Fond funciar. Decizia nr. 1941/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1941/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 1927/183/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1941
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. G. - judecător
Judecător A. P.
Judecător L. L. B.
Grefier A. B.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții reclamanți P. L. Ș., P. A. O. și P. I., împotriva sentinței civile nr. 1728/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PREFECTURA D., C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA COMUNEI CATANE și C. C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat F. L., pentru recurenții reclamanți P. L. Ș., P. A. O. și P. I., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a răspuns la adresa emisă către C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 de pe lângă Primăria Comunei Catane.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Avocat F. L., pentru recurenții reclamanți P. L. Ș., P. A. O. și P. I., solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Arată că la data de 15.04.2013 s-a formulat o cerere precizatoare, prima instanță acordând termen pentru a se comunica aceasta, iar pârâții nu au formulat întâmpinare și nu s-au opus la aceasta. Dispozițiile referitoare la modificarea acțiunii nu au caracter imperativ și, prin urmare, în caz de neopunere a părții adverse, acțiunea poate fi modificată și după primul termen de judecată, fără ca instanța să poată invoca din oficiu excepția tardivității.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
La data de 20.06.2012 prin acțiunea înregistrată sub nr._ petenții P. L. Ș., P. A. O. și P. I. au chemat în judecată pe pârâtele C. L. de aplicare a legii 18/1991 de pe lângă Primăria Bistreț și C. Județeană de aplicare a legii 18/1991 de pe lângă Prefectura D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a titlu de proprietate nr.1497-_ din 10.02.1997 și emiterea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren arabil extravilan.
În motivarea acțiunii, petenții au arătat că, prin sentința civilă nr.1503/28.09.2009 pronunțată de Judecătoria Băilești a fost admisă în parte acțiunea civilă dispunându-se anularea parțială a titlului de proprietate nr.1171-_/30.10.1996 cu privire la terenul în suprafață de 2 ha situat în extravilanul comunei N. ..
Menționează că suprafața de teren sus menționată se regăsește atât în titlul de proprietate emis pe numele lui S. A. cât și în titlul de proprietate emis pe numele lui C. C..
Mai arată că între S. A. și C. C. a intervenit un contract de schimb în anul 1992, acestea primind un teren pe raza . este în posesia și pentru care plătește impozit petentul P. I..
În dovedirea acțiunii petenții au depus la dosar sentința civilă nr.1503/28.09.2009 pronunțată de Judecătoria Băilești, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, certificat de deces al numitei P. M. și certificat fiscal nr.9101/06.06.2012.
La data de 02.07.2012 petenții au depus la dosar titlul de proprietate nr.1497-_/10.02.1997 și titlul de proprietate nr.1171-_/30.10.1996.
La 02.07.2012 instanța a solicitat Comisiei Locale de fond funciar de pe lîngă Primăria . actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1497-_ din 10.02.1997 privind pe pârâtul C. C., iar OCPI D. să înainteze procesul verbal premergător emiterii titlului de proprietate .
La 16.07.2012 C. L. de fond funciar de pe lângă Primăria . actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.1497-_/10.02.1997 respectiv cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, registrul agricol pe anii 1959-1963, anexa de validare conform Legii 18/1991, iar la 09.08.2012 OCPI D. a înaintat instanței procesul - verbal premergător emiterii titlului de proprietate nr.1497-_/10.02.1997.
În cauză au mai fost depuse de către petenți acte de stare civilă respectiv certificatele lor de naștere.
În temeiul rolului activ datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală fiind obligatorie s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului C. C. titularul titlului de proprietate a cărui anulare se solicită.
La data de 01.10.2012 petenții au depus precizare de acțiune prin care învederează instanței că suprafața de teren pentru care solicită anularea titlului de proprietate este următoarea: 2300 m.p în tarlaua 33/1, ..p în tarlaua 18, . ha și 2400 m.p în tarlaua 55/1, . regăsindu-se și în titlul de proprietate nr.1171-_/30.10.1996.
Prin sentința civilă nr.2770/05.11.2012 pronunțată de Judecătoria Băilești a fost respinsă acțiunea formulată de petenții P. L. Ș., P. A. O. și P. I., în contradictoriu cu cu intimații C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor de pe lângă Primăria Catane ,Jud. D., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor de pe lângă Prefectura D. si C. C. .
La data de 06.12.2012 reclamanții P. L. Ș., P. A. O. și P. I. au formulat recurs împotriva sentinței civile nr.2770/05.11.2012 pronunțată de Judecătoria Băilești
Prin decizia civilă nr. 92 din 24.01.2013 pronunțată de Tribunalul D. a fost admis recursul declarat de reclamanți, a fost casată sentința si trimisă cauza spre rejudecare.
Primind cauza la 25.02.2013 Judecătoria Băilesti a înregistrat-o sub nr._ si a dispus citarea părților .
La termenul din 15.04.2013 reclamanții au depus precizare de acțiune prin care au solicitat obligarea Comisiei locale de fond funciar N. să înainteze documentația necesară Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în vederea emiterii titlului de proprietate si obligarea Comisiei județene să le elibereze titlu de proprietate în calitate de moștenitori ai autoarei P. M., fiica autoarei S. St. A..
Au motivat ca in titlul de proprietate anulat parțial prin sentința civilă nr.1503 din 28.09 2009 pronunțată de Judecătoria Băilești unele suprafețe menționate în procesul verbal de punere în posesie nu se regăsesc.
In drept au invocat dispoz.art.13 alin3 si art.27 din leg.18/1991 republicată și a depus procesul verbal premergător emiterii TDP.
La termenul din 29.04.2013 instanța a dispus atașarea dosarului nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1503/28.09.2009 și a se înainta de OCPI D., procesul verbal premergător emiterii TDP nr. 1171-_/30.10.1996 care a fost înaintat la data de 11.06.2013 OCPI D..
Prin sentința civilă nr.1728/25.06.2013 pronunțată de Judecătoriei Băilești, s-a constatat decăderea din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată și s-a respins cererea modificatoare ca tardiv formulată.
A fost respinsă acțiunea introductivă formulată de reclamanții P. L. Ș., P. A. O. și P. I., în contradictoriu cu pârâții C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor de pe lângă Primăria Catane, Jud. D., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor de pe lângă Prefectura D. și C. C..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată introductivă, reclamanții au solicitat instanței să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr.1497-483 din 1997 și emiterea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren extravilan.
In esență, reclamanții au arătat că suprafața respectiva se regăsește atât în titlul emis pe numele lui Stanica A., dar și în titlul emis pe numele lui C. C. și că între cei doi a intervenit un contract de schimb in anul 1992. În decizia de casare, instanța de recurs a stabilit că în rejudecare se va pune în vedere reclamanților să precizeze cererea de chemare în judecată sub aspectul motivului de nulitate invocat.
Reclamanții au formulat o noua cerere, considerată de ei ca fiind în sensul dispozițiilor date de instanța de recurs, prin care au solicitat obligarea comisiei locale de fond funciar N. să înainteze documentația necesară comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în vederea emiterii titlului de proprietate și obligarea comisiei județene să elibereze titlu de proprietate în calitate de moștenitori ai autoarei P. M., fiica autoarei S. St. A.. Au motivat că în titlul de proprietate anulat parțial prin sentința civilă nr.1503 din 28.09 2009 pronunțată de Judecătoria B. unele suprafețe menționate în procesul verbal de punere in posesie nu se regăsesc. Instanța a constatat că reclamanții au modificat, astfel, cererea de chemare în judecată atât sub aspectul capetelor de cerere, cât și sub aspectul motivelor de fapt și de drept după prima zi de înfățișare. Potrivit art. 134 Cod procedură civilă, este socotită ca primă zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii. În conformitate cu art. 132 alin. (1) din același cod, la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării. A.. (2) al aceluiași articol dispune că cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță: 1. când se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; 2. când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii; 3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. când înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare nu poate fi primită. Neefectuarea modificării la prima zi de înfățișare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a o mai îndeplini. Este de observat că cererea modificatoare a fost formulată de către reclamanti nu numai cu mult după prima zi de înfățișare, dar a fost introdusă în rejudecare, urmare a casării cu trimitere, unde judecata se desfășoară în limite precis stabilite, în sensul dispozițiilor art. 315 Cod procedură civilă, limite ce nu pot fi depășite ori ignorate prin soluționarea unui alt obiect al acțiunii, care nu exista formulat la data când s-a judecat recursul. Prin urmare, instanța a constatat decăderea reclamanților din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată și a respins-o ca tardiv introdusă. In ceea ce privește cererea inițială prin care s-a solicitat anularea TDP nr.1497-_ din 10.02.1997, instanța a reținut că prin sentința civilă nr.1503 din 28.09.2009 pronuntata de Judecătoria Băilești s-a dispus anularea parțială a TDP nr.1171-_ din 30.10.1996 emis pe numele lui S. St. A., autoarea reclamanților, pentru suprafața de 2 ha teren extravilan situat pe raza comunei N..
S-a reținut ca aceasta suprafața coincide cu cea inclusă în TDP nr.1497-_ din 10.02.1997 emis pe numele lui C. C. si ca autoarea paratei din acel dosar, S. A. nu era îndreptățită la reconstituire în privința suprafeței de 2 ha.
Așadar, în raport de aceste aspecte, reclamanții nu justifică un interes în formularea cererii privind anularea parțială a TDP nr.1497-_ din 1997 și nici pentru emiterea unui nou titlu în care sa fie inclusa suprafața de 2 ha. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții P. L. Ș., P. A. O. și P. I., arătând că cererea formulată în rejudecare a fost depusă la termenul din 15.04.2013 și s-a acordat un nou termen pentru a se comunica precizarea de acțiune. Pârâții nu au formulat întâmpinare și nici nu au depus un alt înscris din care să rezulte că se opun la cererea modificatoare. Dispozițiile referitoare la modificarea acțiunii nu au caracter imperativ, astfel că în caz de neopunere a părții adverse, acțiunea poate fi modificată chiar și după primul termen de judecată fără ca instanța să poată invoca din oficiu excepția de tardivitate. Prin atitudinea lor procesuală pârâții au achiesat la cererea modificatoare iar nedepunerea întâmpinării, îl expune inevitabil pe pârât la anumite consecințe defavorabile. Apărarea va fi limitată în continuarea la posibilitatea de a discuta în contradictoriu faptele invocate de către reclamant în sprijinul cererii sale de chemare în judecată.
Se mai arată că pârâtul poate fi decăzut din dreptul de a mai invoca excepțiile procedurale care au caracter relativ iar excepțiile de procedură cu caracter absolut vor putea fi invocate însă orice fază a procesului civil.
Prin cererile precizatoare și de întregire formulate la rejudecarea cauzei după casare se modifică cadrul juridic al acțiunii inițiale, reclamantul formulând în realitate o altă acțiune, nu se poate reține că instanțele ar fi încălcat prevederile art.315 C.proc.civ referitoare la limitele casării și caracterul obligatoriu al dezlegărilor în drept date de instanța de recurs iar potrivit art.312 alin.3 C.proc.civ, recurenții consideră că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondul.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Analizând recursul, în raport de motivele invocate, tribunalul constată că acesta este întemeiat.
Astfel, se reține că, prin decizia civilă nr. 92/24.01.2013, Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurenții-reclamanți P. L. Ș., P. A. O. și P. I. împotriva sentinței civile nr. 2770/05.11.2012 pronunțată de Judecătoria Băilești, a casat această sentință și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Instanța de control judiciar a stabilit ca, în rejudecare, instanța să pună în vedere reclamanților să precizeze cererea de chemare în judecată sub aspectul motivului de nulitate invocat, sa analizeze dacă, în raport de sentința civilă nr. 1503/28.09.2009 pronunțată de Judecătoria Băilești, prin care s-a admis în parte acțiunea și s-a dispus anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1171-_/30.10.1996 cu privire la terenurile în suprafață totală de 2 ha situate în extravilanul comunei N., ., tarlaua 33/1, ., . 55/1, . un interes în formularea cererii privind anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1497-_/10.02.1997 emis pe numele pârâtului C. I. C.. În măsura existenței interesului reclamanților, instanța va administra probele necesare soluționării cauzei, solicitând inclusiv actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 1171-_/30.10.1996.
Prin cererea depusă în rejudecare, reclamanții au solicitat obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar N. să înainteze documentația necesară Comisiei Județene D. în vederea emiterii titlului de proprietate și obligarea Comisiei Județene să elibereze titlu de proprietate reclamanților, în calitate de moștenitori ai autoarei P. M., fiica autoarei S. St. A..
Cererea depusă de reclamanți reprezintă, așa cum a reținut și prima instanță, o modificare a cererii de chemare în judecată și nu o simplă precizare.
Sancțiunea aplicată însă de prima instanță nu este corectă, întrucât normele înscrise în art. 132 C.pr.civ. au caracter dispozitiv, reclamanții putând să-și modifice cererea și după prima zi de înfățișare, dacă pârâții consimt, expres sau tacit. Pentru ca părțile să nu fie lipsite de grade de jurisdicție, reclamantul își poate modifica acțiunea numai în fața primei instanțe, nu și în căile de atac.
Este adevărat că, potrivit art. 315 alin. 3 C.pr.civ., după casare, instanța de fond judecă din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată, dar aceste prevederi se completează, potrivit art. 316 și art. 298 C.pr.civ., cu cele privind judecata în primă instanță, deci și cu cele ale art. 132, ceea ce presupune că o modificare a cererii de chemare în judecată este admisibilă în rejudecare, în condițiile în care pârâții nu se opun la aceasta.
Față de caracterul dispozitiv al prevederilor art. 132 C.pr.civ., instanța nu putea invoca din oficiu decăderea reclamanților din dreptul de a modifica acțiunea, cu consecința respingerii ca tardiv introdusă a cererii modificatoare, ci, având în vedere lipsa de opoziție a pârâților, aceasta trebuia să fie considerată ca valabil formulată, instanța de fond fiind obligată să se pronunțe asupra ei.
Neprocedând în acest mod, prima instanță a săvârșit un act de denegare de dreptate și nu a cercetat în fond cererea modificatoare a acțiunii, astfel că tribunalul, constatând că sunt aplicabile dispozițiile art. 312 alin. 3 și 6 ind. 1 C.pr.civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și va reține cauza spre soluționarea pe fond a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți P. L. Ș., P. A. O. și P. I., împotriva sentinței civile nr. 1728/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PREFECTURA D., C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA COMUNEI CATANE și C. C.,
Casează sentința civilă recurată și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen de judecată la data de 16.01.2013, cu citarea părților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Noiembrie 2013.
Președinte, D. G. | Judecător, A. P. | Judecător, L. L. B. |
Grefier, A. B. |
Red. jud. D.G.
2 ex. – 29.11.2013
Jud. fond – P. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1745/2013. Tribunalul DOLJ | Anulare act. Decizia nr. 779/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
