Obligaţie de a face. Decizia nr. 40/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 40/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 12981/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 40/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C. F.
Judecător R. Steluța G.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea apelurilor formulate de pârâtul M. C. PRIN PRIMAR și de pârâta R.A.A.D.P.F.L. C., cu sediul în C., ., județul D., împotriva sentinței civile nr. 9589/20.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanții V. G., V. L., cu domiciliul în C., .. 46, județul D. și cu pârâții C. JUDEȚEAN D. SECTOR SERVICII PUBLICE, P. M. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul reclamant V. G. pt. avocat M. M., intimata reclamantă reprezentată de același apărător, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar apelanta pârâtă R.A.A.D.P.F.L. C. a depus cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Avocat M. M. pt. intimații reclamanți depune la dosar întâmpinare și arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de solicitat în afara celor din administrate la fond.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare judecată și acordă cuvântul asupra apelurilor cu luarea în considerare a excepției lipsei de interes invocată de apelantul pârât M. C. prin Primar în motivele de apel.
Avocat M. M. pt. intimații reclamanți solicită respingerea apelurilor și a excepției invocate, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 02.05.2012 reclamanții V. G. și V. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. Județean D. - Sector Servicii Publice, P. M. C., C. Local C. și Primarul M. C. să se dispună obligarea pârâtei să-i atribuie în proprietate terenul aferent din C., .. 46.
Motivând în fapt acțiunea, reclamanții au arătat că la data de 06.07.1998, potrivit contractului de vânzare cumpărare 510, au cumpărat de la pârâtă un apartament compus din 2 camere cu o suprafață utilă de 70,65 m.p.
Prin același contract de vânzare cumpărare li s-a atribuit și terenul în suprafață de 39,83 m.p. în folosință pe durata existenței construcției.
Acest teren nu a fost revendicat de nimeni fiind în domeniul statului.
Ignorând dispozițiile legale în vigoare, în speță art. 37 din Hotărârea de Guvern 2011/17.01.1996, ce prezintă normele de aplicare a legii nr. 112/1995, pârâtul le-a atribuit în folosință suprafața de teren aferentă de 39,83 m.p., deși dispozițiile legale stabileau ca terenul aferent imobilului să fie atribuit în proprietate, după cum urmează în art. 37 situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și când este cazul a anexelor gospodărești și a garajelor aferente dreptul de proprietate asupra terenului aferent cu respectarea dispozițiilor art. 26 ultim din lege. Acest principiu instituit de normele de aplicare este întărit și de dispozițiile art. 26 din legea nr. 122/1995 care statuează „ Suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și suprafețele de teren aferente imobilelor trebuie date în proprietate terenurile aferente imobilelor, în acest sens fiind edificatoare contractele încheiate în județul C..
Situația acestor terenuri a fost analizată de mai multe instanțe din țară edificatoare fiind decizia civilă nr. 2375/24.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind decizia civilă nr. 2375/24.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în care se face vorbire despre situația acestor terenuri și care dispune: în cazul locuințelor dobândite în baza legii nr. 112/1995, cumpărătorul dobândește numai terenul aferent construcției, conform art. 26 alin. 3 nefiind aplicabile dispozițiile art. 36 alin. 2 din legea nr. 18/1991.
La data de 19.05.2011 reclamanții au depus precizare la acțiune prin care au solicitat chemarea în judecată a RADPFL C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să le atribuie în proprietate terenul aferent din C., .. 46.
Prin încheierea de ședință din data de 27.05.2011 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a R. C..
La data de 31.01.2011 pârâta Direcția Județeană de Pază și Servicii D. din cadrul Consiliului Județean D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea fata de instituție a acțiunii promovate de reclamanții Virjac G. si Virjac L..
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive a instituției, întrucât în cauza dedusă judecații, prin care reclamanții tind sa obțină proprietatea asupra terenului în suprafața de 39,83 mp situat in C., .. 46, jud. D., cererea este îndreptata împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.
Împrejurarea că pârâtul figurează în calitate de vânzător în contractul de vânzare-cumpărare nr. 510/06.07.1998, prin care reclamanții au cumpărat in temeiul Legii nr. 112/1995 locuința compusă din două camere cu o suprafața utila de 70,65 mp, situată în C., .. 46, jud. D., nu are nici o relevanță în cauză, atâta timp cât titular al dreptului de proprietate asupra terenului ce formează obiectul litigiului este unitatea administrativ teritoriala, P. M. C..
Acest fapt rezultă fără echivoc din probele administrate in Dosarul nr._/215/2010 ce a fost soluționat de Judecătoria C. la data de 18.04.2011 prin Sentința civila nr. 7250/2011 rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare. In cadrul acestui dosar, reclamanții Virjac G. și Virjac L. au chemat în judecată C. Județean D.-Sector Servicii Publice(actualmente Direcția Județeană de Paza si Servicii D.) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să oblige pârâtul să atribuie reclamanților în proprietate terenul situat în C., .. 46, jud. D., în suprafață de 39,83 mp, teren aferent atribuit locuinței compusă din două camere, pe toată durată de existență a clădirii.
In cauza instanța a dispus efectuarea unei adrese către P. M. C., în urma căreia s-a reținut că terenul în litigiu aparține domeniului privat al municipiului C., figurând la poziția 341-1 A din HCL 522/2007, modificata prin HCL nr. 266/2010.
Prin urmare, Judecătoria C. a statuat cu putere de lucru judecat ca nu exista identitate intre paratul C. Județean D.-Sector Servicii Publice,actuala Direcție Județeană de Paza si Servicii D. și persoana care ar putea emite pretenții cu privire la imobilul - teren în litigiu, de aici și imposibilitatea/ interdicția de a vinde către cumpărători terenul în cadrul contractului de vânzare-cumpărare nr. 510/1998, întrucât municipiul C. prin reprezentanții săi legali este singurul care ar putea emite pretenții cu privire la acest imobil.
In aceste condiții, reclamanții, în interesul lor de a-si câștiga eventualele drepturi, trebuie să facă demersuri pentru a obține recunoașterea drepturilor pretinse și posibilitatea valorificării acestora, nu către instituția pârâtă, ci către unitatea administrativ teritorială, în speță P. M. C..
Prin încheierea de ședință din data de 25.01.2012 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Județene de Pază și Servicii D. precum și excepția lipsei capacității de exercițiu a Primăriei Mun. C..
Din oficiu instanța a dispus emiterea unei adrese către P. C. - Direcția de Urbanism și Amenajare Teritorială pentru a comunica dacă pentru suprafața de 39, 83 m.p. atribuită în folosință pe durata existenței construcției reclamantelor prin Dispoziția nr. 1599/22.07.1998, construcție ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 510/06.07.1998, situat în C., .. 46, există cerere de revendicare în baza legii nr. 10/2001, iar în caz afirmativ să comunice modul de soluționare al acesteia și să se comunice dacă în prezent .. 46 este actualmente .. 14 și unde se află și imobilul aparținând reclamanților, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 21.03.2012.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către P. C. - Direcția Juridică, Asistență de Specialitate și C. Administrativ pentru a înainta în copie conformă cu originalul dispoziția primarului nr. 8118/2006 de restituire în natură și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, relațiile fiind comunicate cu a dresa nr._ din data de 02.05.2012.
De asemenea, instanța a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru a înainta în copie conformă cu originalul dispoziția primarului nr. 8118/2006 de restituire în natură și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent privind pe L. N. și L. G., relațiile fiind comunicate cu a dresa nr._ din data de 19.06.2012.
Prin sentința civilă nr.9598/20.06.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții V. G. și V. L., în contradictoriu cu pârâții R.A.A.D.P.F.L. C. și M. C. prin Primar.
Au fost obligați pârâții să vândă reclamanților suprafața de teren de 39, 83 m.p. reprezentând terenul aferent construcției din C., .. 46, județul D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 510/06.07.1998 reclamanții au dobândit, în temeiul Legii nr. 112/1995, dreptul de proprietate al imobilului situat în C., .. 46 compus din 2 camere cu o suprafață utilă de 70,65 mp și li s-a atribuit în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent în suprafață de 39,83 mp, respectiv cota de 17,65% din teren conform Hotărârii Consiliului Local al M. C. nr.1599/22.07.1998.
Potrivit dispozițiilor art. 37 din HG nr. 20/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege- conform cărora suprafețele de teren preluate de stat sau de late persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor rămâne în proprietatea statului.
Din interpretarea logică a textului de lege anterior menționat, instanța a constatat că în situația vânzării către chiriași a apartamentelor aceștia dobândesc dreptul de proprietate și asupra terenului aferent, numai suprafața de teren care depășește suprafața aferentă construcțiilor rămâne în proprietatea statului, limitându-se astfel, suprafața ce face obiectul atribuirii la suprafața de sub construcții.
Prin dispoziția nr. 8118/20.04.2006 emisă de primarul M. C. s-a propus acordarea de despăgubiri numiților L. Stelică și L. G. în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru partea din imobil care a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995 prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 510/1998 și nr. 52/1998, deci și pentru imobilul dobândit de către reclamanți.
În speță, instanța a reținut că în mod greșit reclamanților la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 510/06.07.1998 li s-a atribuit în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent în suprafață de 39,83 mp, deși textul de lege anterior menționat prevede că aceștia dobândesc și dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției și numai în situația în care terenul depășește suprafața aferentă construcției atunci acesta rămâne în proprietatea statului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții R.A.A.D.P.F.L. C., și M. C. prin Primar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În apelul declarat de pârâta R.A.A.D.P.F.L. C. s-a arătat că reclamanții au devenit proprietarii construcției situate în C., ..46, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.510/1998, prin același contract atribuindu-li-se în folosință gratuită terenul aferent locuinței pe toată durata existenței construcției.
Pârâta are calitate de administrator și nu poate dispune vânzarea terenurilor sau construcțiilor deținute în această calitate, ci doar vizează vânzarea locuințelor din fondul de stat în situația în care sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea nr.112/1005 și normele de aplicare ale aceleiași legi, pentru ca aceasta să poată fi înstrăinate către locatari.
În speță, la momentul în care reclamanții au solicitat cumpărarea locuinței, aceștia nu au formulat și o cerere de cumpărare a terenului aferent pentru a putea fi analizată, iar cererea de cumpărare a locuinței a fost înaintată cu aviz favorabil către C. Județean D., entitatea care încheie contractele de vânzare-cumpărare pentru toate locuințele din fondul de stat.
Pârâta a menționat că prima instanță a reținut în mod corect că terenul aferent construcției se află în proprietatea M. C., conform Hotărârii Consiliului Local al M. C. nr.522/2007, entitate care ar fi singura care ar avea vreun drept de dispoziție asupra terenului în litigiu.
Pârâta R.A.A.D.P.F.L. C., în calitate de administrator, nu poate dispune în sens contrar peste limitele mandatului încredințat de către proprietarul M. C., drept pentru care prima instanță a dispus obligarea la vânzarea terenului în litigiu către reclamanți.
Referitor la fondul cauzei, consideră că reclamanții aveau posibilitatea valorificării dreptului pretins, urmând o procedură prealabilă administrativă, respectiv cea prevăzută de art. 36 din Legea nr.18/1991, fiind cunoscut că nu există o practică unitară în țară, unitățile administrativ-teritoriale soluționând aceste cereri și nicidecum administratorul imobilelor, fie terenuri sau construcții.
Pârâtul M. C. prin Primar, prin apelul formulat, a invocat excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii, una din condițiile de exercitare ale acțiunii civile referindu-se la necesitatea existenței unui interes, adică a unui folos practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă.
Acțiunea prin care reclamanții tind să obțină un drept care se află în virtutea legii în patrimoniul lor, nu procură acesteia nici un folos practic și prin urmare aceasta trebuie respinsă fiind lipsită de interes.
O altă critică se referă la faptul că prima instanță nu a dat dovadă de rol activ în condițiile impuse de art.129 alin.5 C.pr.civ.
Pârâtul a arătat că reclamanții au solicitat instanței, pe calea unei obligații de a face să li se recunoască vocația de a dobândi un drept de proprietate asupra terenului aferent construcției dobândite, corelativ cu obligația pârâților de a transmite acest drept către reclamantă, prin perfectarea unui contract de vânzare-cumpărare.
În acest cadru procesual fixat de către reclamanți, contrar cel reținute de prima instanță, reclamanții au mai mult decât o simplă vocație, au chiar un drept de proprietate dobândit în temeiul legii.
Un alt motiv de apel se referă la faptul că imobilul care face obiectul litigiului a fost revendicat în temeiul Legii nr.10/2001 prin notificarea nr.987/N/2001.
Hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția dată, motivând-se pe faptul că se are în vedere "ceea ce urmăresc reclamanții să obțină în mod efectiv și care este voința părții."
Pârâtul a menționat cp obligarea pârâților de a vinde imobilul-teren către reclamanți, în condițiile în care legea nu prevede o astfel de obligație, ar constitui o gravă atingere principiului autonomiei de voință, iar potrivit dreptul comun în materia contractelor civile, contractul de vânzare-cumpărare se încheie cu consimțământul părților, acordul de voință între părți fiind întotdeauna necesar, cu excepțiile prevăzute de lege..
În drept, invocă dispozițiile art. 282 și urm. C.pr.civ.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
La data de 01.02.2013, intimații reclamanți au formulat întâmpinarea, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică.
Intimații au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.510/06.07.1008 au dobândit în temeiul Legii nr.112/1995, dreptul de proprietate al imobilului situat în C., ..46 compus din 2 camere cu o suprafață utilă de 70,65 m.p. și li s-a atribuit în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent în suprafață de 389,83 m.p..
Intimații au menționat că în situația vânzării către chiriași a apartamentelor, aceștia dobândesc dreptul de proprietate și asupra terenului aferent, numai suprafața de teren care depășește suprafața aferentă construcțiilor rămâne în proprietatea statului, limitându-se astfel, suprafața ce face obiectul atribuirii la suprafața de sub construcții.
Examinând apelul formulat de către apelantul pârât M. C., prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, conform dispozițiilor art. 295 C.proc.civ., tribunalul constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed:
Excepția lipsei de interes invocată de apelantul pârât M. C. nu este întemeiată întrucât intimații reclamanți justifică un interes în promovarea acestei acțiuni, respectiv acela al dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției pe care au cumpărat-o în temeiul Legii nr. 112/1995. Susținerea apelanților în sensul că dreptul pe care tind să îl obțină reclamanții se află în patrimoniul lor în temeiul legii nu este fondată, legea recunoscând cel mult doar o vocație la dobândirea unui drept. Mai mult acest interes există, atâta timp cât prin contractul de vânzare-cumpărare reclamanții au dobândit doar un drept de folosință asupra acestui teren și nu un drept de proprietate.
Ce-a de-a doua critică referitoare la lipsa rolului activ al primei instanțe, precum și lipsa unei motivări clare și coerente a hotărârii pronunțate de aceasta nu este întemeiată atâta timp cât instanța a administrat toate probele solicitate de părți și pe care le-a considerat concludente și utile, a dispus din oficiu efectuarea unor adrese necesare unei corecte soluționări a cauzei, motivând pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, hotărârea adoptată.
Prima instanța a dat o interpretare corectă dispozițiilor art. 37 din Normele Metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995, ce recunosc vocația chiriașilor, în situația cumpărării apartamentelor, la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor, însă, pentru a opera transferul dreptului de proprietate este necesar a se încheia un contract de vânzare-cumpărare.
Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel referitor la existența unei dispoziții de restituire în natură a terenului ce face obiectul prezentei cauze, dispoziții ce a fost emisă în procedura prevăzută de Legea nr. 10 /2001, tribunalul constată că este neîntemeiată întrucât din cuprinsul dispoziției nr. 8118/2006 a Primăriei C. reiese faptul că nu s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 39,83 mp aferent construcției înstrăinate reclamanților în baza Legii nr. 112/1995.
Nici ultimul motiv de apel nu este întemeiat, întrucât obligația apelantei de a încheia contractul de vânzare-cumpărare pentru terenul aferent construcției este una implicită, în condițiile în care legea recunoaște vocația foștilor chiriași de a cumpăra și terenul aferent construcției, în măsura în care îndeplinesc condițiile pentru cumpărarea apartamentelor.
Apelul formulat de către pârâta R. C. este nefondat, întrucât acesta a fost obligat, alături de celălalt pârât, la vânzarea terenului aferent construcției, în calitatea sa de administrator al acestui imobil, cu atribuții în procedura prevăzută de Legea nr. 112/1995.
Împrejurarea că reclamanții nu au făcut o cerere expresă de cumpărare a terenului aferent construcției nu e de natură să ducă la pierderea vocației recunoscută de lege reclamanților.
Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 296 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelurile declarate de formulate de pârâtul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., . nr.7, județul D. și de pârâta R.A.A.D.P.F.L. C., cu sediul în C., ., județul D., împotriva sentinței civile nr. 9589/20.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanții V. G., V. L., cu domiciliul în C., .. 46, județul D. și cu pârâții C. JUDEȚEAN D. SECTOR SERVICII PUBLICE, P. M. C..
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2013.
Președinte, G. C. F. | Judecător, R. Steluța G. | |
Grefier, G. D. |
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 259/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
