Partaj judiciar. Sentința nr. 26/2013. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 26/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 24338/215/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA Nr. 1080/2013

Ședința publică de la 05 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. G. P.

Judecător M. N.

Judecător L. C. C.

Grefier I. C.

Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta A. F. PUBLICE A MUNICIPIULUI C. împotriva sentinței civile nr._/26.11.2012 pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații D. A. și R. B., având ca obiect partaj judiciar .

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul pârât D. A. legitimat cu CI . nr._ – CNP_, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză se află la primul termen, recurs declarat și motivat în termen, motive comunicate, nu s-a depus întâmpinare și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Interpelat fiind, intimatul pârât D. A., învederează că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe recurs.

Intimatul pârât D. A., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

TRIBUNALUL,

La 24.09.2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, acțiunea civila având ca obiect partaj judiciar formulata de reclamanta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., în contradictoriu cu pârâții D. A. și R. B., privind bunul imobil reprezentat de un teren în suprafață de 544 mp deținut în comun de cei doi pârâți, solicitând să fie stabilită masa bunurilor de împărțit, cotele cuvenite in calitate de codevălmaș și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea, atribuirea si predarea efectiva a bunurilor ce se cuvin pârâților.

In motivarea acțiunii, reclamanta arata ca paratul D. A., in urma desfășurării unor activități independente generatoare de venituri impozabile, are o datorie restantă față de reclamanta în cuantum de 15.485 lei.

In vederea încasării acestui debit, au fost demarate procedurile de executare silită prin emiterea de somații si titluri executorii precum si adrese de înființare a popririi către terți (unități bancare unde are conturi deschise fără disponibil).

Arată că întrucât obligațiile fiscale nu au fost achitate in termen legal, s-a procedat la continuarea masurilor de executare silită întocmindu-se procesul verbal de sechestru nr_/11.05.2012 asupra cotei de ½ din imobilul situat în C., ., nr. cadastral_, deținut de pârâtul D. A. împreună cu Baghina I..

Susține ca prin sentința civila nr. 5006/01.06.1977 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul nr._/1976, au fost atribuite numitei Baghina I. încăperile 1,2,3,4,5,6,7 și teren în indiviziune în suprafață de 272 mp si autoarei pârâtului D. A., numita D. A., încăperile 8,9,10,11,12,13,14,15,16 și cealaltă cota indiviză de teren în suprafața de 272 mp.

Arată ca la 23.09.1978, numita Baghina I. a vândut încăperile și cota indiviză de teren ce-i aparținea lui R. B..

Ulterior, D. A., prin testamentul întocmit la 10.06.2005 si autentificat la BNP P. M. sub nr 1386, a dispus ca proprietatea sa din C., . reprezentată de teren in suprafața de 272 mp sa-i revină lui D. A..

Arată ca procesul verbal de sechestru nr_/11.05.2012 a fost înaintat spre îndeplinirea opozabilității care O.C.P.I D., care prin încheierea nr_ a admis cererea și a înregistrat dreptul de ipoteca instituită ca măsură asiguratorie asupra imobilului din C., ., compus din teren în suprafață de 272 mp, proprietatea pârâtului D. A., pentru acoperirea datoriei de 15.485 lei.

Susține reclamanta că, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. 1 C.pr.civ "creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau devălmaș nu vor putea sa urmărească decât partea acestuia din imobilele aflate in proprietate . mai întâi împărțeala acestora" iar potrivit dispozițiilor art 400 ind. 1 C pr.civ "împărțeala bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă la cererea părții interesate și în cadrul judecării contestației la executare" precum și dispozițiile art 174, alin. 2 din Codul de procedura fiscala care precizează că"la cererea părții interesate instanța poate decide, in cadrul contestației la executare asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comună cu alte persoane."

A solicitat judecarea in lipsa conform dispozițiilor art 242 C.pr.civ.

A anexat cererii următoarele înscrisuri:sentința civila nr 5006/01.06.1997 pronunțată de Judecătoria C. in dosar nr_/1976, testament autentificat sub nr 1386/10.06.2005, procesul verbal de sechestru nr_/11.05.2012, încheierea nr._/17.05.2012 a O.C.P.I D., adresa nr_/26.04.2012 emisa de O.C.P.,I D..

La 15.10.2012 paratul D. A. a depus la dosar întâmpinare.

In ședința publică de la 29.10.2012 paratul D. A. a depus la dosar decizia de impunere nr._/05.05.2009, a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri.

In aceeași ședința, instanța a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a indica probele pe care înțelege să le administreze în cauză.

La 06.11.2012, paratul a depus la dosar un set de înscrisuri în copie: carte de identitate, certificat de căsătorie, testament autentificat sub nr 898/10.06.2005, certificat deces, sentința civila nr 3075/20.02.2009 pronunțată de Judecătoria C. in dosar nr_/215/2008, certificat de atestare fiscală, decizie de impunere, CM nr 559/1975, sentința civila nr 5006/01.06.1977 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr_/1976, declarație autentificată sub nr 3402/24.08.2012.

Prin sentința civilă nr._/26.11.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., în contradictoriu cu pârâții D. A. și R. B..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Acțiunea oblică cu care a fost investită instanța este reglementată în Noul cod civil în art.1560, reglementare similară existând și în vechiul cod civil în dispozițiile art. 974 .

Reglementările amintite impun ca și condiții esențiale de admisibilitate a unei asemenea acțiuni dovedirea de către reclamant, mai întâi, a calității sale de creditor al pârâtului, iar pe de altă parte, dovedirea caracterului cert și exigibil al creanței.

În prezenta cauză, reclamanta a solicitat ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la o suprafață de teren între pârâții chemați în judecată, argumentând că pârâtul D. A. are calitatea de debitor al său.

În susținerea acestei aserțiuni, reclamanta a depus la dosar, ca și probe, doar acte care tind să dovedească numai calitatea pârâtului de coproprietar asupra bunului în legătură cu care se solicită ieșirea din indiviziune și faptul că s-a notat un sechestru asigurător la cartea funciară, însă nu s-a administrat nici o probă referitoare la calitatea de creditor a reclamantei sau cu privire la caracterele pretinsei creanțe.

Dispozițiile art. 129 cpc, impun în sarcina părților, printre altele, și obligația de a-și exercita drepturile procedurale în conformitate cu art. 723 alin 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările.

La rândul său,instanța este obligată să dea dovadă de rol activ,în baza dispozițiilor art.129 alin 5 C.pr.civ, sens în care, deși reclamanta solicitase judecarea cauzei în lipsă, a citat-o cu mențiunea de a indica probele de care înțelege să se folosească în dovedirea acțiunii.

La această solicitare a instanței, reclamanta nu a răspuns și nici nu s-a prezentat la nici unul din termenele acordate de instanță,atitudine procesuală care,coroborată cu cererea expresă de judecare a cauzei în lipsă,conduce la concluzia că a înțeles ca cererea sa să fie judecată doar în baza înscrisurilor depuse odată cu acțiunea.

În aceste condiții,trecând la judecarea cauzei în fond și analizând cu prioritate cele două condiții amintite, referitoare la calitatea de creditor a reclamantei și la caracterele creanței, instanța a reținut neîndeplinirea acestora, situație în care acțiunea a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C., aratand ca in calitate de creditoare a contribuabilului D. A., a procedat în conformitate cu procedurile legale la efectuarea actelor de executare silită asupra patrimoniului acestuia. In acest sens, i-au fost blocate prin poprire conturile deschise la unitățile bancare, fără niciun efect întrucât aceste conturi nu dispuneau de lichidități.

Continuând procedurile de executare silita, s-a instituit un act de indisponibilizare, un proces Verbal de sechestru asupra unui imobil aflat . 1/2 in proprietatea debitorului D. A. . Imposibilitatea de a evalua si ulterior de a valorifica acest imobil, datorită faptului că mai exista și o altă persoană ce este coproprietara pe cealaltă cota de 1/2, a condus la demararea acestei acțiuni judecătorești prin care s-a solicitat ieșirea din indiviziunea imobiliară a debitorului D. A. și a celuilalt coproprietar R. B..

În acest sens, a anexat la acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei C. toate documentele care atestă calitatea de proprietar a debitorului D. A. asupra imobilului supus partajului precum și procesul verbal de sechestru nr._ din 11.05.2012, instituit de AFPM C. .

Prin acțiunea introductivă, a solicitat lichidarea stării din indiviziune în ceea ce privește bunul imobil reprezentat de teren în suprafața de 544 mp ( cota indiviza de 1/2) situat în C., . deținut în comun de către debitorul D. A. și R. B..

Prin actul de executare reprezentat de Procesul Verbal de sechestru_ din 11.05.2012 s-a dovedit fără echivoc că recurenta deține calitatea de creditoare, a mai aratat aceasta.

Actul de sechestru instituit de AFPM C., necontestat prin nicio procedura ( nici judicioasă, nici administrativă, nici de alt fel) este și în prezent valabil încheiat și este evident că a fost întocmit ca urmare a neachitării la scadență a unor obligații fiscale a debitorului D. A. .

E. a reținut instanța de fond că AFPM C. nu a făcut dovada calității sale de creditor și mai mult, a dat dovada de pasivitate procesuală prin necomunicarea probelor pe care a înțeles să le folosească în susținerea acțiunii .

Precizează în acest sens că nu a primit nicio notificare a instanței prin care sa i se solicite completarea documentației anexate la acțiune in scopul probării acesteia .

Mai mult, toate actele înaintate de debitor la dosar, inclusiv întâmpinarea acestuia depusa in data de 15.10.2012 sunt . nu au fost comunicate si mai mult, nu i s-a pus în vedere pârâtului sa depuna încă un exemplar din aceasta în vederea comunicării către recurentă.

Ori respingerea acțiunii pe motiv ca nu a prezentat decât procesul verbal de sechestru pentru acel imobil, ca și când acest act de executare ar fi fost întocmit fără a exista un debit restant, nu este întemeiată .

Recurenta a depus odata cu cererea de recurs următoarele documente care atesta fără niciun dubiu calitatea de creditoare a AFPM C.: Deciziile de impunere, împreună cu dovada comunicării lor către debitor aferente anilor 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 .

Aceste acte, care conțin date privind cuantumul impozitelor, a datoriilor pe care le are le achitat contribuabilul D. A. fac cu prisos dovada calității de creditor a AFPM C. .

Asta cu atât mai mult cu cat aceste impozite au fost stabilite in urma declarării proprii a titlurilor impozabile de către contribuabilul D. A..

La momentul formulării prezentului recurs, datoria acestui contribuabil a ajuns în urma penalităților de întârziere, la suma de 31.523 lei.

In aceste condiții, solicită prin prezentul recurs casarea sentinței instanței de fond nr._ / 26.11.2012 pronunțată în dosarul_ / 215 / 2012 și lichidarea stării din indiviziune în ceea ce privește bunul imobil reprezentat de teren în suprafața de 544 mp cota indiviză de 1/2) situat în C., . deținut în comun de către debitorul D. A. și R. B. .

Analizand recursul prin prisma motivelor invocate, a dispozitiilor legale incidente si a probatoriului administrat, Tribunalul constata ca acesta este fondat.

In esenta, se retine ca in calitate de creditoare a intimatului parat D. A., recurenta reclamanta a solicitat, pe calea actiunii oblice, iesirea debitorului sau din starea de indiviziune in care se afla impreuna cu intimatul parat R. B., referitor la imobilul individualizat in actiune, pentru a putea fi recuperat debitul datorat ca urmare a desfasurarii unor activitati independente, cum s-a mentionat in cererea de chemare in judecata.

Prima instanta a respins actiunea, motivand ca reclamanta nu a facut dovada calitatii sale de creditoare, respectiv nu a facut dovada ca este titulara unei creante certe, lichide si exigibile, care sa permita urmarirea paratului pentru recuperarea acesteia.

Este adevarat ca pe baza inscrisurilor depuse la dosar de catre recurenta reclamanta, nu era posibila verificarea conditiei existentei unui titlu de creanta al acesteia impotriva paratului, decizia de impunere emisa de Primaria C. – Directia de impozite si taxe locale aflata la fila nr. 23 a dosarului de fond, neavand legatura cu cauza.

Insa in recurs, recurenta a depus o . inscrisuri emise de Agentia N. de Administrare Fiscala, respectiv decizii de impunere aferente perioadei 2007 – 2012, care sunt susceptibile de a face dovada calitatii de creditor a recurentei reclamante.

Aceste inscrisuri, este necesar a fi supuse unei analize minutioase, iar pe baza lor si a altor probe care se impun a fi administrate, sa se determine cuantumul real al creantei si sa se analizeze pe fond, actiunea cu care Judecatoria C. a fost investita.

Pentru aceasta, urmeaza a se dispune casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul declarat de către recurenta reclamantă Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. împotriva sentinței civile nr._/26.11.2012 pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți D. A. și R. B.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2013.

Președinte,

I. G. P.

Judecător,

M. N.

Judecător,

L. C. C.

Grefier,

I. C.

Red.jud.L.C.C.

Tehn.F.M./3 ex.09.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Sentința nr. 26/2013. Tribunalul DOLJ