formulat întâmpinare la apelul incident, invocând excepția decăderii pârâtului din dreptul de motiva „în drept” apelul formulat întrucât nu a indicat temeiurile juridice în calea de atac, potrivit exigențelor înscrise în art.470 alin.1 lit.c) Cod procedură civilă.
Sub aspectul fondului litigiului, în esență s-a susținut că grajdul se regăsește în certificatul de moștenitor emis de pe urma mamei părților, iar pe de altă parte reclamantul nu a declarat niciodată că nu ar trebui cuprins în masa de partaj, din contră, a indicat îmbunătățirile pe care i le-a adus, solicitând evaluarea și acordarea îmbunătățirilor, criticile pe care le-a formulat fiind expresia nemulțumirilor privitoare la modul de lotizare.
De asemenea, lipsa bunului din certificatul fiscal relevă culpa apelantului reclamant pentru nedeclararea acestuia, considerându-se că este de notorietate faptul că în mediul rural nu sunt trecute grajdurile de animale în asemenea certificate.
Se apreciază că înlăturarea criteriului de scădere a valorii imobilului locuință cu 10% este corectă, cât timp acest va putea fi pus în vânzare abia la finalizarea litigiului, nefiind exclusă o valoare superioară, iar varianta de partajare, omologată de judecătorie respectă criteriile stabilite prin art.676 alin.1 și art.998 Cod civil.
Examinând încheierea și hotărârea atacate prin prisma probelor administrate, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul apreciază apelurile ca fiind fondate, în limita și pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Se reține că depozițiile martorilor audiați la judecata fondului, nu au fost valorificate întrutotul, în ceea ce privește îmbunătățirile aduse locuinței imobil succesoral.
Astfel, martora M. L., verișoara primară a părților, care locuiește la cca. 100 m distanță de imobilele succesorale, a declarat (filele 128-129 dosar fond) că după decesul autoarei, părțile împreună au învelit casa cu internită, au îndepărtat tencuiala interioară și au tencuit din nou casa au schimbat ușa de la intrare, iar reclamantul a renovat pe cheltuiala proprie „bojdeuca din curte”.
De asemenea martora a subliniat că în timpul efectuării lucrărilor de renovare, ambii frați erau în gospodărie și au folosit mașina verde a lui I. Ș. pentru transportul materialelor de construcție.
Aceste împrejurări au fost confirmate și de martorul P. A. (filele 130-131) care a învederat că părțile împreună, au lucrat la acoperiș, au îndreptat ferestrele pentru că se lăsase casa, au stricat o sobă și au edificat o alta, tot din pământ, au făcut un puț, lucrările menționate efectuându-se pe durata unei luni, perioadă în care I. Ș. a locuit în gospodăria părintească.
Se are în vedere pe de altă parte că aspectele declarate de martora M. L. au fost constatate în mod nemijlocit de aceasta, iar martorul P. A. a subliniat că i-a pus la dispoziție fiului pârâtului o mașină luată prin firma sa, pentru transportul scândurii și țevilor utilizate la construcția gardului.
În condițiile în care depozițiile martorilor au forță probantă și se coroborează, în mod nejustificat lucrările de îmbunătățiri au fost reținute ca fiind efectuate doar de către reclamant.
După cum este cunoscut, lucrările de renovare au semnificația unor simple fapte materiale și sunt susceptibile de a fi probate cu martori, chiar dacă doar reclamantul I. I. a fost cel car a depus înscrisuri, acest mijloc de probă nefiind de natură a exclude contribuția egală a apelantului pârât la repararea și îmbunătățirea locuinței succesorale.
Chiar dacă martorul T. N., audiat la cererea reclamantului, a arătat că în timp ce a tencuit camerele casei și tavanul sălii precum și magazia de vară pe durata a două săptămâni, nu a văzut alte persoane la casa în litigiu, în afara reclamantului, acest aspect este infirmat de declarațiile celorlalți doi martori menționați.
De asemenea, este de subliniat că și martora T. F., propusă de reclamant a arătat (filele 126-127 ) că ambele părți au făcut acoperișul casei, au edificat puțul și porțile.
Așadar din toate declarațiile martorilor ascultați reiese în afara oricărui dubiu că și pârâtul a contribuit, în aceeași măsură ca și reclamantul la renovarea imobilului construcție, împrejurare în care apelul pârâtului I. Ș. se privește ca fiind fondat.
În schimb, criticile formulate de către reclamantul I. I. sunt fondate dintr-o singură perspectivă, aceea a înlăturării de către instanța de fond a indicelui de 10% din valoarea edificiilor, generat de existența pe rol a litigiului, care nu putea fi îndepărtat din două considerente, respectiv pentru că o eventuală vânzare de drepturi litigioase, având caracter aleatoriu, adică având ca obiect șansele câștigării- pierderii procesului exclude garantarea de către vânzător a existenței dreptului cedat, întrucât acesta ar fi echivalent cu garantarea câștigării procesului, ceea ce nu este posibil, iar în al doilea rând, după cum a evidențiat și expertul constructor, de la momentul efectuării expertizei până la soluționarea definitivă a cauzei se consumă un interval de timp ce duce la depunctare față de condițiile pieții imobiliare la momentul evaluării.
Se va înlătura critica potrivit căreia grajdul nu face parte din masa succesorală.
Din examinarea comparativă a contractului de vânzare autentificat sub nr. 1525/18.09.1985, emis de Notariatul de Stat al județului Dâmbovița (fila 16 dosar de fond), cu certificatul de moștenitor nr. 637/02.08.1988, eliberat de Notariatul de Stat Găești (fila 15) se apreciază că locuința în litigiu a fost cumpărată de către ascendenta părților de la I. S. B., iar grajdul a fost edificat ulterior de către cumpărătoare.
Cum ambele părți au recunoscut regimul juridic succesoral al acestui bun, cu ocazia emiterii certificatului de moștenitor și câtă vreme acest înscris are relevanță probatorie până la anularea sa pe cale judecătorească, susținerile apelantului reclamant apar ca nefondate.
Mai mult, martora M. L. a confirmat aceeași componență a patrimoniului succesoral.
Contrar susținerilor apelantului I. I., regimul juridic al acestui edificiu, probat în contextul evidențiat mai sus nu depinde de situația terenului pe care se află amplasat mai ales că până la acest moment încă nu s-a eliberat titlul de proprietate conform legilor fondului funciar. Chiar dacă se admite că titlul de proprietate urmează a se emite în favoarea unui terț, bunul se privește ca fiind proprietatea unei persoane situată pe terenul altuia, dar aceasta nu este de natură să infirme regimul juridic al imobilului.
Tribunalul va înlătura și criticile apelantului pârât referitoare la greșita reducere a valorii casei cu 10% respectiv 5% pe considerentul că așa cum s-a evidențiat și în răspunsul la obiecțiuni, diminuarea cu primul procent se datorează faptului că bunul nu corespunde condițiilor de siguranță și confort potrivit cerințelor actuale pentru a fi locuit în permanență, iar cel de al doilea reflectă lipsa rețelelor de apă și canalizare datorită poziției la drumul sătesc secundar a imobilului
În privința variantei de partajare agreată de instanța de fond, tribunalul apreciază că acesta este echitabilă și satisface deopotrivă interesele egale și convergente ale părților, deoarece grajdul a fost amenajat și utilizat în exclusivitate de către apelantul reclamant iar casa nu poate fi împărțită în natură datorită caracteristicilor tehnic constructive.
Dacă s-ar da curs solicitării de omologare a variantei a doua a expertizei, aceasta ar echivala cu atribuirea ambelor și unicelor imobile succesorale doar reclamantului și rezervarea echivalentului în sultă cuvenit pârâtului, cu nesocotirea principiului împărțirii pe cât posibil în natură a bunurilor, reglementat de art. 741 din vechiul Cod civil, sub regimul căruia se situează succesiunea dedusă judecății.
Prin urmare, având în vedere că îmbunătățirile aduse bunurilor succesorale nu fac obiectul împărțelii, tribunalul va lua în calcul valoarea casei de 8642 lei și a grajdului de 1154 lei, fiecare parte fiind îndreptățită la cote în cuantum de 4848 lei (9796 lei: 2) dar pentru că locuința include și îmbunătățirile de 3073 lei, jumătate din această valoare se cuvine apelantului reclamant sub forma sultei, astfel încât aceasta va totaliza 5280 lei, în loc de 7911 lei, stabilită de instanța de fond.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, se vor admite apelurile în limita celor evidențiate și se vor schimba în parte atât încheierea interlocutorie cât și sentința de fond, sub aspectul menționat, cu compensarea cheltuielilor de judecată potrivit art. 453 (2) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile principal declarat de apelantul reclamant- pârât I. I., CNP_, domiciliat în București, ..2, ., și incidentaldeclarat de apelantul pârât- reclamant I. Ș., CNP_, domiciliat în București, ., sector 1 și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr.863/10.06.2015 și a încheierii din 25.06.2014, pronunțate de Judecătoria Găești, în dosarul cu nr._ .
Schimbă în parte încheierea interlocutorie din 25.06.2014, în sensul constatării contribuției egale, comune a părților la efectuarea îmbunătățirilor aduse locuinței –bun succesoral. Păstrează restul dispozițiilor încheierii .
Schimbă în parte hotărârea atacată, sub aspectul sultei datorate și a valorii bunurilor ce fac obiectul împărțelii, grajdul atribuit lui I. I. valorând 1154 lei iar casa atribuită lui I. Ș. valorând 8642 lei, încorporând și îmbunătățirile cuantificate la 3073 lei .
Obligă pe apelantul pârât I. Ș. la 5280 lei sultă în loc de 7911 lei către apelantul reclamant I. I. .
Păstrează dispozițiile sentinței de fond referitoare la atribuirea WC-ului și gardului .
Compensează cheltuielile de judecată .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04.12.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
S. A. | C. G. | A. Ghiorghița |
J.f. N. M. E.
Judecătoria Găești
Dosar_
Red. A.S./Tehnored. A.S./A.Gh.
23.12.2015/4 exemplare
| ← Pretenţii. Decizia nr. 328/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 217/2015. Tribunalul... → |
|---|
