Pretenţii. Hotărâre din 07-10-2013, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 13899/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1600/2013
Ședința publică de la 07 Octombrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. L. M.
Judecător L. A.
Judecător D. F. S.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurentul pârât P. M. - M., împotriva sentinței civile nr. 1102 din 23.01.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 4 MAREȘAL I. A., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns ; avocat D. A. pentru recurentul pârât lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
- pârâtul P. M. - M., a formulat recurs în termen, motivat, netimbrat; au fost comunicate motivele de recurs intimatei.
Avocat D. A., depune taxă de timbru 264 lei, timbru judiciar 3 lei, solicită încuviințarea probei cu acte, depune un set de chitanțe privind achitarea la zi a întreținerii și a penalităților și învederează că nu mai are cereri de probatorii de formulat.
Tribunalul, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentului pârât, în baza art. 305 C.pr.civ și constatând dosarul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat D. A., având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului dedus judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1102/2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_ a fost admisă în parte acțiunea precizată formulata de reclamanta Asociația de Proprietari Nr. 4 Mareșal I. A. împotriva pârâtului P. M. - M..
A fost admisă excepția prescripției acțiunii pe perioada 01.01.2009 – 01.06.2009, privind penalitățile.
A fost obligat pârâtul către reclamantă la plata sumei de 7515,65 lei reprezentând penalități de întârziere pe perioada rest 2009 - martie 2012, fiind respinsă cererea privind contravaloarea cheltuielilor de întreținere ca rămasă fără obiect.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 01.06.2012 și înregistrată sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari Nr. 4 Mareșal I. A. a chemat în judecată pe pârâtul P. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 12.924,76 lei, reprezentând cotele de întreținere și penalizări de întreținere aferente perioadei ianuarie 2009 – martie 2012.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este proprietarul imobilului situat în C., . 6, ., jud. D. și nu și-a achitat cheltuielile de întreținere aferente perioadei ianuarie 2009 – martie 2012, fapt ce a adus prejudicii asociației și locatarilor, în sensul imposibilității efectuării plăților către furnizori și periclitarea derulării contractelor încheiate cu aceștia.
A mai precizat că în cotele de întreținere sunt incluse restanțele și penalizările de întârziere aplicate și facturate de furnizorii de utilități, proporțional cu contravaloarea consumului de apartament.
A mai învederat că pârâtul a fost somat în repetate rânduri să-și achite întreținerea și penalitățile acumulate prin neplata la timp, dar fără rezultat.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 1073 C. Civil.
S-a solicitat judecarea cauzei în baza art. 242 C.pr.civ, în lipsă.
În baza prevederilor art. 50 alin. 2 din legea nr. 230/2007 acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
În susținerea acțiunii a depus la dosar: extrase de cont, listele lunare de plată, facturi de la furnizori.
La termenul din 04 iulie 2012, pârâtul a depus la dosar copii chitanțe privind plată întreținere, motiv pentru care instanța, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese către reclamantă, pentru a comunica debitul rămas de achitat și perioada aferentă, în raport de documentele depuse de pârât la dosar.
La data de 17.10.2012, pârâtul P. M. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat emiterea unei adrese către reclamantă pentru a preciza modul de calcul al penalităților, dacă acestea sunt penalitățile asociației, ale furnizorilor sau ale pârâtului; să se comunice copie de pe procesul verbal al Adunării Generale pentru anii 2010, 2011, 2012, de asemenea, pentru a preciza care este debitul actual.
La data de 14.11.2012, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 4 Mareșal I. A. a depus precizare, în sensul că debitul rămas de achitat de pârât este de 7515,65 lei reprezentând penalizări pe perioada ianuarie 2009 – martie 2012.
Anexat precizării a depus copii de pe chitanțele de plată ale pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat și reținut că potrivit extrasului de cont privind debitele datorate de pârâtul P. M., pe perioada ianuarie 2009- martie 2012, acesta nu a achitat contravaloarea cheltuielilor de întreținere și penalitățile aferente în sumă de 12 924,76 lei.
În timpul judecății reclamanta a precizat că debitul rămas de achitat de pârât este 7515,65 lei, reprezentând penalizări pe perioada ianuarie 2009 - martie 2012, debitul principal fiind achitat cu chitanțele: 8466/25.11.2011, 8884/05.01.2012,_/30.08.2012. Instanța de fond a reținut că prezenta cerere s-a depus la data de 01.06.2012, și potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. O dată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii. Potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul prescripției este de trei ani. Așadar instanța de fond a reținut că pe perioada 01.01._09 pretențiile patrimoniale ale reclamantei sunt prescrise.
Față de precizarea reclamantei și chitanțele la dosar instanța de fond a reținut că debitul principal reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere în sumă de 5409,11, pe perioada noiembrie 2009- aprilie 2012, s-a achitat, și pe cale de consecință instanța a respins acest capăt de cerere ca rămas fără obiect.
Față de suma de 7515,65 lei reprezentând penalități de întârziere, pe perioada rest 2009 - martie 2012, instanța având în vedere dispozițiile LG 230/2007, și situația că pârâtul nu a achitat aceste penalități, a admis capătul de cerere privind plata acestei sume.
Din aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea precizată, a admis excepția prescripției acțiunii pe perioada 01.01._09, privind penalitățile, a admis capătul de cerere precizat de plată a sumei de 7515,65 lei, și a respins cererea privind contravaloarea cheltuielilor de întreținere ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul a arătat că instanța de fond și-a motivat sentința pe listele de plată ale asociației, fără a efectua o expertiză contabilă care să calculeze în mod legal cuantumul penalităților având în vedere faptul că acestea depășesc cu mult cuantumul debitului.
Prin plățile făcute s-a stins debitul, iar un debit inexistent nu poate produce penalități de întârziere, imputația plății realizându-se în conf cu disp. art. 1507 și art. 1509 Cciv.
Instanța prin atribuțiile legale beneficiază de rol activ și ar fi trebuit să dispună în cauză, din oficiu, efectuarea unei expertize contabile pentru a calcula cuantumul datorat de recurent asociației cu atât mai mult cu cât acesta nu a beneficiat în fața instanței de fond de asistență juridică avizată.
În drept au fost invocate disp. art. 304 pct și 9 Cpciv.
Atașat cererii de recurs, în dovedirea motivelor invocate, recurentul a depus la dosar copii ale chitanțelor de plată a contravalorii întreținerii.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., Tribunalul constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, aplicând în mod corect dispozițiile legale incidente la starea de fapt dedusă judecății
Analizând critica recurentului privind lipsa de rol activ în materie probatorie, Tribunalul reține că dispozițiile art. 129 alin. 5 ind 1 Cpciv astfel cum au fost modificate prin Lg 202/2010 exclud ca motiv în căile de atac, omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe necesare soluționării cauzei.
Norma legală anterior menționată vine să întărească ceea ce prefigurează deja alin. 5 al art. 129 Cpciv, și anume faptul că, pe tărâm probator, rolul activ al instanței este unul subsidiar, „subordonat” rolului principal care revine părților.
Asta înseamnă că în calea de atac, partea nu-și poate invoca propria culpă în ceea ce privește propunerea și administrarea probelor în condițiile legii, în etapa procesuală anterioară în care s-a pronunțat hotărârea pe care a atacat-o.
Caracterul facultativ al exercitării rolului activ al judecătorului, sub aspectul ordonării din oficiu a administrării unor probe asigură o mai mare responsabilizare a părților care ar trebui să conducă inevitabil la o mai bună calitate a actului de justiție.
În ceea ce privește modalitatea de realizare a imputației plății, Tribunalul constată că ordine stingerii datoriilor invocată de recurent este aplicabilă în situația imputației realizate de debitor sau a celei legale. Normele invocate de recurent sunt edictate în favoarea creditorului împiedicând debitorul să achite cu prioritate capitalul care ar putea produce în continuare dobânzi.
În speță, analizând chitanțele liberatorii emise de asociația creditoare, Tribunalul constată că aceasta a fost cea care a realizat imputația, indicând în chiar cuprinsul acestora, în conformitate cu disp. art. 1508 Cciv că a înțeles să stingă mai întâi debitul principal, respectiv capitalul, iar ulterior penalitățile. Procedând în acest mod, intimata nu a încălcat nici normă legală, ci dimpotrivă, a renunțat la beneficiul instituit de legiuitor în favoarea sa manifestând înțelegere față de debitor întrucât în condițiile în care plățile s-ar fi imputat cu prioritate asupra penalităților, debitul principal ar fi produs altele până la stingerea lui efectivă.
Nici critica vizând cuantumul penalităților nu poate fi primită. Astfel, analizând disp. Art.25 alin. 1 HG 1588/2007 Tribunalul constată că norma legală interzice doar ca penalitățile instituite în sistem propriu de asociație să depășească cuantumul debitului asupra căruia au fost calculate. În speță penalitățile calculate de reclamantă sunt cele aplicate de furnizori.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. Art. 312 Cpciv, va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de recurentul pârât P. M. - M., împotriva sentinței civile nr. 1102 din 23.01.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 4 MAREȘAL I. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2013
Președinte, S. L. M. | Judecător, L. A. | Judecător, D. F. S. |
Grefier, E. B. |
Red LA/2 ex/11.11.2013
E.B. 08 Octombrie 2013
J fond A G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1531/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1370/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
