Pretenţii. Decizia nr. 1787/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1787/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 3082/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1787/2013
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Judecător S. L. M.
Judecător L. A.
Grefier E. B.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 4 noiembrie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea recursul declarat de recurentul reclamant C. V. și a recursului declarat de recurenta pârâtă . SA-ZIARUL GAZETA DE S., împotriva sentinței civile nr. 7827 din 20.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor deduse judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7817/2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul C. V., în contradictoriu cu pârâta . SA- Ziarul Gazeta de S..
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezentând daune morale.
A fost obligată pârâta să publice hotărârea pe cheltuiala sa în ziarul Gazeta de S..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 31.01.2013 reclamantul C. V. a chemat în judecată pe pârâta . SA- Ziarul Gazeta de S. solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei daune morale și publicarea hotărârii judecătorești pe cheltuială proprie în două numere diferite ale ziarului Gazata de S. precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând în fapt acțiunea a arătat că la data de 10.12.2012 s-a publicat Gazeta de S. nr. 5415 la pagina 7, sub titlul sub titlul "Partidele au înroșit firul telefonului sesizând mai multe nereguli în procesul de votare" următoarea știre falsă:"A&D a reclamat faptul că, în Secția de votare nr.422 din ., C. V., a fost surprins în timp ce încerca să introducă în urnă mai multe buletine de vot ștampilate în dreptul candidatului . Cazul a fost preluat de politie. Ca semnatar al rubricii apare "Click News".
Știrea mai sus menționată este falsă și rău intenționată. Reclamantul a fost reprezentat al USL în respectiva Secție de votare la care face referire articolul de presă, însă nu a comis nici o neregulă. Nu a încercat să introducă în urnă mai multe buletine de vot stampilate în dreptul candidatului USL și nu a fost subiectul vreunui caz preluat de poliție.
In ziua apariției știrii mai sus menționate, dar și ulterior, mai mulți consăteni, dar și cunoscuți ai săi și ai familiei mele l-au abordat și si-au manifestat dezaprobarea față de presupusa nelegalitate de care a fost pe nedrept acuzat. Deși inițial nu știa despre ce era vorba, iar ulterior, primind ziarul a încercat să le explice tuturor că nu este așa, majoritatea nu l-au crezut, replicându-mi că" ziarul nu minte". Mai mult, fiul său, polițist în orașul din apropiere a fost chemat de către superiorii săi, solicitându-i-se explicații în legătură cu fapta despre care s-a scris în GAZETA DE S.. Gazeta de S. este cel mai citit cotidian regional din România, având peste 100.000 de cititori/zi si un tiraj mediu de 20.000 de exemplare, iar aceasta face ca impactul pe care informațiile publicate l-au avut asupra comunității locale să fie de natura a-i crea grave prejudicii de imagine atât reclamantului cât și întregii sale familii
Având în vedere faptul că până la momentul apariției știrii mai sus menționate a fost în zonă ca fiind o persoană decentă, fără probleme cu legea, aceste afirmații defăimătoare publicate de pârât îi lezează demnitatea, fiindu-i vătămat dreptul la onoare și reputație.
Deși prin abrogarea art. 205 și 206 din Codul penal jurnaliștii nu vor mai putea fi trași la răspundere penală, noul cod civil ocrotește valorile strâns legate de ființa umană cum sunt viața, sănătatea, integritatea, demnitatea, intimitatea vieții private.
În susținere a invocat prevederile art. 72 din Cod civil, art. 252 din Codul civil și art. 253 din Codul civil.
În speță de față fapta prejudiciabilă constă în publicarea de către ziarul pârât a unui articol de presă defăimător la adresa reclamantului,fiind acuzat în mod fals că a încercat introducerea în urna de vot a mai multor buletine de vot ștampilate în dreptul USL precizându-se că poliția a preluat cazul referitor la această presupusă fapta a sa.
Culpa pârâtului constă în aceea că reclamantului i-a fost lezată demnitatea fiindu-i vătămată dreptul la onoare și reputație, în prezent fiind perceput în comunitatea locală ca un impostor,iar familia sa având de suferit în relațiile sociale și de serviciu din această cauză.
Mai mult, se află în șomaj, iar șansele sale de a-și găsi de lucru în zonă au scăzut considerându-se că este o persoană ce are probleme cu legea penală, urmând să suporte consecințele unei așa zise fraude electorale.
În drept prevederile, art. 8 din CEDO, art. 30 alin. 6 din Constituție, art. 72, art. 252, art. 253 alin. 3 și 4, art. 1357 și art. 1373 Cod civil.
În dovedirea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și martori.
S-a depus: adeverința nr. 679 din data de 25.01.2013, adeverința nr. 678 din data de 25.01.2013, cupoane de pensie și împuternicire avocațială.
La data de 25.02.2013 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Arată pârâta la data de 10. 12. 2012 Cotidianul „Gazeta de S.", nr. 5415, a publicat între altele știrea potrivit căreia „ARD a reclamant faptul că în Secția de votare nr. 422 din ., C. V., a fost surprins în timp ce încerca să introducă în urmă mai multe buletine de vot ștampilate în dreptul candidatului USL. Cazul a fost preluat de poliție". Dar, această știre nu putea fi nici falsă, nici rău intenționată, din punctul de vedere al unui organ de presă, care trebuia să transmită informații de la o sursă autorizată să le pună la dispoziția mass-media, pentru a fi aduse la cunoștința publicului cititor. Așadar:
a.Ministerul Administrației și Internelor prin Centrul Județean de Comunicare D., aflat la sediul IPJ D., a transmis respectiva informare cu caracter public sub nr._/09. 12. 2012 pe adresa de E-mail: centruldecomunicarcdoli@ mai.gov.ro (anexează dovada);
b.Neputând sfida știrea antidemocratică, numeroase organe de presă au procedat la infomarea propriilor cititori, respectându-și rolul de „câine de pază al democrației", (prezentate anexat înscrisuri doveditoare privind publicarea informației și de către alte organe de presă).
Văzând cererea de chemare în judecată, Cotidianul Gazeta de S. a formulat Adresa nr. 700/14. 02. 2013 către Birou de Presă al IPJ D. solicitând relații cu privire la eventuala cercetare penală a numitului C. V. în legătură cu fapta săvârșită la data de 09. 12. 2012 la Secția de Votare nr. 442 din Satul Lișteava, . de răspuns nr._/21. 02. 2013 IPJ D. le-a adus la cunoștință și faptul că „La nivelul Poliției Orașului B. a fost înregistrat un dosar penal care se află în prezent în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, în care se efectuează verificări pentru încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul României, persoana menționată în cererea dvs. nefiind, până în prezent, cercetată în acest dosar penal" (Precizează faptul că persoana menționată în cerere este reclamantul C. V., așa cum rezultă din conținutul celor două adrese, și rezultă că este inclusă în dosarul penal înregistrat la Poliția Orașului B.).
In concluzie, Cotidianul Gazeta de S. nu poate fi suspectat că a fabricat o știre, dimpotrivă, a respectat întocmai conținutul informației ce a fost pusă la dispoziție de către unica sursă oficială în această materie, în contextul alegerilor parlamentare. In plus, mențiunea din finalul informației „Cazul a fost preluat de către poliție" a sugerat cititorilor și respectarea prezumției de nevinovăție.
Buna lor credință va fi dovedită și în faza încheierii cercetărilor penale, în eventualitatea stabilirii lipsei vinovăției reclamantului, situație în care cotidianul va informa cititorii cu privire la deznodământul prezentei cauze.
Propune instanței de fond suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 C. proc. civ. (art. 413 alin. 1 pct. 1 NCPC) până la soluționarea definitivă a laturii penale în care este implicat reclamantul. Astfel, va fi respectat principiul de drept potrivit căruia penalul ține în loc civilul.
Anexat s- a depus: adresa nr. 700 din data de 14.02.2013, adresa nr._ din data de 21.02.2013.
Prin încheierea de ședință din data de 01.04.2013 instanța a dispus încuviințarea probelor cu înscrisuri și a probei testimoniale cu doi martori respectiv I. S. și N. I., pentru reclamant, iar pentru pârâtă a încuviințat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 23.04.2013 instanța a dispus audierea martorului N. I. D. și I. S..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Din probele administrate rezultă că pârâta a săvârșit o faptă prejudiciabilă prin publicarea unui articol defăimător la adresa reclamantului, prin care acesta a fost acuzat în mod fals că a încercat să introducă în urna de vot a mai multe buletine de vot ștampilate în dreptul USL,precizând că poliția a preluat cazul(aspect care nu corespunde realității).
Urmare a acestui articol, reclamantului i-a fost lezată demnitatea, fiindu-i vătămat dreptul la onoare și reputație,culpa pârâtei fiind de asemenea dovedită.
În aceste condiții, având în vedere prev. art. 72 c.civ,art. 252 c.civ și prevederile art. 253 c.civ, instanța de fond a constatat că acțiunea formulată este întemeiată a admis-o în parte și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei reprezentând daune morale.
Instanța de fond a obligat pârâta să publice hotărârea pe cheltuiala sa în ziarul Gazeta de S..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâta.
Reclamantul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și rejudecând acordarea unor despăgubiri într-un cuantum sporit.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul reclamant a arătat că deși prima instanță a constatat existența atingerii imaginii prin publicarea articolului defăimător de către pârâtă, în mod greșit a apreciat prejudiciul suferit la suma de 1000 lei. Daunele morale sunt acordate cu titlu de sancțiune, ele sunt despăgubiri menite realmente să-l penalizeze pe pârâtul vinovat de atingerile grave aduse imaginii reclamantului și, în același timp, să se constituie într-un avertisment sever pentru cei care ar intenționa, pe viitor, să aducă atingeri dreptului la imagine al reclamantului.
În drept au fost invocate disp. art. 304 ind 1 Cpciv.
Recurenta pârâtă a solicitat modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceasta a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere întreg materialul probator administrat în cauză, reținând în mod eronat că pârâta a săvârșit o faptă prejudiciabilă prin publicarea unui articol defăimător la adresa reclamantului, prin care acesta a fost acuzat în mod fals că a încercat să introducă în urna de vot mai multe buletine de vot. Știrea publicată în data de 10.12.2012 nu poate fi nici falsă, nici rău intenționată, din punctul de vedere al unui organ de presă, care trebuia să transmită informații de la o sursă autorizată să le pună la dispoziția mass-media, pentru a fi aduse la cunoștința publicului cititor.
Recurenta a arătat că în speță nu sunt întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale.
Cererea de recurs nu a cuprins temeiul de drept.
Părțile nu au formulat întâmpinare și nu au solicitat încuviințarea de noi mijloace de probă în etapa recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a disp. Art. 3041Cpciv, Tribunalul reține că recursul formulat de recurenta pârâtă este întemeiat, urmând a fi admis în timp ce cel formulat de recurentul reclamant este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
În speță, prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale relevante, incident fiind motivul de modificare prevăzut de disp. art. 304 pct 9 Cpciv.
În fapt în data de 09.12.2012, Centrul Județean de Comunicare D. din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a transmis o informare cu caracter public potrivit căreia, în jurul orei 14.00, IPJ D. a fost sesizat prin 112 cu privire la faptul că în incinta Secției de Votare 422, din com Ostroveni, . deținea asupra sa mai multe buletine de vot pe care intenționa să le introducă în urnă.
La data de 10.12.2012, cotidianul „Gazeta de S. „ a publicat știrea potrivit căreia „ARD a reclamat faptul că în Secția de Votare 422, din com Ostroveni, ., C. V., a fost surprins în timp ce încerca să introducă în urnă mai multe buletine de vot ștampilate în dreptul candidatului USL. Cazul a fost preluat de poliție”.
Tribunalul reține că în temeiul art. 1349 alin. 1și 2 C. civ. Și art. 1357 Cciv, răspunderea civilă delictuală este un raport juridic obligațional izvorând dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, în cadrul acestui raport persoana vinovată fiind obligată să repare daunele suferite de cealaltă parte.
Din economia textelor legale anterior menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții generale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Victima prejudiciată care îl cheamă în judecată pe autorul faptei prejudiciabile sau după caz, pe persoana răspunzătoare, fiind reclamant în proces, conform principiului actor incumbit probatio (reclamantului îi incumbă sarcina probei), pentru admiterea acțiunii sale, este țină să facă dovada condițiilor răspunderii delictuale.
Astfel, în cazul răspunderii civile, o faptă este ilicită atunci când este contrară legilor imperative și bunelor moravuri, având ca efect încălcarea sau atingerea drepturilor subiective sau cel puțin a intereselor legitime ale altor persoane, interese care nu sunt potrivnice normelor juridice sau morale. Așadar, în primul rând, fapta este ilicită în cazul în care conduita în cauză este contrară legii în sensul larg al cuvântului.
Vinovăția este definită ca fiind atitudinea psihică a autorului faptei ilicite și prejudiciabile față de fapta respectivă și față de urmările acesteia.
Prejudiciul ca element esential al raspunderii delictuale consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana.
Îndeplinirea acestor condiții trebuie analizată in concordanta cu prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte, in special ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Dreptul aparat de articolul 10 din CEDO cuprinde atat libertatea de opinie, cat si, ceea ce intereseaza in cauza de fata, dreptul de a primi sau comunica informatii sau idei, sau libertatea de infiormare "ce constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una din conditiile primordiale ale progresului sau si ale implinirii individuale a membrilor sai"
În speță, pârâta și-a exercitat această libertate de informare (care presupune nu doar libertatea de a difuza informații, ci luarea în considerare, de asemenea, a libertății cititorului, auditorului, publicului în general, de a primi informații în mod liber și din diverse surse) comunicând o informație transmisă de o sursă oficială privind o reclamație înaintată de un competitor politic despre reclamant cu privire la o faptă pretins săvârșită în ziua alegerilor.
Potrivit jurisprudenței constate a Curții EDO, dispozițiile art. 10 din Convenție apără dreptul ziariștilor de a comunica informații cu privire la probleme de interes general, din moment ce ei se exprimă cu bună credință pe baza unor fapte exacte și produc informații „fiabile și precise”, cu respectarea eticii profesionale (Fressoz .).
În speță, Tribunalul apreciază că fapta pârâtei de a publica în cotidianul Gazeta de Sus la data de 10.12.2012 informația privitoare la incidentul electoral din Secția 422, care era una de interes general întrucât viza modalitatea de desfășurare a alegerilor generale, avea la bază o faptă precisă, respectiv reclamația ARD s-a realizat cu respectarea eticii profesionale și constituie o exercitare a libertății de informare reglementată de art. 10 din Convenția EDO, iar nu o faptă ilicită –condiție a angajării răspunderii delictuale.
Așadar, nu există faptă ilicită săvârșită de pârâtă și nici vinovăție din partea acesteia, în condițiile în care a acționat în limitele permise de norma legală anterior menționată.
În cauză nu s-a făcut nici dovada prejudiciului suferit de recurentul reclamant. Aprecierile subiective ale martorilor audiați nemijlocit, numiții N. I. D. și I. S. potrivit cărora incidentul anterior menționat ar influența decizia oamenilor în cazul în care reclamantul ar fi decis să candideze din nou, sau cele nedovedite privind refuzul de care acesta s-a lovit la angajare determinat de articolul publicat de pârâtă, nu constituie în aprecierea instanței de control judiciar dovezi cu privire la prejudiciul pretins.
Recurentul reclamant avea obligația potrivit art. 1169 C.civ., să producă dovezi concludente din care să rezulte că onoarea și demnitatea i-au fost lezate în mod grav. Or, în speță, nu s-au produs nici un fel de dovezi sub acest aspect.
Nefăcându-se dovada faptei ilicite și a prejudiciului pretins, în mod evident nu se poate reține nici îndeplinirea condiției referitoare la existența unei legături de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Pentru aceste în temeiul disp. art.312 Cpciv, va admite recursul recurentei pârâte, va respinge recursul recurentului reclamant, modificând în tot sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant C. V. împotriva sentinței civile nr. 7827 din 20.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă . SA-ZIARUL GAZETA DE S..
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă . SA-ZIARUL GAZETA DE S. împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în tot sentința civilă recurată, în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2013
Președinte, D. F. S. | Judecător, S. L. M. | Judecător, L. A. |
Grefier, E. B. |
Red LA/2 ex/15.01.2014
E.B. 05 Noiembrie 2013
J fond M M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 71/2013. Tribunalul DOLJ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 122/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
