Pretenţii. Decizia nr. 787/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 787/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 787/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILA NR. 787
Ședința publică din data de 26.10.2015
Președinte – N. C.
Judecător – R. M.
Grefier– M. S.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamantul T. I., cu domiciliul în Târgoviște, ., ., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Individual de Avocat C. P., cu sediul în Târgoviște, ., jud. Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 433/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ precum și a apelului incident promovat împotriva aceleiași sentințe de apelantul - pârât Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 64, jud. Dâmbovița, în acuza având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul apelantului reclamant T. I., avocat P. C., având împuternicire avocațială la dosar fila 8 și a lipsit reprezentantul apelantului – pârât IPJ Dâmbovița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care precizează obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că atât apelul promovat de T. I. cât și apelul incident promovat de IPJ Dâmbovița sunt motivate, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este îndeplinită.
Apărătorul apelantului reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Tribunalul, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluționat declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului și asupra apelului incident.
Apărătorul apelantului reclamant, având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat de T. I. și obligarea părții adverse la plata sumei de 1500 lei, învederând instanței că nu există motive pentru reducerea cheltuielilor de judecată respectiv a onorariului de apărător în recurs, având în vedere faptul că urmare a activității desfășurate de avocat în calea de atac instanța a admis recursul și a modificat sentința atacată în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de constatare a contravenției. Solicită obligarea apelantului pârât la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu apărător și taxă de timbru de 40 lei. Depune la dosar chitanța . nr._/18.09.2015 în valoare de 500 lei.
Cu privire la apelul incident, solicită anularea acestuia ca netimbrat, având în vedere faptul că în speță nu sunt incidente dispozițiile privind scutirea instituției bugetare de la plata taxei de timbru deoarece obiectul cauzei, respectiv pretenții, nu vizează venituri publice astfel încât se impune timbrarea apelului incident. Pe fondul apelului incident, solicită de asemenea respingerea cererii apreciind că nu pot fi primite motivele invocate.
Tribunalul, considerând că au fost lămurite toate împrejurările cauzei, în temeiul disp. art. 394 raportat la disp. art. 482 Cod procedură civilă închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra excepției netimbrării apelului incident, asupra apelului și asupra apelului incident.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 08.07.2014 sub nr._ reclamantul T. I. a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Dâmbovița la plata sumei de 1500 de lei ce reprezintă cheltuieli de judecată făcute de reclamant în dosarul_ în faza procesuală a recursului.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 18.07.2012 a fost sancționat contravențional de către un agent din cadrul IPJ Dâmbovița pentru o presupusă faptă contravențională la regimul rutier, prin procesul verbal . nr._/18.07.2012, că a contestat procesul verbal la judecătorie competentă, soluționat prin respingerea plângerii, a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond, proces în cadrul căruia și-a angajat un avocat pentru redactarea cererii de recurs și reprezentare la Tribunalul Dâmbovița, iar onorariul a fost în cuantum de 1500 lei conform chitanței . LAW nr._/04.03.3014.
Cu ocazia concluziilor în fața instanței de control judiciar, reclamantul prin apărător a învederat faptul că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
La data de 26.03.2014 Tribunalul Dâmbovița a examinat recursul reclamantei, l-a găsit întemeiat și prin decizia civilă nr. 305/26.03.2014 a admis recursul, a modificat sentința recurată, a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție.
A solicitat cheltuieli de judecată, taxă de timbru și onorariu apărător.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 452, art. 453 Cod procedură civilă și în probațiune a solicitat înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii, reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, întrucât acesta este vădit disproporționat în raport de valoarea și complexitatea cauzei, respectiv cu activitatea desfășurată de avocat și judecarea cauzei în lipsă.
Instanța de fond a dispus atașarea dosarului_ și prin sentința civilă nr. 433/29.01.2015 Judecătoria Târgoviște a admis în parte cererea de chemare în judecată, a redus pretențiile constând în cheltuieli de judecată efectuate în dosarul_, faza procesuală a recursului, de la suma de 1500 de lei la suma de 1000 de lei, a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei 1000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul_, faza procesuală a recursului, precum și la plata către reclamant a sumei de 110 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 25.07.2013, reclamantul T. I. a formulat cerere de recurs împotriva sentinței civile nr. 3071/01.07.2013 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul_, că prin decizia civilă nr. 305 din data de 26.03.2014 instanța de recurs a admis recursul, a modificat sentința atacată, a admis plângerea contravențională și a dispus anularea procesului verbal de contravenție atacat. În practicaua deciziei s-a reținut că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Potrivit art. 453 alin. 1 c. proc. civ. - partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată
Având în vedere că pârâtul a pierdut procesul, reclamantul este în drept să solicite cheltuieli de judecată.
Potrivit art. 451 alin. 2 c.proc.civ.- instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea și complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Ținând cont de obiectul cauzei și anume, plângere contravențională, a cărui complexitate este foarte redusă, de faptul că dosarul a fost soluționat la al treilea termen, acesta fiind amânat de două ori pentru depunerea probatoriului de către intimată, fără ca avocatul reclamantului să facă acte procedurale sau să propună probe la aceste termene, prezența sa fiind una pasivă, de faptul că probatoriul administrat a constat doar în înscrisuri, instanța de fond a considerat că onorariul avocațial în această etapă a recursului este unul disproporționat relativ la activitatea desfășurată de avocat.
Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului și schimbarea in parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare in judecată si a obligării pârâtului la plata pretențiilor de 1500 lei, precum și obligarea la cheltuieli de judecată ocazionate de prezenta cale de atac.
In drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 466 si urm Cod procedură civilă.
Motivând cererea, apelantul a arătat că prin sentința atacată i-au fost admise in parte pretențiile împotriva pârâtului acesta fiind obligat la plata sumei de 1000 lei din totalul pretențiilor de 1500 lei, pretenții care constau în cheltuielile de judecată (onorariu de avocat) efectuate in dosarul_, pentru exercitarea si judecarea căii de atac a recursului.
Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a art. 451 Cod procedură civilă, diminuând onorariul de avocat plătit in calea de atac a recursului in dosarul_ .
Argumentele instanței de fond sunt complet eronate, apreciind că obiectul cauzei (plângere contravențională) are o complexitate redusă, că recursul s-a soluționat la al treilea termen de judecată și că prezența avocatului a fost una pasivă, administrând doar proba cu înscrisuri.
Instanța de fond nu a avut în vedere teza finala a art. 451 alin. 2 anume că la reducerea onorariului avocațial instanța trebuie sa tină cont si de circumstanțele cauzei, care fac inoportună reducerea onorariului de avocat.
Astfel, plângerea contravențională ce a făcut obiectul dosarului_ a fost respinsă prin sentința nr. 3017/1.07.2013 a Judecătoriei Târgoviste. Reclamantul a formulat recurs si acesta a fost admis prin decizia civila nr. 305/2014 a Tribunalului Dâmbovița, schimbându-se în tot sentința atacata in sensul anulării procesului verbal de contravenție.
Deși obiectul cauzei l-a constituit o plângere contravențională, complexitatea acestuia nu a fost foarte redusă, cum greșit e de părere judecătorul fondului, pentru că in acel dosar instanța de fond a greșit respingând plângerea, si numai diligenta apărătorului care a exercitat calea de atac, coroborată cu o judicioasa apreciere a probelor de către instanța de control judiciar, au făcut ca o soluție strâmbă sa fie schimbată.
In aceste condiții nu mai poate fi vorba de un grad de complexitate foarte redus al cauzei.
Nici aprecierea referitoare la atitudinea pasivă a avocatului in calea de atac nu este corectă, întrucât acesta a redactat si motivat recursul si a reprezentat clientul la trei termene de judecată. Avocatul nici nu avea cum sa administreze alte probe (decât cele administrate la fond) in calea de atac a recursului, întrucât vechea reglementare procesuală este restrictivă.
Apelantul a solicitat să fie avut în vedere probatoriul administrat in fata instanței de fond și a solicitat cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru si onorariu de avocat (pentru redactarea apelului si reprezentarea in fata Tribunalului Dâmbovița).
Pârâtul I. Județean de Poliție Dâmbovița a formulat cerere de apel incident, împotriva sentinței civile nr. 433/29.1.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, prin care a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de numitul T. I., cerere pe care solicită a fi admisă, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul anulării obligației instituției apelante pârâte de a achita suma de 110 lei, cu titlu de taxă de timbru și reducerea sumei 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul_, în funcție de complexitatea dosarului și activitatea desfășurată de avocat.
Motivând cererea, apelantul pârât a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 454 din Noul Cod de Procedură Civilă pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată (...).
Din cuprinsul întâmpinării formulată de pârât în fața instanței de fond, reiese că s-au invocat prevederile art. 454 din Noul Cod de Procedură Civilă și s-a solicitat admiterea în principiu a cererii de chemare în judecată, referitor la obiectul general al acțiunii, contestând numai cuantumul sumei acordate cu titlu de cheltuieli de judecată.
In aceste condiții, apelantul pârât nu poate fi obligat la plata sumei de 110, cu titlu de taxă de timbru.
Instanța de fond a aplicat prevederile legale cu privire la onorariul de avocat, însă nu și cu privire la taxa de timbru.
Legiuitorul, prin sintagma cheltuieli de judecată, s-a referit la toate cheltuielile de judecată ocazionate de un proces civil, fără a distinge între onorariu de avocat și taxa de timbru.
In aceste condiții, sentința instanței de fond trebuie schimbată, în sensul anulării obligației I.P.J.Dâmbovița de a achita apelantului-intimat suma de 110 lei, reprezentând taxa de timbru.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, a arătat că art. 451, al. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă menționează că instanța poate (...), să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând cont și de circumstanțele cauzei.
Așa cum s-a arătat în întâmpinarea formulată la apelul numitului T. I., cauza are un grad de complexitate redus, activitatea desfășurată de avocat este mai mult decât redusă (atât ca formă cât și ca fond), două termene judecarea cauzei a fost amânată, iar instanța de control judiciar a admis recursul nu ca urmare a celor susținute de avocat ci ca urmare a unei situații de fapt independente de susținerile acestuia.
In aceste condiții, suma de 1000 lei onorariu de avocat este exagerată.
In susținerea acestei cereri apelantul pârât va depune întâmpinarea formulată de societatea civilă de avocați „D. P. și Asociații", cu ocazia întocmirii căreia a fost desfășurată de către avocat, o activitate net superioară, atât cantitativ, cât și calitativ, precum și decizia civilă nr. 440/2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul_, prin care a fost respins apelul declarat de IPJ.
Din cuprinsul acestei decizii reiese că avocatul intimatului are sediul în București, că a fost prezent la judecarea apelului și că instanța a acordat suma 325 lei reprezentând onorariu avocat.
Stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat la suma de 300 lei ar fi corectă ținând cont de gradul de complexitate al dosarului și activitatea desfășurată de avocat.
S-a solicitat admiterea în parte a apelului formulat, schimbarea în parte a sentinței instanței de fond, în sensul anulării obligației IPJ Dambovița de a achita apelantului intimat suma de 110 lei reprezentând taxă de timbru și reducerea cuantumului onorariului de avocat la 300 lei.
Ca probe au fost indicate înscrisuri noi: întâmpinarea formulată de Societatea civilă de avocați „D. P. și Asociații" în dosarul_ și decizia civilă nr. 440/2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ .
De asemenea, s-a solicitat aplicarea prevederilor art. 223, al. 3, din Noul Cod de Procedură Civilă.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 472 și 480, al. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Prin întâmpinare, apelantul pârât I. Județean de Poliție Dâmbovița a solicitat respingerea apelului declarat de reclamant, arătând că la data de 18.07.2012, reclamantul a fost sancționat contravențional cu amendă și reținerea permisului de conducere deoarece, la aceeași dată, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată din zona Peco Agip.
Impotriva procesului verbal, susnumitul a formulat plângere contravențională.
Ca urmare a întâmpinării, a materialului probatoriu anexat și mai ales a vizionării suportului magnetic, prin sentința nr. 3071/2013, instanța de fond a respins plângerea contravențională.
Apelantul a formulat recurs, ocazie cu care și-a angajat apărător pe avocat P. C..
Tribunalul Dâmbovița, judecând calea de atac, a admis recursul formulat de apelant.
Ulterior, pe cale separată, acesta a solicitat Judecătoriei Târgoviște obligarea IPJ Dâmbovița să-i achite suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Instanța de fond, prin sentința nr. 433/2015, a admis în parte cererea apelantului, în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 451, al. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă a redus onorariul avocatului de la 1500 la 1000 lei.
Apreciază că apelul formulat de T. I. trebuie respins, pentru următoarele considerente.
In conformitate cu prevederile art. 451, al. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța poate să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei, ori cu activitatea desfășurată de avocat.
Instanța de fond, în mod corect, a reținut că obiectul cauzei are o complexitate redusă, calea de atac s-a soluționat la al treilea termen de judecată și că prezența avocatului a fost una pasivă, administrându-se numai proba cu înscrisuri.
Referitor la cele reținute de instanța de fond, apelantul și-a angajat avocat numai pentru faza procesuală a recursului.
Recursul soluționat de Tribunalul Dâmbovița, privește un dosar având ca obiect plângere contravențională, astfel că are un grad de complexitate redus. Acest lucru este deja notoriu și nu mai trebuie dovedit. Activitatea desfășurată de avocat în această fază procesuală este derizorie. Acțiunea de recurs cuprinde numai trei pagini, iar dintre acestea, jumătate din prima pagină este ocupată de sigla cabinetului de avocat, iar pagina a treia este scrisă în proporție de jumătate.
Intre fiecare alineat spațiul este dublu, astfel încât eliminând sigla și spațiile dintre alineate, în mod real, cererea de recurs cuprinde cel mult o pagină și jumătate.
Ca și conținut, cererea cuprinde formula introductivă, câteva idei, referitoare la situația de fapt și citate din cauze CEDO, care nu au legătură cu cauza.
Mai mult decât atât, instanța de control judiciar a admis recursul în baza unei situații de fapt, a cărei existență este independentă de activitatea avocatului. Tribunalul nu a admis recursul în baza motivelor de recurs invocate, ci ca urmare a faptului că, deși la instanța de fond a existat suportul magnetic referitor la comiterea contravenției, iar instanța de fond și-a motivat sentința în baza conținutului acestuia, suportul magnetic nu se mai afla la dosar.
Prezența avocatului la cele două termene la care judecarea cauzei a fost amânată, așa cum corect a reținut instanța de fond, a fost una pasivă, deoarece instanța a amânat judecarea cauzei fără a discuta alte aspecte.
Contrar susținerilor avocatului, circumstanțele cauzei nu pot schimba sentința instanței de fond, decât în sensul reducerii mai mult a sumei reprezentând onorariu avocat.
Judecarea cauzei s-a desfășurat în condiții normale, nu au existat amenințări la adresa acestuia și nici cauze care să-i îngreuneze activitatea.
Nu activitatea desfășurată de avocat a determinat modificarea sentinței instanței de fond, ci dispariția de la dosar a suportului magnetic.
S-a solicitat respingerea apelului formulat de T. I. și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, de asemenea, s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 223, alin. 3 Cod procedura civila.
Apelantul reclamant T. I. a formulat întâmpinare la apelul incident, solicitând anularea ca netimbrată a cererii de apel, conform OUG nr.80/2013, apelul nefiind scutit de la plata taxei de timbru, obiectul dosarului nu îl constituie veniturile publice, așa cum sunt ele definite de art.30 alin.2 din OUG nr.80/2013.
Pe fond, în situația în care se va îndeplini cerința timbrajului, apelantul reclamant a solicitat a fi respins primul capăt al cererii de apel, întrucât apelanta IPJ nu se află în situația prevăzută de art.454 NCPC în care să fi recunoscut pretențiile la primul termen de judecată, pentru a fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecată.
A solicitat, de asemenea, respingerea celui de al doilea capăt al cererii de apel incident, întrucât susținerile potrivit cărora onorariul avocatului trebuie redus sunt lipsit de fundament.
A depus la dosar practică judiciară în spețe similare.
Apelanta IPJ Dâmbovița a răspuns la întâmpinare, a arătat că sumele de bani cu titlu de cheltuieli de judecată sunt plătite dintr-un fond cu această destinație și provin din bugetul de stat, în aceste condiții nu se plătește cu titlu de cheltuieli de judecată. Astfel, cererea de apel incident formulată de IPJ Dâmbovița care are ca obiect venituri publice este scutită de taxa de timbru.
Cu privire la punctul 2 din întâmpinare, s-a arătat că apelanta IPJ Dâmbovița a recunoscut pretențiile, singurul aspect cu care nu a fost de acord au fost cheltuielile de judecată exagerate, iar în ce privește punctul 3, s-a arătat că suma de 1000 lei trebuie redusă de instanță, având în vedere prestația avocatului, prezența acestuia la trei termene de judecată, la două dintre termene fiind amânată judecarea cauzei.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a prevederilor legale incidente, tribunalul constata urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia netimbrarii apelului incident, invocata de catre apelantul reclamant T. I., tribunalul constata ca prin rezolutie nu s-a pus in vedere apelantului sa achite vreo taxa de timbru, apreciindu-se ca cererea este scutita de la plata taxei de timbru.
In drept, potrivit dispozitiilor art. 31 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti se face de catre instanta de judecata.
Conform art. 197 NCPC aplicabil si in fata instantei de apel, conform art. 482 NCPC, netimbrarea atrage anularea cererii de apel.
Coroborand cele doua texte de lege rezulta ca numai in situatia in care s-a pus in vedere partii sa achite taxa de timbru, iar aceasta nu si-a indeplinit obligatia prin atasarea chitantei la cerere, se poate lua masura anularii cererii. Cum, in speta, nu a fost stabilita vreo taxa de timbru pentru apelantul incident, rezulta ca nici nu poate fi aplicata sanctiunea anularii cererii sale, astfel incat si exceptia nemtimbrarii invocata de apelantul reclamant urmeaza a fi respinsa.
In ceea ce priveste apelul principal, tribunalul constata ca in mod eronat Judecatoria Targoviste a dispus diminuarea onorariului avocatial de la 1500 lei la 1000 lei. Astfel, se poate constata ca faza recursului a comportat 3 termene de judecata, ca avocatul a fost prezent la fiecare dintre acestea, ca obiectul actiunii l-a constituit recurs, iar nu fond, iar onorariul solicitat nu este disproportionat pentru activitatea depusa de avocat. Totodata, se constata ca in fata instantei de fond cererea petentului a fost respinsa, iar numai in fata instantei de recurs sentinta a fost modificata si actiunea admisa, ceea ce face cu atat mai importanta munca avocatului specialist
Față de cele ce preced, tribunalul va admite apelul și corespunzător dispozițiilor art. 480 alin. 2 Noul cod de procedură civilă, va schimba în parte sentința atacată, in sensul că va admite in tot actiunea și va obliga pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița și la plata sumei de 500 lei efectuate în dosarul nr._ în recurs, mentinand restul dispozitiilor sentintei.
Cat priveste apelul incident, tribunalul constata ca acesta a avut ca obiect pe de o parte, diminuarea cheltuielilor de judecata solicitate de la 1000 lei, cat s-a retinut, iar pe de alta parte inlaturarea obligatiei de plata a taxei de timbru.
In ceea ce priveste primul aspect, tribunalul s-a pronuntat deja mai sus, aratand ca suma de 1000 lei, cheltuieli de judecata, nu este numai temeinic stabilita, dar si prea mica in raport cu cea solicitata prin cererea de chemare in judecata si justificata atat prin chitanta, dar si prin activitatea desfasurata de avocat.
Cat priveste obligarea paratului-apelant incident la plata cheltuielilor de judecata in fond, constand in suma de 110 lei, taxa de timbru, aceasta a fost stabilita prin raportare atat la prevederile art. 3 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dar si la prevederile art. 453 NCPC potrivit cu care partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata.
În contextul reținut, cum criticile apelantului sunt neîntemeiate, tribunalul urmeaza ca în temeiul prevederilor art. 480 NCPC sa respinga apelul incident ca nefondat.
In temeiul art. 453 NCPC, tribunalul va obliga intimatul apelant pârât la plata sumei de 500 lei onorariu apărător și 40 lei taxă timbru în apel, conform chitantelor de la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge excepția netimbrării apelului incident, invocata de catre apelantul reclamant.
Respinge apelul incident promovat împotriva sentinței civile nr. 433/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._ de apelantul - pârât Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 64, jud. Dâmbovița.
Admite apelul principal declarat de apelantul reclamantul T. I., cu domiciliul în Târgoviște, ., ., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Individual de Avocat C. P., cu sediul în Târgoviște, ., jud. Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 433/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu apelantul - pârât Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 64, jud. Dâmbovița.
Schimbă în parte sentința în sensul că admite în tot acțiunea și obligă pârâtul și la plata sumei de 500 lei efectuate în dosarul nr._ în recurs.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței.
Obligă apelantul pârât la plata sumei de 500 lei onorariu apărător și 40 lei taxă timbru în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.10.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | |
N. C. | R. M. |
GREFIER
M. S.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Judecător fond B. L. E.
Red. M.R./Tehnored. DN
4 ex/17.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 783/2015. Tribunalul... | Acţiune oblică. Decizia nr. 291/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
