Anulare act. Sentința nr. 3176/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3176/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 132/215/2005*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 128/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Judecător R. L. Z.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta-reclamantă Bașcoveanu S. împotriva sentinței civile nr. 3176/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G., B. C., B. D., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat E. P. pentru apelanta-reclamantă Bașcoveanu S., intimatul-pârât L. G. asistat de avocat D. P., care depune împuternicire avocațială la dosar, intimații pârâți B. prin același apărător.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocat D. P. pt. intimați depune întâmpinare la dosar, cu duplicat care se comunică apărătorului apelantei și care arata ca nu solicită termen pt. observare.
Instanța pune în discuție cu prioritate, un motiv de ordine publică, respectiv nulitatea hotărârii instanței de fond întrucât minuta nu a fost semnată de judecătorul care a pronunțat hotărârea, așa cum rezultă de la fila 11 dosar de fond.
Avocat E. P. pentru apelanta-reclamantă Bașcoveanu S. solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate și reținerea cauzei spre rejudecare.
Avocat D. P. pt. intimați lasă la aprecierea instanței.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 31.01.2005 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. acțiunea civilă având ca obiect – anulare act formulată de reclamanta Bașcoveanu S. în contradictoriu cu parații L. G., B. C. și B. D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vânzarea imobilului situat în C., .. A18, . parații L. G. și B. C. și B. D., înscris a cărui validitate a fost contestată prin sentința civilă nr._ din 20.09.2000, ce nu îi este opozabilă deoarece nu a fost parte în acel dosar.
In motivare se arată că paratul L. G. este fostul soț, între aceștia derulându-se un proces de partaj de bunuri comune, ce formează obiectul apartamentului situat în C., .. 1,. fost inclus în masa bunurilor de împărțit.
Mai arată că, deși imobilul menționat era bun comun și era supus împărțelii, paratul L. G. a încheiat cu paratul B. C. ce a avut calitatea de curator în dosarul de partaj, un înscris sub semnătură privată din 15.12.1998 pentru imobilul situat în C., . fiind încheiată cu scopul ca in eventualitatea în care imobilul va fi atribuit în lotul lui L. G., să fie în imposibilitatea de a primi sultă.
De asemenea mai arată că această vânzare să fie valabilă era necesar consimțământul expres al ambilor soți, ori reclamanta nu și-a dat consimțământul pentru vânzarea apartamentului, mai mult decât atât, această vânzare i-a fost ascunsă ani de zile, astfel că invocă nulitatea absolută a înscrisului de vânzare-cumpărare prin lipsa consimțământului expres al ambelor părți .
In drept s-au invocat dispozițiile art. 35 din Codul familiei.
La dosar s-au depus: decizii nr. 3377/13.10.2004, nr. 1997 / 5 iunie 2003, nr. 6409/ 15 iunie 2000, nr. 9262/17.12.2001, nr._/2.12.2992, pronunțate de Curtea de Apel C., sentințe civile nr._/20.09.2000, nr. 9914/10.10.2005, nr._/8 iulie 1999 pronunțate de Judecătoria C., acte medicale, contract de vânzare-cumpărare din 10.03.1994, adresa nr. 451/P/2000 emisa de către P. de pe lângă Judecătoria C., adresa /11.11.2004 emisa de B. I. C-tin, chitante emise de . de constatare medico-legală, dispozitia din 01.04.2000 emisa de . SA, proces-verbal din 14.01.1999 incheiat de B. B. T., dispozitii nr. 7556/15.09.2003, nr. 1206/14.12.2000, 1047/22.11.2000 emise de Primăria municipiului C., acte medicale.
La data de 17.05.2005 paratul L. G. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
La data de 21.06.2005, pârâții B. C. și B. D. au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
In baza art. 167 C.p.civilă, s-a incuviințat, la cererea reclamantei și a paratului L. G., proba cu interogatoriul părților și înscrisuri.
In baza art. 244 alin. 1 C.p.civilă s-a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului de partaj bunuri comune dintre părți.
La dosar s-a depus decizii civile nr. 184/9 iulie 2008, nr. 1318/11.11.2009 pronunțate de Curtea de Apel C., având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamanta împotriva paratului L. G..
La data de 26.03.2010, reclamanta a depus la dosar precizare a cererii de chemare în judecată, solicitând, în principal, anularea înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vânzarea imobilului situat în C., .. A18, . parații L. G. și B. C. și B. D., în subsidiar, să se constate nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vânzarea imobilului situat în C., .. A18, ., încheiat între parații L. G. și B. C. și B. D., de asemenea, a solicitat desființarea (revocarea) înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vânzarea imobilului situat în C., .. A18, ., încheiat între parații L. G. și B. C. și B. D., înscris a cărui validitate a fost contestată prin sentința civilă nr._ din 20.09.2000, ce nu îi este opozabilă deoarece nu a fost parte in acel dosar, până la concurența sumei de 100.000 lei conform art. 975Cod civil .
Prin sentința civilă nr. 6806/16.04.2010 Judecătoria C. a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe reclamanta Bașcoveanu S. a formulat apel la Tribunalul D., apel care a fost admis, a fost desființată sentința civilă atacată și trimisă cauza spre rejudecare.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
Prin sentinta civila nr. 3176/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ a fosr respinsa acțiunea civilă așa cum a fost precizată și completată ulterior de către reclamanta B. S..
Pentru a se pronutna astfel, instanta de fond a retitut următoarele:
La data de 26.03.2010, reclamanta a depus la dosar precizare a cererii de chemare în judecată, solicitand in principal anularea înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vînzarea imobilului situat în C., ..A18, ., încheiat între parații L. G. și B. C. și B. D., în subsidiar, să se constate nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vînzarea imobilului situat în C., ..A18, ., încheiat între parații L. G. și B. C. și B. D., de asemenea, a solicitat, desființarea (revocarea ) înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vînzarea imobilului situat în C., ..A18, ., încheiat între parații L. G. și B. C. și B. D. ,înscris a cărui validitate a fost contestată prin sentința civilă nr._ din 20.09.2000, ce nu ii este opozabilă deoarece nu a fost parte in acel dosar, pînă la concurența sumei de 100.000 RON conform art.975Cod civil .
Cauza a fost suspendată o perioadă îndelungată de timp, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a procesului de partaj existent pe rolul instanțelor de judecată, soluționat prin decizia civilă nr. 1318/11.11.2009.
Prin această decizie apartamentul în litigiu a fost atribuit pârâtului L. G., context în care cauza a fost soluționată prin respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes, prin sentința civilă nr. 6806/16.04.2010, excepție de fond absolută și peremptorie.
În recurs, prin decizia civilă nr. 1509/08.11.2011 Curtea de Apel C. a stabilit că este temeinică și legală decizia nr. 343/2011 a Tribunalului D. prin care s-a admis apelul formulat de către reclamanta Bașcoveanu S., dar cu o altă motivare.
Astfel, prin decizia arătată, Tribunalul D. a desființat sentința civilă nr. 6806/16.04.2010 și a trimis cauza spre rejudecare cu indicația pentru instanța de fond de a pune în discuția părților excepția lipsei de interes, aspect ce nu rezultă din lucrările dosarului, în felul acesta fiind încălcat principiul contradictorialității și oralității procesului.
A mai indicat instanța de control judiciar ca, o dată cu acordarea cuvântului asupra excepției, instanța să pună în discuția părților și necesitatea suplimentării probatoriului administrat în cauză, ținând cont că acțiunea are mai multe capete de cerere, interesul în promovarea acțiunii astfel cum a fost precizată în final de către reclamanta-apelantă urmând a fi analizat în raport de toate capetele de cerere ale acestei acțiuni (mai ales în raport de acțiunea revocatorie).
Curtea de Apel C. a apreciat că se impune soluționarea cauzei pe fond față de precizarea cererii de chemare în judecată făcută de reclamantă la data de 26.03.2010 „cerând anularea actului, constatarea nulității absolute a actului sau revocarea acestuia până la concurența sumei de 100.000 lei (suma celor două creanțe pe care le are împotriva fostului său soț, din acțiunea în daune și din partajul de bunuri comune).
În rejudecare, respectând dispozițiile art. 315 alin. 1 din codul de procedură civilă care prevăd că „ În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului”, instanța a pus în discuția părților prezente administrarea unor probe suplimentare, dar niciuna dintre părți nu a propus probe suplimentare.
Reclamanta, deși legal citată la fiecare termen de judecată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar acte sau cereri de probatorii.
Față de starea de fapt expusă, instanța a respins acțiunea, având în vedere următoarele considerente:
În primul rând, excepția lipsei de interes invocată de către pârâții L. G., B. C. și B. D., este întemeiată, față de împrejurarea că prin soluționarea definitivă și irevocabilă, apartamentul în litigiu a fost atribuit în lotul pârâtului L. G. și deci, interesul reclamantei în promovarea acțiunii nu mai este legitim.
Cu privire la analiza pe fond a acțiunii, raportat la actele și lucrările din dosar, instanța apreciază că acțiunea nu este întemeiată și o va respinge.
Acțiunea în constatarea nulității a unui act juridic reprezintă mijlocul procedural de valorificare a dreptului de a cere în justiție desființarea retroactivă a unui act juridic lovit de nulitate absolută.
Cererea formulată de reclamantă la data de 31.01.2005 împotriva pârâților a avut ca obiect constatarea nulității absolute a înscrisului sub semnătură privată din 15.12.1998 privind vânzarea-cumpărarea apartamentului situat în C., Calea București, . prin sentința civilă nr._/20.09.2000.
Pentru această cererea reclamanta a invocat dispozițiile art. 35 din Codul familiei, în vigoare la data respectivă, conform cărora soții administrează împreună bunurile comune și nu este permisă înstrăinarea unui bun imobil decât cu consimțământul ambilor soți, deci nu cauzele de nulitate absolută reglementate expres de Codul civil.
De altfel, în cererea de chemare în judecată reclamanta a declarat că demersul său are în vedere efectiv partajarea apartamentului precizând că „eu doresc acest imobil în natură”.
Această atitudine procesuală a reclamantei rezultă și din solicitarea făcută de către aceasta în ședința de judecată din data de 18.10.2005 când, deși asistată de apărătorul ales, a cerut suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de partaj bunuri comune.
Cauza a rămas în nelucrare până la soluționarea definitivă și irevocabilă a procesului de partaj iar la data de 26.03.2010 reclamanta a depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată solicitând, în primul rând, anularea înscrisului sub semnătură privată datat 15.12.1998, în al doilea capăt de cerere nulitatea absolută a înscrisului și în cel de-al treilea capăt de cerere revocarea înscrisului, invocând dispozițiile art. 975 din Codul civil, până la concurența sumei de 100.000 lei.
Curtea de Apel C., în decizia amintită., a apreciat că această sumă ar fi compusă din din două creanțe pe care reclamanta le are împotriva pârâtului L. G., respectiv din acțiunea în daune și din partajul de bunuri comune.
Acțiunea pauliană este acțiunea civilă prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice făcute în frauda drepturilor sale de către debitor. Vizând existența acelor acte, acțiunea pauliană este îndreptată atât împotriva debitorului cât și împotriva terțului care a beneficiat de pe urma lor.
Pentru promovarea acțiunii pauliene sunt necesare următoarele condiții: să existe o fraudă din partea debitorului, să se fi cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului, care să constea într-o micșorare a gajului general care să determine imposibilitatea totală sau parțială a debitorului; actul atacat să nu constituie exercițiul unui drept strict personal al debitorului; creanța creditorului să fie anterioară actului atacat, căci dacă este posterioară, acel act nu poate fi nici prejudiciabil și nici fraudulos pentru creditor; creanța să fie certă, lichidă și exigibilă; în cazul actelor cu titlul oneros terțul să fi participat, în complicitate cu debitorul, la fraudă.
Dintre condițiile enunțate, din actele dosarului rezultă că cel puțin două nu sunt îndeplinite în cauză, și anume: prin actul atacat să se fi cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului care să constea în micșorarea gajului general și, în acest fel, să determine insolvabilitatea totală sau parțială a debitorului și cea de-a doua condiție – creanța creditorului să fie anterioară actului atacat.
Astfel, se apreciază că reclamant, deși invocă, în precizarea cererii de chemare în judecată din anul 2010, după ce partajul de bunuri comune a fost soluționat iar apartamentul a fost atribuit în lotul pârâtului L. G., dispozițiile art. 975 din Codul civil făcând referire la sumele de bani ce i le-ar datora aceluiași pârât, nu a dovedit că este vorba de creanțe anterioare întocmirii înscrisului sub semnătură privată datat 15.12.1998 și nici că, pârâtul-debitor s-ar afla în insolvabilitate totală sau parțială.
Chiar și în decizia nr. 1509/08.11.2011 a Curții de Apel C. se face referire la titlul executoriu – sentința civilă nr._/2000, dar aceasta nu se referă la o creanță certă, lichidă și exigibilă pe care reclamanta ar fi avut-o împotriva pârâtului L. G., ci este hotărârea judecătorească pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/2000 prin care s-a constatat valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între L. G. și B. C. și B. D. pentru apartamentul situat în C., Calea București, .. 1, ., pentru care au plătit prețul de 85.000.000 lei ROL.
Prețul obținut de către pârât face dovada că, dacă reclamanta ar fi urmărit o creanță în sarcina acestuia, ar fi pretins exact suma respectivă din preț.
Față de reținerea de către instanța de control judiciar și a sultei pe care reclamanta o are de recuperat de la pârâtul L. G. după soluționarea procesului de partaj, este evident că este vorba de o creanță ulterioară actului atacat.
În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept arătate, instanța a apreciat că acțiunea civilă așa cum a fost precizată și completată ulterior de către reclamantă, nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamanta B. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In apelul promovat de s-a invocat faptul că prima instanță în mod eronat a respins actiunea formualta de reclamanta apreciind prin interpretarea eronata a probelor ca nu ar fi indeplinite conditiile actiunii revocatorii deduse judecatii.
Apelanta reclamanta a sustinut ca hotararea prin care s-a constatat validitatea chitantei privind vanzarea apartamentului in litigiu nu este opozabila reclamantei si ca in cauza este evidenta intentia de sustragere a apartamentului din partea debitorului L. G. si este evidenta si complicitatea paratilor B. la incheierea actului, care au cunoscut consecintele incheierii acestuia.
Apelanta reclamanta a mai aratat ca actiunea a avut mai multe capete de cerere si instnata trebuia sa se pronunte atat pe nulitate, anulare cat si pe actiunea revocatorie, dar instanta de fond s-a pronuntat doar pe actiunea revocatorie.
În baza art. 295 alin. 1 teza finala C.pr.civ., tribunalul din oficiu a pus în discuția părților nulitatea sentinței atacate, față de împrejurarea că minuta acesteia nu poartă semnătura judecătorului care a pronunțat-o.
Analizând legalitatea sentinței apelate, în raport de motivul de ordine publică invocat din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 258 C.pr.civ., instanța de judecată redactează în scris dispozitivul hotărârii care, în practică este denumit și minută, tocmai pentru că aceasta trebuie scrisă imediat .
Minuta cuprinde pe scurt soluția litigiului (rezultatul deliberării) și care formează dispozitivul hotărârii, adică ceea ce instanța a hotărât în cauză.
Dispozitivul hotărârii (minuta) trebuie semnat sub sancțiunea nulității, de membrii completului de judecată, după care se pronunță în ședință publică.
Sancțiunea prevăzută de legiuitor pentru nerespectarea acestor dispoziții este nulitatea hotărârii, care nu mai poate fi evitată prin întocmirea ulterioară a minutei ori semnarea ulterioară a acesteia( art. 258 alin. 1 C.pr.civ) .
Din observarea minutei scrise de instanța de fond la fila 11 verso, se constată că ea nu cuprinde semnătura judecătorului care a pronunțat-o, ceea ce atrage nulitatea hotărârii.
Față de aceste considerente, constatând incidente dispoz. art. 105 alin. 2 C.pr.civ., urmează a fi admis apelul în baza art. 297 C.pr.civ., anulata sentința civilă nr. 3176/29.02.2012 a Judecătoriei C. și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă Bașcoveanu S. împotriva sentinței civile nr. 3176/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. G., B. C., B. D., având ca obiect anulare act.
Anuleaza sentinta civila atacata si trimite cauza spre rejudecare la instanta de fond.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Martie 2013.
Președinte, M. E. N. | Judecător, R. L. Z. | |
Grefier, G. D. |
Red. Jud. M.E.N.
Tehn. SV – 6 ex.
25.04.2013
Jud. Fond D.Spranceana
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 546/2013. Tribunalul DOLJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 80/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
