Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 78/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 78/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 26858/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 78/2013
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Judecător M. E. N.
Grefier C. C. S.
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea J. L. în contradictoriu cu debitoarea GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR. 37 D. MINUNATĂ C., împotriva încheierii nr. 6166 din 23 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
La data de 16.10.2012 Biroul Executorului Judecătoresc I. C. F. a formulat cerere pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 4901 din 08.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/63/2010, la cererea creditoarei J. L., împotriva debitoarei Grădinița cu P. Prelungit nr. 37 D. Minunată.
Prin încheierea nr. 6166 din 23 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc I. C. F., privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 4901 din 08.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/63/2012, la cererea creditoarei J. L., împotriva debitoarei Grădinița cu P. Prelungit nr. 37 D. Minunată
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că, prin cererea formulată, Biroul Executorului Judecătoresc I. C. F. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 4901 din 08.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/63/2010, la cererea creditoarei J. L., împotriva debitoarei Grădinița cu P. Prelungit nr. 37 D. Minunată.
Potrivit prevederilor art. 1, alin. 1 din O.U.G. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar „Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu”.
În speță, instanța a constatat că titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 4901 din 08.12.2010 care are ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, titlu devenit executoriu înainte de data de 31 decembrie 2011, astfel încât in raport de dispozițiile art. 1, alin. 1 din O.U.G. 71/2009, instanța a reținut că nu poate fi pus în executare un asemenea titlu pentru suma cuprinsă in acesta, in condițiile in care in acest an se putea executa numai 5% din valoarea titlului executoriu.
In acest context instanța a reținut că, deși există o creanță certă și lichidă, aceasta nu este exigibilă în totalitate, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 373 1(4) C.p.c. a respins cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc I. C. F..
Instanța a avut în vedere și faptul că, recent, în cauza D. și alții, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că plata eșalonată a sumelor datorate de stat funcționarilor publici nu poate fi considerată nerezonabilă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurenta J. L. prin care a solicitat desființarea încheierii în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite.
În esență, recurenta a arătat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul la un proces echitabil ceea ce include și faza de executare a hotărârilor, termenul rezonabil de soluționare fiind aplicabil și în această etapă. Întârzierea în executarea unei sentințe, imputabilă autorităților care nu furnizează justificare valabilă în acest sens, aduce atingere și dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art.1 din Protocol nr.1 al Convenției.
Între aplicarea OG nr. 22/2002, OUG nr.75/2008 și OUG nr.71/2009 ce prevăd eșalonări în achitarea unor creanțe ce reprezintă drepturi salariale restante, constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile, pe de o parte și dispozițiile Convenției și ale jurisprudenței Curții de la Strasbourg pe de altă, instanța este obligată să dea curs celor din urmă, conform art.11 alin.2 și art.20 din Constituția României revizuită în anul 2003.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor recurentei și în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.proc.civ, Tribunalul reține următoarele aspecte:
Prin O.U.G. nr.71/2009, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.45/2010 și 113/2010, în privința obligației de plată a unor sume prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31.12.2009, s-a reglementat un termen suspensiv legal în favoarea debitorului și s-a eșalonat debitul. Astfel, art.1 din O.U.G. nr. 71/2009 statuează că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu. (2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Această împrejurare nu este însă de natură a împiedica încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești prin care au fost stabilite obligații de plată a drepturilor salariale ale personalului bugetar, ce intră sub incidența prevederilor OUG nr.71/2009 întrucât procedura urmată este una necontencioasă.
În cadrul ei se verifică doar îndeplinirea condițiilor referitoare la existența titlului și caracterul executoriu al acestuia.
Existența OUG nr.71/2009 care suspendă executarea nu are relevanță în această fază a procesului civil deoarece procedura necontencioasă este incompatibilă cu examinarea condițiilor referitoare la fondul dreptului, iar orice impedimente la executare pot fi examinate doar în cadrul unei proceduri contencioase, cum este contestația la executare promovată de persoana care se consideră vătămată prin executare.
Așadar, atât timp cât potrivit art.3 731 alin.2 C.proc.cvi procedura încuviințării executării silite a titlului executoriu se desfășoară în fața instanței de judecată fără citarea părților, fiind o procedură necontencioasă în care nici creditorul și nici debitorul nu pot face apărări, instanța de judecată nu poate face aprecieri de genul exigibilității parțiale a creanței creditorului, ca efect al aplicării O.U.G. nr.71/2009.
Este de necontestat faptul că, în cazul în care după încuviințarea executării silite a titlului executoriu s-ar declanșa executarea silită pentru întreaga sumă fără respectarea tranșelor stabilite de OUG nr. 71/2009, debitorul are la îndemână calea legală a contestației la executare.
Tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a prevederilor art. 373 ind 1 al 4 pct 3 Cod proc. civ. respingând cererea de încuviințare a executării silite pe motiv că nu există o creanță exigibilă în totalitate, ca efect al aplicării OUG 71/2009.
Caracterul proporțional al limitării dreptului creditoarei de a obține executarea hotărârii judecătorești rezultă din faptul că OUG 71/2009, modificată prin OUG nr.45/19 mai 2010, nu neagă dreptul la executare, ci doar stabilește modul în care creanța se va realiza, cu o întârziere rezonabilă.
Chiar dacă în jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului – cauza D. și alții împotriva României din data de 04.09.2012, s-a apreciat că O.U.G. nr.71/2009 și actele normative similare au fost de natură să mențină echilibrul între interesele individuale și interesul general al societății, se impune a se reține că în argumentația sa, instanța europeană a avut în vedere împrejurarea că reclamanții primiseră fracții semnificative din sumele cuvenite, nefiind indicii că Guvernul intenționează să nu respecte calendarul plăților pentru viitor.
Ținând cont că în jurisprudența anterioară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la dreptul de proprietate, a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un bun în sensul art.1 din Protocolul nr. 1, neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituind, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor și având în vedere considerentele mai sus menționate, Tribunalul, în temeiul art.312 C.proc.civ, va admite recursul și va modifica în totalitate încheierea recurată, în sensul că va admite cererea și va dispune încuviințarea executării silite a sentinței civile nr. 2090/16.02.2011, pronunțată de Tribunalul D. în cauza civilă nr._/63/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de recurenta creditoarea J. L. în contradictoriu cu debitoarea GRĂDINIȚA CU P. PRELUNGIT NR. 37 D. MINUNATĂ C., împotriva încheierii nr. 6166 din 23 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Modifică în tot încheierea recurată, în sensul că:
Admite cererea.
Dispune încuviințarea executării silite a sentinței civile nr. 2090/16.02.2011, pronunțată de Tribunalul D. în cauza civilă nr._/63/2010.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2013.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. | Judecător, M. E. N. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./3 ex.
Jud.fond:S.M.B.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 184/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 1903/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
