Acţiune în constatare. Sentința nr. 11/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 29623/215/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 340/2013
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Judecător D. F. S.
Judecător S. L. M.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul reclamant M. D., împotriva sentinței civile nr._ din 11.11.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți N. T., N. T., N. G. și N. M., având ca obiect acțiune în constatare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât N. T., intimata pârâtă N. M., lipsind recurentul reclamant M. D. și intimații pârâți N. T. și Niuță G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- intimatul pârât N. T., a formulat la 28.01.2013, cerere de repunere a cauzei pe rol, în termen, a fost citat pentru acest termen de judecată să depună taxă de timbru în sumă de 64 lei și timbru judiciar 3 lei pentru cererea de repunere a cauzei pe rol; dosarul fiind suspendat în baza art. 242 la termenul din 20 februarie 2012, s-a menținut măsura suspendării prin încheierea din 17 sept. 2012, ca urmare a anulării cererii de repunere a cauzei pe rol ca netimbrată ;
- recurentul reclamant M. D., a fost citat cu mențiunea să depună ,,taxă de timbru de 128,5 lei și timbru judiciar de 3 lei, pentru cererea de recurs ;
Intimatul pârât N. T., depune taxă de timbru în sumă de 64 lei și timbru judiciar 3 lei pentru cererea de repunere a cauzei pe rol, declarație notarială, autentificată sub nr. 152 din 23 ianuarie 2013 de BNP D. T., chitanța onorariu BNP D. T. și solicită repunerea cauzei pe rol.
Instanța repune cauza pe rol față de dispozițiile art. 245 Cod procedură civilă și pune în discuție excepția netimbrării recursului în raport de dispozițiile art. 20 alin 3 din Legea 146/1997 și acordă cuvântul.
Intimatul pârât N. T., având cuvântul, solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat, iar pe fond pune concluzii de respingerea recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, la data de 13.10.2010, reclamantul M. D. a chemat în judecată pe pârâții N. T., N. T., N. G. și N. M., solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de titlu de proprietate pentru suprafața de 3 ha, teren extravilan situat pe raza comunei Sadova, punctul „Raieți”.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a cumpărat de la numita N. M. o suprafață de teren de 3 ha, teren extravilan situat pe raza comunei Sadova, pct. „Raieți”, pentru care a achitat prețul de 20 milioane lei ROL.
Reclamantul a mai arătat că pârâții refuză să se prezinte la notar în vederea încheierii actului în formă autentică.
Precizează reclamantul că vânzătoarei N. M. i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1609-_/1997, iar pe acest titlu de proprietate nu sunt trecuți toți moștenitorii și anume: N. M., N. T., N. T. și N. G..
Prin sentința civilă nr._ din 11.11.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul M. D., în contradictoriu cu pârâții N. T., N. T., N. G. și N. M., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În fapt, între numita N. M. și M. D. a avut loc o convenție intitulată „act de mână (vânzare)”, în cuprinsul căreia se arată că prima vinde iar cel de-al doilea cumpără o suprafață de teren agricol de 3 ha, pentru suma de 20.000.000 lei vechi. Tot în cuprinsul acestui înscris, se arată că vânzătoarea N. M. este fiica numitului N. I., care este proprietarul suprafeței de 8 ha de teren agricol, conform TDP 1609-_.
Prin cererea introductivă, reclamantul –promitentul cumpărător – solicită instanței ca, în temeiul acestui act de mână, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, în privința terenului în suprafață de 3 ha, situat pe raza comunei Sadova, punctul Raieți.
În sprijinul cererii sale, formulată în contradictoriu cu toți moștenitorii autorului N. I., reclamantul depune la dosarul cauzei, pe lângă actul de mână, și TDP 1609-_/1997 care atestă că N. I. este proprietarul suprafeței de 8 ha și 5700 mp, precum și certificatul de moștenitor nr. 4/16.01.2004, de pe urma defunctului N. I., prin care se atestă că pârâții sunt moștenitorii acestuia din urmă.
Instanța a reținut că, potrivit art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005, instanța poate fi sesizată de partea care și-a îndeplinit obligațiile asumate printr-un antecontract cu privire la un teren, pentru a pronunța o hotărâre care să țină loc de contract, în cazul în care una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul.
Valabilitatea promisiunii de vânzare –cumpărare presupune îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate ale contractului convenit și cuprinderea tuturor elementelor esențiale ale actului promis.
Într-adevăr, promisiunea de vânzare –cumpărare nu urmărește să producă efectele contractului promis, ci doar să prefigureze conținutul acestuia și să-i garanteze încheierea ulterioară, ca urmare a îndeplinirii obligațiilor reciproce de ,,a face,, asumate prin voința părților.
Însă, instanța a avut obligația de a verifica dacă antecontractul intervenit între părți îndeplinește condițiile de valabilitate prevăzute de art. 948 C.civ. și art. 1294 și următoarele C.civ., întrucât suplinirea voinței debitorului obligației prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare –cumpărare, poate fi dispusă de instanță numai dacă actul intervenit între părți îndeplinește condițiile generale de validitate a actului juridic arătate în art. 948 C.civ ,cât și pe cele speciale prevăzute în materia vânzării –cumpărării de art.1294 și următoarele C.civ .
Analizând actele dosarului, s-a constatat, în primul rând, faptul că actul de mână de care se folosește reclamantul în cauză, este încheiat doar între acesta și un singur moștenitor al autorului N. I., respectiv cu pârâta N. M.. Se constată astfel că ceilalți trei moștenitori ai defunctului proprietar, nu și-au dat acordul la data întocmirii actului de mână, în sensul vinderii suprafeței de 3 ha de teren agricol și nici nu au confirmat, în fața instanței, că și-ar fi dat un astfel de consimțământ.
Ori, având în vedere că vânzarea, ca și orice alt contract, se încheie valabil, în mod absolut necesar, prin consimțământul tuturor părților, instanța nu a putut pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic și care să conducă implicit la suplinirea consimțământului celorlalți trei moștenitori ai autorului proprietar, câtă vreme nu s-a făcut dovada, fie că N. M. a vândut în nume propriu, precum și ca mandatar al celorlalți trei coproprietari, fie că aceștia din urmă și-ar fi dat consimțământul pentru vânzarea respectivei suprafețe de teren, la momentul încheierii promisiunii de vânzare sau chiar ulterior.
În plus față de acestea, pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare în condițiile art. 1073-1077 C. civ. și art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, trebuie să fie îndeplinite toate condițiile necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate. Una dintre aceste condiții, potrivit art. 948 pct. 3 C. civ., este aceea a obiectului determinat, iar art. 964 C. civ. prevede că obligația trebuie să aibă de obiect un lucru determinat, cel puțin în specia sa. Cantitatea obiectului poate fi necertă, de este posibilă determinarea sa. Cerința trebuie să fie respectată în toate cazurile, sub sancțiunea nulității absolute a actului juridic, indiferent în ce ar consta obiectul conduitei părților.
În materie de imobile, în speță terenuri, pentru a se considera că obiectul este determinat, este necesar ca alături de indicarea suprafeței terenului, acesta să poată fi identificat și prin amplasamente și vecinătăți, ceea ce în speță nu se probează.
Astfel, din ansamblul materialului probator, rezultă că părțile s-au înțeles în clar, doar cu privire la suprafața de teren și la prețul acesteia, nu și cu privire la amplasamentul exact al celor 3 ha, ori, atâta vreme cât această suprafață de 3 ha reprezintă o porțiune dintr-o suprafață mai mare, aceea de 8 ha și 5700 mp., conform TDP nr. 1609-_/1997, se impunea ca aceasta să fie individualizată și prin ., numai astfel putându-se spune că obiectul convenției este determinat.
F. de cele reținute, instanța a constatat că, pe plan juridic, convenția susținută a se fi încheiat, nu are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare, care naște în sarcina părților o obligație de a face, constând în încheierea în viitor a contractului, astfel că nu poate pronunța o hotărâre judecătorească, care să țină loc de act autentic și care să constituie act de proprietate pentru reclamant, câtă vreme nu s-a dovedit existența consimțământului tuturor coproprietarilor la vânzarea terenului și câtă vreme nu se poate individualiza cu certitudine, prin amplasament și vecinătăți, suprafața de 3 ha ce face obiectul respectivei convenții.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M. D., însă fără a-l timbra corespunzător.
Conform dispozițiilor art.20 alin. l din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 Rep.
Tribunalul constată că recurentul, deși a fost legal citat, pentru termenul de astăzi, 4 martie 2013, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 64 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 26 dosar recurs), nu s-a conformat îndeplinirii acestei obligații legale stabilită prin rezoluția instanței din data de 17 ianuarie 17 ianuarie 2013 și, în consecință, recursul urmează a fi anulat, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul reclamant M. D., împotriva sentinței civile nr._ din 11.11.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți N. T., N. T., N. G. și N. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Președinte, M. N. | Judecător, D. F. S. | Judecător, S. L. M. |
Grefier, E. B. |
Red.jud.M.N.
Tehn.F.M./2 ex.
07.03.2013
Jud.fond.A.U.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 22/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6053/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
