Pretenţii. Sentința nr. 30/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 17472/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 890/2013
Ședința publică de la 14 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. S.
Judecător M. R. H.
Judecător D. O.
Grefier L. E. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul S. C. împotriva sentinței civile nr._ din 30.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 45 CRAIOVIȚA NOUĂ, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns av. Ș., pentru recurentul pârât, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Se prezintă av.Ș., pentru recurentul pârât, care depune, în copie, contractul de vânzare cumpărare al recurentului pârât, despre care face vorbire în motivele de recurs, pentru a face dovada că nu mai este proprietarul apartamentului în litigiu și, în copie, careta de identitate a recurentului pârât., și solicită încuviințarea probei cu aceste înscrisuri.
În temeiul art. 305 c.p.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse de recurentul pârât în ședința publică de la acest termen, apreciind ca fiind utilă soluționării cauzei.
Av. Ș., pentru recurentul pârât, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Av. Ș., pentru recurentul pârât, având cuvântul, solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar, în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei și rămânerea cauzei în pronunțare, dar nu înainte de terminarea ședinței de judecată se prezintă mandatar U. M. C., pentru intimata reclamantă, care depune procura specială autentificată sub numărul 1070 din 28.09.2012, și, în copie, procesul verbal din 04.07.2012.
Se acordă cuvântul mandatarului intimatei reclamante asupra recursului.
Mandatar U. M. C., pentru intimata reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate, întrucât pârâtul a avut cunoștință de existența dosarului, la primul termen de judecată a solicitat amânarea cauzei, pentru angajare apărător.
De asemenea, arată că nu aveau cunoștință de existența unui contract de vânzare cumpărare, întrucât pârâtul nu a adus la cunoștință de înstrăinarea apartamentului, nu a solicitat asociației nicio adeverință cu privire la datoriile apartamentului, și continua să locuiască în acel apartament.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
La data de 09.07.2012 reclamanta Asociația de Proprietari nr. 45 Craiovița Nouă a chemat în judecată pe pârâtul S. C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 7566,19 lei, din care 5433,57 lei reprezentând contravaloarea cotei părți din cheltuielile comune de întreținere, neachitate și 2132,62 lei reprezentând penalități de întârziere.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul, in calitate de proprietar al apartamentului situat in loc. C., cartier Craiovița Nouă, ., ., nu și-a îndeplinit obligația de plată a cotelor de întreținere pe perioada februarie 2010 – aprilie 2012 în suma prevăzută în acțiune.
A mai arătat reclamanta că a manifestat înțelegere față de pârât și a luat legătura de mai multe ori cu acesta pentru achitarea sumelor, insă acesta a refuzat în mod nejustificat achitarea obligațiilor.
În drept, reclamanta a invocat art. 46-50 din Legea nr. 230/2007.
In probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și orice alte probe necesare.
In temeiul art. 242 alin. 2 din Cod proc. Civ. A solicitat judecarea cauzei in lipsă.
S-a depus în scop probator extrasul de cont (fila 5).
La data de 02.10.2012 s-au depus de către reclamantă următoarele înscrisuri: precizare prin care arată că suma de 2132,62 lei reprezintă 874,14 lei penalități facturate de către furnizorii de utilități și repartizate proporțional proprietarilor și suma de 1258,48 lei reprezintă penalități aplicate de asociație in sistem propriu in cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, extrase de cont privind modul de calcul al penalităților de întârziere, listele de plată pe perioada februarie 2010 – aprilie 2012 și facturi fiscale emise de către furnizorii de utilități (filele 11-50).
Pârâtul deși legal citat nu a depus întâmpinare conform art. 115- 119 C.pr.civ.
La acest termen de judecată, apreciind că sunt pertinente, concludente și utile întrucât pot duce la rezolvarea în fond a cauzei, în temeiul art.167 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat probele cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr._/30.10.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea astfel cum a fost precizată având ca obiect pretenții civile, privind pe reclamanta Asociația De P. NR. 45 Craiovița Nouă, în contradictoriu cu pârâtul S. C..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 6692,05 lei din care suma de 5433,57 lei reprezintă cheltuieli de întreținere pe perioada februarie 2010 – aprilie 2012 și suma de 1258,48 lei reprezintă penalități de întârziere aferente debitului.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 874,14 lei, reprezentând penalități percepute de furnizori, ca neîntemeiat.
S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut și constatat următoarele:
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, anume situația de plată a pârâtului, rezultă că acesta nu și-a îndeplinit obligația de plată a cotei de contribuție care i-a revenit în cadrul cheltuielilor asociației de proprietari în perioada februarie 2010 – aprilie 2012, acumulând un debit total de 5433,57 lei.
Potrivit art. 1169 din C.civil, ” cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”. Așadar sarcina probei revine reclamantei Asociația de Proprietari nr. 45 Craiovița Nouă, aceasta fiind cea care a declanșat prezentul litigiu.
Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari, asociația de proprietari are dreptul de a acționa in justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuie la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, iar conform art. 3 lit. i si art. 47 din același act normativ, cheltuieli ale asociației de proprietari sunt cheltuielile sau obligațiile financiare ale asociației care sunt legate de exploatarea, reparația ori întreținerea proprietății comune, precum si cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii si care nu sunt facturate individual către proprietățile individuale.
De asemenea, potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, cheltuielile efectuate de asociațiile de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de alta natura, legate de proprietățile individuale din condominiu si care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu contractul încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
Potrivit art. 49 alin. 2 din aceeași lege, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
Potrivit art. 25 din Hotărârea nr. 1588 din 19.12.2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată in Monitorul Oficial nr. 43 din 18.01.2008, ”cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, in termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă in lista de plată respectivă”.
Din analiza textului de lege instanța reține că dovada cuantumului cheltuielilor de întreținere se poate face numai cu listele de plată, care trebuie să cuprindă și data afișării.
In speță, reclamanta a depus la dosar copiile listelor de plată a cheltuielilor de întreținere pe lunile februarie 2010 – aprilie 2012, însumând un debit de 5433,57 lei (filele 18-44).
In drept, potrivit art. 109 C proc.civ. oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie sa facă o cerere înaintea instanței competente. Așadar, pentru exercitarea acțiunii civile este necesar ca o persoana sa pretindă un drept subiectiv civil recunoscut si ocrotit de lege, actual si pe care sa il exercite in limitele sale externe, cu bună-credință.
In ceea ce privește condițiile de exercitare a acțiunii civile, instanța a constatat că în speță dreptul pretins de reclamanta este recunoscut si ocrotit de dispozițiile Legii 230/2007 si a fost exercitat in limitele sale externe, cu buna-credința.
In ceea ce privește condiția ca dreptul să fie actual, instanța a reținut din analiza listelor de plată a cheltuielilor de întreținere pe lunile februarie 2010 – aprilie 2012 că in condițiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 acest debit este actual, având in vedere că au trecut cele 90 de zile de la scadență pentru ca reclamanta să poată solicita acest debit.
Din analiza listelor de plată aflate la dosar, instanța reține că cererea reclamantei, privind obligarea pârâtului la plata sumei de 5433,57 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pe perioada februarie 2010 – aprilie 2012, este întemeiată, urmând a o admite.
Art. 49 din Legea nr.230/2007 dispune: ”Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.(2) Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. (3) Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.”
Conform art. 25 din HG nr.1588/2007 privind normele metodologice de aplicarea a Legii nr. 230/2007 :”(1) Cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat. Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat. (2) Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli de reparații ale proprietății comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă.(3) Dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la: a) restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor;b) persoana împuternicită să achite facturile, dacă a întârziat plata facturilor la termen.
In raport de textele de lege anterior menționate, instanța reține următoarele in ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere:
Reclamanta are posibilitatea de a stabili penalități de întârziere in sistem propriu in cadrul adunării generale, prin stabilirea unui anumit cuantum al penalităților.
Asociația de proprietari nu este in drept să stabilească un sistem propriu de penalități in cadrul adunării generale a proprietarilor și in același timp să calculeze proprietarilor penalitățile calculate de furnizorii de utilități, întrucât penalitățile stabilite de asociație se constituie . care se achita in primul rând penalitățile stabilite de terți si in subsidiar se achita cheltuieli de reparații ale proprietății comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă .
Instanța a reținut în ceea ce privește suma de 1258,48 că pentru neplata la termen a cheltuielilor de întreținere paratul datorează penalități de întârziere în cuantumul de 0,2%/zi de întârziere, astfel cum au fost stabilite prin procesul adunării generale din data de 31.03.2011 (filele 45-46).
In ceea ce privește suma de 874,14 lei reprezentând penalități percepute de furnizori și calculate de reclamantă, instanța a reținut că solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata acestei sume este neîntemeiată, urmând a o respinge.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâtul S. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
In motivarea recursului, recurentul a aratat ca a fost citat la adresa din C., cart. Craiovița Nouă, ., ., deși nu mai locuieste la această adresă, în loc de. adresa . unde domiciliaza în prezent, iar în acest fel i-au fost încălcate drepturile procesuale, citarea fiind neregulată, sancțiunea fiind nulitatea sentinței recurate.
S-a aratat ca intimata pârâtă a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată adresa din C., cart. Craiovița Nouă, ., . deși paratul locuieste în corn. Bistreț, jud. D. din anul 2009.
Recurentul a mai sustinut ca nu a avut cunoștință despre acest proces, câtă vreme a fost citat la o altă adresă și nu a avut cunoștință de niciunul din actele de procedură efectuate, neputand sa-si formuleze apărări în cauză.
De asemenea, a sustinut ca nu i-a fost comunicată nici sentința pronunțată, luând cunoștință despre litigiu și de hotărâre datorită de la o terță persoană.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 105 și art.95 C. proc. civ.
Totodata, recurentul a considerat că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 50 alin.l din Legea nr.230/2007 în contextul situației de fapt reținute, precum și a probatoriului administrat în cauză.
Recurentul precizează că a înstrăinat apartamentul și s-a mutat în . unde domiciliază și în prezent, instanța făcând o greșită aplicare a legii, întrucât faptul că proprietarii actuali ai apartamentului nu și-au achitat cotele de întreținere aferente imobilului, nu-i pot fi imputat.
Instanța nu a manifestat rol activ prevăzut de art. 129, alin.5, din C., întrucât pentru o bună verificare și comparare a probelor administrate în cauză, trebuia să solicite noi dovezi în acest sens, pentru a preîntâmpina orice greșeală privind aflarea adevărului și pentru a lămuri pe deplin cauza dedusă judecății.
Recurentul a sustinut ca instanta de fond trebuia să solicite dovezi reclamantei cu privire la calitatea de proprietar a paratului și nicidecum să treacă la soluționarea cauzei fără să verifice dacă persoana chemată în judecată este sau nu proprietarul imobilului sau dacă pârâtul avea calitate de chiriaș sau comodatar cu privire la imobil.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct.5, 8 și 9 Cod procedură Civilă.
Analizand sentinta recurata, prin prisma motivelor invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Referitor la criticile vizand incalcarea normelor de procedura prevazute de art. 105 alin.2 Cod Procedura Civila, care atrag incidenta motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct.5 C., Tribunalul retine urmatoarele:
În dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă se includ cele mai varii neregularități de ordin procedural care privesc atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât și a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părți.
Potrivit acestor dispoziții legale, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Prin recursul declarat, recurentul a sustinut ca judecata in prima instanta a fost efectuata fara ca procedura de citare sa fie legal indeplinita, aratand sub acest aspect ca a fost citat la un domiciliu nereal si nu a avut cunostinta de existenta procesului, astfel ca nu si-a putut formula aparari in proces.
Tribunalul nu va avea in vedere aceste critici, dat fiind faptul ca insusi paratul-recurent a indicat, in cererea de amanare formulata la data de 01.10.2012 si aflata la fila 10 dosar fond, drept adresa de domiciliu adresa la care s-a efectuat procedura de citare.
Totodata, este evident ca acesta a cunoscut de existenta procesului, din sus-amintita cerere rezultand fara putinta de tagada acest fapt.
In ceea ce priveste incidenta motivului prevazut la art. 304 pct.8 C., Tribunalul retine ca pe aceasta cale se poate invoca incalcarea principiului inscris in art. 969 Cod Civil, potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
Motivul de modificare priveste situatia in care, desi actul juridic dedus judecatii este cat se poate de clar, instanta ii schimba “natura” (de exemplu, un contract de vanzare-cumparare este calificat drept contract de schimb) ori “intelesul”.
Invocand acest motiv de modificare, recurentului ii revine obligatia de a arata in ce consta schimbarea naturii sau a intelesului actului juridic, simpla afirmatie in acest sens nefiind suficienta pentru a se admite recursul.
In speta, motivarea data de recurent nu se circumscrie motivului prevazut de art. 304 pct.8 C., simplele afirmatii ale recurentului nefiind suficiente pentru a se admite recursul intemeiat pe art. 304 pct.8 C...
Aplicarea gresita a legii si respectiv, pronuntarea unei hotarâri cu încalcarea acesteia, de care face vorbire pct. 9 al art. 304 cod procedura civila, semnifica doua ipoteze, respectiv situatia în care din modul de redactare a hotarârii nu se poate stabili daca legea s-a aplicat corect sau nu, sau interpretarea eronata a unui text legal.
In speta, instanta de fond a analizat starea de fapt expusa de reclamanta prin prisma temeiurilor de drept incidente, nefiind aplicabile dispozitiile art. 304 pct.9 C..
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului-parat, instanta retine ca aceste critici pot fi analizate in limitele prevazute de art. 3041 C..
Potrivit art. 3041 C., recursul declarat impotriva unei hotarari care potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
În cazul acestui recurs, controlul judiciar vizează „orice nemulțumire”, criticile formulate de partea interesată sau procuror împotriva procedurii urmate în prima instanță și a hotărârii atacate, prin cererea de recurs sau prin memoriul separat în termenul prevăzut de art.303 alin.1 C.proc.civ.
Așadar, instanța va putea examina cauza sub toate aspectele, fie de legalitate, fie de temeinicie. Totuși, devoluțiunea acestei căi de atac este limitată, întrucât art.304 ind.1 C.proc.civ. conține o normă specială ce se completează cu dreptul comun în materie, pentru aspectele pe care nu le are în vedere, deci și cu prevederile art.305 C.proc.civ., care nu îngăduie alte probe noi în recurs, decât înscrisurile.
Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati între persoana chemata în judecata si cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecatii.
Întrucât reclamantul este cel care porneste actiunea, acestuia îi revine sarcina de a justifica atât calitatea procesuala activa cât si calitatea procesuala pasiva.
Conform art. 46 din Legea nr. 230/2007, "T. proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari ".
De asemenea, potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari, asociația de proprietari are dreptul de a acționa in justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuie la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit".
Asadar, calitatea procesuala activa este stabilita in mod expres prin lege, fiind conferita strict proprietarului imobilului.
In speta, reclamantul a facut dovada faptului ca a instrainat acest imobil la data de 09.01.2009 numitilor V. A. si S. F.-M., aceste persoane dobandind, odata cu incheierea contractului de vanzare-cumaprare, calitatea de proprietari.
Intrucat actiunea introductiva vizeza o perioada ulterioara datei incheierii contractului de vanzare-cumparare (respectiv, perioada februarie 2010 – aprilie 2012), instanta constata ca aceasta a fost introdusa impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.
Ca atare, Tribunalul va admite recursul si, in temeiul admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului-recurent, cu consecinta respingerii actiunii ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursului formulat de pârâtul S. C. împotriva sentinței civile nr._ din 30.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 45 CRAIOVIȚA NOUĂ,
Modifică în tot sentința civilă recurată în sensul că respinge actiunea reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Ia act că recurentul pârât nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2013.
Președinte, J. S. | Judecător, M. R. H. | Judecător, D. O. |
Grefier, L. E. C. |
Red.jud.R.Hartamnn
Tehn.F.M./3 ex.
Jud.fond: L.D.Bărbulet
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 207/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1531/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
