Validare poprire. Decizia nr. 769/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 769/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 769/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA- SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.769
Ședința publică din data 22.10.2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - L. B.
JUDECĂTOR - M. M.
GREFIER - Grațiela G.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta-creditoare C.-D. Timișoara-prin Secția Drumuri Naționale D., cu sediul în D., ..5A, județul Hunedoara, împotriva sentinței civile nr.630/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul B. E. Judecătoresc B. M., cu sediul în Găești, ., parter, județul Dâmbovița, cu intimatul debitor S. G. C., domiciliat în ., județul Dâmbovița, terț poprit fiind S.C. S. SRL, cu sediul în . Dâmbovița, dosarul având ca obiect „validare poprire”.
Apelul legal timbrat cu suma de 20 lei, conform ordinului de plată nr.8023/08.04.2015 aflat la fila14 din dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află pricina, modul de îndeplinire a procedurii de citare, ca fiind legal îndeplinită, după care:
După referatul cauzei, conform dispozițiilor art.154 (7) Cod procedură civilă președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând ca fiind legal îndeplinită.
Tribunalul, verificând din oficiu competența generală, materială și teritorială, în temeiul dispozițiilor art. 131 din codul de procedură civilă raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, constată că este competent să soluționeze prezenta cale de atac.
Tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 238 alin. (1) din Codul de procedură civilă raportat la art. 482 din același cod, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, la o zi, apreciind că acesta este un termen optim și previzibil.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă raportat la art. 482 din același cod, având în vedere că apelanta creditoare a solicitat judecarea cauzei în lipsă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare asupra apelului de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, executorul judecătoresc B. M., din circumscripția Curții de Apel Ploiești, a formulat cerere de validare a popririi împotriva terțului poprit S.C. S. SRL. În motivarea cererii s-a arătat că, prin cererea înregistrată la sediul biroului la data de 10.03.2013, creditoarea C. – D. Timișoara prin Secția Drumuri Naționale D., cu sediul în D., ..5 A, județul Hunedoara, a solicitat executarea silită a debitorului S. G. C., cu domiciliul în comuna Corbii M., ., județul Dâmbovița, urmând ca după îndeplinirea formalităților necesare, să se procedeze la executarea prin poprire pe salariul debitorului, în baza titlului executoriu constând în procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/25.03.2011, prin care debitorul a fost obligat să plătească creditoarei suma de 560 euro, echivalentul sumei de 2.469,54 lei, sumă din care debitorul a achitat 500 lei, rămânând de achitat suma de 1.969,54 lei.
Prin încheierea din data de 16.04.2014 din dosarul nr. 71/2013, s-a dispus înființarea popririi pe salariul debitorului la terțul poprit ., cu sediul în . Dâmbovița, dar acesta nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.786 cod procedură civilă, care prevedere că în termen de 5 zile de la primirea popririi, era obligat să consemneze sumele de bani poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, iar adresa de poprire a fost primită de terț la data de 07.11.2014.
A mai subliniat executorul judecătoresc că a fost respectat termenul de o lună pentru formularea cererii de validare a popririi, termen imperativ ce se calculează pe zile libere de la expirarea celor 5 zile de la comunicarea adresei de înființare a popririi (în care terțul poprit trebuia să-și îndeplinească obligațiile) și anume 07.11.2014 până la 12.11.2014, o lună împlinindu-se la data de 12.12.2014. De asemenea, în conformitate cu dispozițiilor art.789 alin.9 cod procedură civilă, s-a solicitat amendarea terțului poprit, întrucât cu rea credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile stabilite de lege.
În drept au fost invocate dispozițiile art.789 cod procedură civilă.
La solicitarea instanței de fond, ITM Dâmbovița a comunicat prin adresa nr.4588/10.04.2015 că debitorul figurează ca angajat la . durată nedeterminată.
Prin sentința civilă nr. 630/21.04.2015, Judecătoria Găești a respins cererea formulată de executorul judecătoresc B. M. în contradictoriu cu creditoarea C. D. TIMISOARA prin SECTIA DRUMURI NATIONALE D. și terțul poprit S.C. S. S.R.L.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că C. prin D. Timișoara, SND D., în calitate de creditoare, a demarat procedura executării silite pentru tariful de despăgubire în valoare de 560 euro (contravaloarea în lei la cursul BNR), sesizând cu cererea de executare înregistrată sub nr.71/2013 B. executorului judecătoresc B. M. din Găești. Prin încheierea din data de 16.04.2013, pronunțată de către Judecătoria Găești în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/2011 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. în privința tarifului de despăgubire de 560 euro.
A mai reținut instanța de fond că, în baza încuviințării executării silite, s-a trecut la executarea silită prin poprirea veniturilor din salariul debitorului S. G. C. dispunându-se la data de 29.10.2014 înființarea popririi în mâinile terțului poprit .>
Reține instanța de fond că prin art. I pct. 2 din Legea nr.144/2012 au fost abrogate alineatele 3 și 31 ale art. 8 din O.G. nr. 15/2002 care impuneau obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională și un tarif de despăgubire. Așa cum a reținut Curtea Constituțională în considerentele deciziei nr.112/2014, efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare, astfel că tarifele de despăgubire stabilite prin procese verbale de constatare a contravenției în baza art.8 alin.3 din OG nr. 15/2002, nu mai pot fi executate silit.
În consecință, instanța de fond a respins atât cererea de validare a popririi, cât și cererea privind obligarea terțului poprit la plata unei amenzi civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea C.-D. Timișoara-prin Secția Drumuri Naționale D., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii formulate de executorul judecătoresc B. M. prin validarea popririi împotriva terțului poprit . în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului, s-a arătat că lipsa rovinietei la data întocmirii procesului verbal este sancționată de art. 8 al O.G. 15/2002 R astfel: amendă contravențională în cuantum de 250 lei, iar conform art. 8 alin. 3 al OG 15/2002 R "contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4", respectiv în cazul de față 28 de euro.
A mai precizat apelanta că, în conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001 „procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31 precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate", iar conform prevederilor art. 31, alin. 1 al OG nr. 2/2001 „împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia".
Apelanta a mai arătat că este o creanța certă, lichidă și exigibilă și există dinaintea intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, iar modalitatea de a executa tarifele de despăgubiri este reglementată de art. 25 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 „în situația în care contravenientul a fost sancționat cu amendă, precum și dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica și înștiințarea de plată. În înștiințarea de plată se va face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate să o încaseze, potrivit legislației în vigoare și, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită". Regula aplicării legii mai favorabile în materia contravențiilor se poate aplica doar în cazul sancțiunilor contravenționale și nu în cazul despăgubirilor, acestea fiind separat reglementate, respectiv de art. 25 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Art. II din Legea nr. 144/2012 se referă la tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, doar acesta fiind anulate. Având în vedere faptul că împotriva procesului verbal nu s-a depus plângere contravențională, nu îndeplinește condițiile prevăzute de articolul mai sus menționat.
Cu atât mai mult, consideră apelanta că obligativitatea instanțelor judecătorești de a respecta Decizia nr.112/2014 nu poate avea efect retroactiv în aplicarea acestor proceduri întrucât legea dispune numai pentru viitor, iar conform art. 517 alin. 2 din Noul Cod Procedura Civilă „decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.”, iar încheierea prin care s-a respins validarea popririi nu a respectat prevederile Legii nr. 144/2012 în vigoare la data înregistrării cererii de executare, și nici prevederile art. 517 din Noul Cod Procedura Civilă.
Intimatul B. E. Judecătoresc B. M. a depus la dosar întâmpinare, arătând că în cadrul executării, din debitul în sumă de 2930 lei, debitorul a achitat suma de 1500 lei, iar validarea de poprire a fost făcută doar pentru diferența de 1969 lei, iar în cadrul procedurii de validare de poprire, instanța nu are căderea să examineze legalitatea și temeinicia în fond a titlului executoriu în baza căruia s-a înființat poprirea, validarea fiind doar o măsură de executare.
A mai precizat că raportul dintre creditorul popritor și debitorul poprit nu poate fi pus în discuție de către terțul poprit, care nu justifică un interes în acest sens.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 630/21.04.2015 pronunțată de către Judecătoria Găești a fost respinsă cererea formulată de B. B. M. în contradictoriu cu creditoarea C. D. Timișoara prin Secția Drumuri Naționale D. și terțul poprit S.C. S. S.R.L.
Cu privire la situația de fapt ce a stat la baza litigiului de față tribunalul reține, ca și instanța de fond, că C. prin D. Timișoara, SND D., în calitate de creditoare, a demarat procedura executării silite pentru tariful de despăgubire în valoare de 560 euro (contravaloarea în lei la cursul BNR), sesizând cu cererea de executare înregistrată sub nr.71/2013 B. executorului judecătoresc B. M. din Găești. Prin încheierea din data de 16.04.2013, pronunțată de către Judecătoria Găești în dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/2011 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. în privința tarifului de despăgubire de 560 euro. B. B. M. a trecut la executarea silită prin poprirea veniturilor din salariul debitorului S. G. C. dispunându-se la data de 29.10.2014 înființarea popririi în mâinile terțului poprit S.C. S. SRL. Întrucât, în termen de 30 de zile de la comunicarea adresei de înființare a popririi, S.C. S. SRL nu a procedat la poprirea sumelor, a fost înregistrată la Judecătoria Găești cererea de validare a popririi.
Cu privire la normele de drept aplicabile, tribunalul reține că în conformitate cu dispozițiile art. I din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, art.8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 se abrogă. Art. 8 alin. 3 se referea la obligarea contravenienților care au circulat fără rovignetă de a achita pe lângă amenda aplicată și tariful de despăgubire. În conformitate cu textul art. II din Legea nr. 144/2012, tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Constată că, în mod corect reține instanța de fond că în considerentele deciziei nr.112/2014 pronunțată de către Curtea Constituțională se stabilește că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare, astfel că tarifele de despăgubire stabilite prin procese verbale de constatare a contravenției în baza art.8 alin.3 din O.G. nr. 15/2002, nu mai pot fi executate silit.
Nu poate fi reținut motivul de apel prin care apelanta susține că regula aplicării legii mai favorabile în materia contravențiilor privește doar sancțiunea contravențională nu și despăgubirile deoarece, în aceeași decizie a Curții Constituționale s-a constatat că contravenția, ca fapt antisocial, trebuie privită atât sub aspectul săvârșirii și constatării acesteia, cât și sub aspectul aplicării și executării sancțiunii și că, din acest punct de vedere, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută.
Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Curtea a conchis că o sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.
În privința motivului de apel care se referă la efectul neretroactiv al Deciziei Curții Constituționale, tribunalul constată că acesta este neîntemeiat deoarece în cazul de față, anterior pronunțării deciziei, instanța nu pronunțase încă o soluție, drept urmare, la pronunțarea soluției, instanța este obligată să țină cont de decizia Curții Constituționale.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a respinge apelul și a păstra sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare C.-D. Timișoara-prin Secția Drumuri Naționale D., cu sediul în D., ..5A, județul Hunedoara, împotriva sentinței civile nr.630/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. E. Judecătoresc B. M., cu sediul în Găești, ., parter, județul Dâmbovița, intimatul debitor S. G. C., domiciliat în comuna Corbii M., ., județul Dâmbovița și terțul poprit S.C. S. S.R.L., cu sediul în . Dâmbovița.
Păstrează sentința apelată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. M. M. Grațiela G.
Jud.fond: C. C.
Judecătoria Găești
Dosar nr._
Red.M.M./Tehnored.O.N./M.M.
6 ex./12.11.2015.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 777/2015. Tribunalul... → |
|---|
