Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-01-2013 în dosarul nr. 25117/215/2007/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1/2013
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G. P.
Judecător A. M. Tăruș
Grefier F. C. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta-pârâtă I. M. împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.10.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 07 în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. C., având ca obiect îndreptare eroare materială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelanta-pârâtă I. M., procurator G. V., identificată cu CI . nr._, emisă de SPCLEP C., la data de 28.11.2008, în baza procurii speciale autentificată sub nr. 5887/03.11.2010 de BNP Cernobai C.-E., lipsă fiind intimatul-reclamant V. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care a învederat instanței următoarele:
- s-a primit răspuns la adresa efectuată către Judecătoria C.;
- intimatul-reclamant V. C. a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare.
Procurator G. V., pentru apelanta-pârâtă I. M., învederează că este fiica apelantei-pârâte și depune la dosar în copie conformă cu originalul procura specială autentificată sub nr. 5887/03.11.2010 de BNP Cernobai C.-E..
Instanța comunică un exemplar la întâmpinării depusă de intimatul-reclamant V. C..
Procurator G. V., pentru apelanta-pârâtă I. M., învederează că a luat cunoștință de întâmpinarea depusă de intimatul-reclamant V. C. cu ocazia studierii dosarului la bară și nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Procurator G. V., pentru apelanta-pârâtă I. M., învederează că s-au solicitat cheltuieli de judecată. Arată că s-au interpretat greșit dispozițiile art. 584 Cod civil. Precizează că s-a respins capătul de cerere privind revendicarea. Solicită admiterea apelului privind cererea de îndreptare eroare materială. Fără cheltuieli de judecată în apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea depusă la data 04.09.2012 petenta I. M. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în sentința civilă nr._ din data de 21.09.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 07, în sensul că la data de 14.09.2010 în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, când dosarul a fost luat în pronunțare, avocatul său ales, N. C., a solicitat cheltuieli de judecată, această solicitare fiind menționată și în caietul grefierului de ședință de la acea dată, iar în dispozitivul sentinței mai sus menționate, s-a menționat că nu se cer cheltuieli de judecată.
A mai arătat că, instanța de fond a compensat cheltuielile de judecată privind onorariul avocațial, dar avocatul reclamantului, P. F. nu a depus la dosarul cauzei chitanțe privind justificarea onorariului pretins.
Astfel, față de cele menționate anterior, petenta a solicitat să se dispună îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile mai sus menționate, în sensul că avocatul său a solicitat cheltuieli de judecată așa cum sunt menționate și în caietul grefierului de ședință, iar partea potrivnică deși a cerut nu a depus la dosarul cauzei chitanța doveditoare a acestor cheltuieli de judecată si a solicitat compensarea corectă a cheltuielilor de judecată.
În drept a invocat dispozițiile art. 281 C.pr.civ.
Prin încheierea din data de 11.10.2012 instanța a respins cererea de îndreptare eroare formulată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile art.281 C.pr.civ nefiind vorba de greșeli materiale de mică importanță strecurate în hotărârea instanței ci de greșeli de judecată care nu pot fi corectate decât prin exercitarea căilor de atac.
Instanța a constatat că pe această cale, pârâta urmărește îndreptarea hotărârii cu privire la un aspect de fond al raporturilor dintre părți, ori art. 281 C.pr.civ referindu-se numai la greșeli materiale nu și la cele de fond, nu-și găsește aplicarea în speță.
Instanța a apreciat că neconcordanța dintre considerentele încheierii de ședință din 14.09.2010 și dispozitivul sentinței civile nr._ pronunțată la 21.09.2010, nu reprezintă o eroare materială în sensul dispozițiilor art.281 C.pr.civ, această neconcordanță constituie un motiv de apel împotriva hotărârii,cale de atac de care pârâta a uzat, formulând apel și recurs în urma cărora au fost pronunțate decizia nr. 142/2011 a Tribunalului D. și decizia nr. 1394/19.10.2011 a Curții de Apel C..
Împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.10.2012, pronunțată de Judecătoria C. a formulat apel petenta I. M. prin care a solicitat admiterea cererii de îndreptare, în sensul compensării corecte a cheltuielilor de judecată, a înlăturării sale de la plata sumei de 650 lei și a obligării reclamantului la plata cheltuielilor privind onorariul avocaților.
Apelanta a arătat că în mod greșit instanța a decis obligarea sa la plata sumei de 650 lei reprezentând cota-parte onorariu de expert făcând o aplicare eronată a dispozițiilor art.584 C.civil deși în realitate prin hotărârea pronunțată s-a păstrat vechea linie de hotar existentă anterior introducerii acțiunii fără a se modifica în vreun punct această linie; nu are nicio culpă procesuală, cel care a contestat linia de hotar este reclamantul V. C., așadar el trebuia să suporte toate cheltuielile de judecată. Apelanta a arătat de asemenea, că în mod greșit instanța nu l-a obligat pe reclamant la plata sumei de 1200 lei onorariu de avocat întrucât solicitarea privind acordarea cheltuielilor de judecată este menționată în caietul grefierului de ședință de la acea dată.
În continuare, apelanta a arătat că instanța a compensat cheltuielile de judecată privind onorariul avocaților deși avocatul reclamantului nu are depuse la dosarul chitanțe privind onorariul pretins.
Apelul nu a fost întemeiat în drept.
Intimatul-reclamant V. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând în esență că obligarea pârâtei I. M. la plata sumei de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată nu este o eroare materială strecurată în hotărârea judecătorească ci reprezintă studiul și deliberarea mai multor complete de judecată.
Apelul este nefondat pentru considerentele ce succed:
În mod corect prima instanță a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art.281 C.proc.civ, întrucât pe această cale pot fi îndreptate numai erorile materiale strecurate într-o hotărâre, iar nu și greșelile de judecată care pot fi înlăturate numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Cum în speță, apelanta-pârâtă a criticat modul de soluționare a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, este evident că nemulțumirile sale puteau fi deduse judecății numai prin exercitarea căilor de atac, criticile formulate nevizând o eroare materială în sensul art.281 și următoarele C.proc.civ.
Așadar, nu sunt incidente dispozițiile art.281 C.proc.civ raportat la motivele formulate întrucât cererea petentei tinde la o modificare a soluției date fondului cauzei în ceea ce privește capătul de cerere accesoriu privind cheltuielile de judecată, care nu poate fi realizată pe această cale, nefiind vorba de o eroare de calcul ci, eventual, de o eroare de judecată, susceptibilă a fi invocată prin exercitarea căilor de atac, cum de altfel a și procedat apelanta în speță.
Se constată că aceleași aspecte privind obligarea sa la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu expert, lipsa obligării reclamantului la plata sumei de 1200 lei – onorariu avocat și greșita consemnare în încheierea de ședință din 14.9.2010 privind solicitarea apărătorului său în legătură cu cheltuielile de judecată au făcut în mod succesiv obiectul apelului declarat împotriva sentinței și apoi a recursului, în mod constant instanța de control judiciar reținând corecta soluționare de către prima instanță a capătului de cerere accesoriu vizând cheltuielile de judecată.
Pe cale de consecință, Tribunalul va respinge, în baza art.296 C.proc.civ apelul formulat ca nefondat, menținând încheierea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă I. M., domiciliată în ., . împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 11.10.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 07 în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. C., cu domiciliul în ., ., ca nefondat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2013.
Președinte, I. G. P. | Judecător, A. M. Tăruș | |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud I.G.P.
04.02.2013
Tehn.S.V./4 ex.
Jud.fond-Fl.D.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2113/2013.... | Suspendare provizorie. Decizia nr. 183/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
