Pretenţii. Sentința nr. 129/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 129/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-07-2013 în dosarul nr. 4483/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 129/2013
Ședința publică de la 17 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Grefier E. B.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică de la 3 iulie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, privind judecarea acțiunii formulată de reclamantul I. N. în contradictoriu cu pârâții C. G. și C. M., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 3 iulie 2013 și consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre,pronunțarea amânându-se la 10 iulie 2013, respectiv termenul din 17 iulie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ /26.02.2013 la Tribunalul D., reclamantul I. N. a chemat în judecată pârâții C. G. și C. M. solicitând instanței obligarea acestora la plata sumei de 287.140 lei, reprezentând împrumut nerestituit.
În motivare a susținut că pe parcursul anului 2011 și până în toamna anului 2012, în virtutea relațiile de strânsă prietenie a locuit împreună cu pârâții, împrejurare în care le-a împrumutat acestora diverse sume de bani. Astfel, în urma deciziei nr. 574/04.07.2011 pronunțată de ÎCCJ în dos. nr._/63/2009 a fost virată, la data de 28.12.2011, în contul său deschis la Procredit Bank, suma de 686.592 lei, reprezentând despăgubiri civile. Ulterior, s-a înțeles cu pârâții să le împrumute niște bani, pentru o perioadă de 1 an, fără dobândă, întrucât aceștia doreau să facă anumite investiții, constând în achiziționarea de utilaje agricole și construirea unor solarii, pentru ca, la data de 05.01.2012 să pună în aplicare această convenție, virând din contul său, în contul pârâtului C. G. suma de 200.000 lei. La scurt timp, mai exact la data de 25.01.2012, reclamantul a mai susținut că pârâții i-au mai solicitat să-i mai împrumute cu încă o sumă mare de bani, în vederea achiziționării unui cap tractor de tir din Germania, în acest sens reclamantul a mers la bancă împreună cu pârâta C. M., întocmind actele necesare transformării sumei de 87.140 lei în euro, înmânându-i acesteia suma de 19.200 euro, rezultați în urma schimbului valutar.
În consecință, având în vedere că pârâții au refuzat nejustificat să-i restituie reclamantului sumele de bani împrumutate, a solicitat obligarea acestora la restituire, având în vedere că termenul de restituire convenit a expirat.
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii deduse judecății, susținând în apărare, în esență, că nu a existat o astfel de convenție de împrumut, însă aceștia au fost decăzuți din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în condițiile art. 208 alin. 2 NCPC, având în vedere că nu au depus întâmpinarea în termenul imperativ prevăzut de art. 201 alin. 1 NCPC, conform încheierii pronunțată de instanță la data de 24.04.2013.
În cauză a fost administrată proba testimonială, fiind audiați martorii D. E. și V. Iulică, propuși de reclamant și au fost luate interogatorii pârâților, la solicitarea reclamantului.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța constată următoarele:
Instanța învederează faptul că proba testimonială a fost încuviințată reclamantului, în condițiile art. 309 alin. 4 pct. 1 NCPC, având în vedere imposibilitatea morală în care a s-a aflat acesta, de a întocmi un înscris pentru dovedirea împrumutului, determinată de relațiile de strânsă prietenie și afectivitate în care se afla cu pârâții la momentul încheierii respectivei convenții.
Tribunalul constată că, potrivit depozițiilor martorilor audiați în cauză, respectiv D. E. și V. Iulică, propuși de reclamant, în decursul anului 2011 și până în toamna anului 2012, în virtutea relațiile de strânsă prietenie, reclamantul a locuit împreună cu pârâții, împrejurare în care le-a împrumutat acestora diverse sume de bani, de care reclamantul dispunea ca urmare a câștigării unor despăgubiri civile dintr-un proces, în acest sens, potrivit extrasului de cont (fila 5 dosar) fiind virată, la data de 28.12.2011, în contul său deschis la Procredit Bank, suma de 686.592 lei.
Ulterior, s-a înțeles cu pârâții să le împrumute niște bani, pentru o perioadă de 1 an, fără dobândă, întrucât aceștia doreau să facă anumite investiții, constând în achiziționarea de utilaje agricole și construirea unor solarii, pentru ca, la data de 05.01.2012 să pună în aplicare această convenție, virând din contul său, în contul pârâtului C. G. suma de 200.000 lei, conform aceluiași extras de cont (fila 5 dosar).
La scurt timp, mai exact la data de 25.01.2012, reclamantul a mai dovedit că pârâții i-au mai solicitat să-i mai împrumute cu încă o sumă mare de bani, în vederea achiziționării unui cap tractor de tir din Germania, în acest sens reclamantul a mers la bancă împreună cu pârâta C. M., întocmind actele necesare transformării sumei de 87.140 lei, în euro, astfel cum rezultă din conținutul aceluiași extras de cont (fila 13 dosar), înmânându-i acesteia suma de 19.200 euro, rezultați în urma schimbului valutar.
În consecință, având în vedere că pârâții au refuzat nejustificat să-i înapoieze reclamantului sumele de bani împrumutate, deși termenul de restituire convenit a expirat, instanța constată că acțiunea dedusă judecății se înfățișează ca întemeiată, fiind pe deplin incidente dispozițiile art. 2.158 și 2.164 alin. 2 NCC, situație în care pârâții urmează să fie obligați, către reclamant, la plata sumei de 10.702 lei, reprezentând împrumut nerestituit.
În ceea ce privește apărările pârâților, atât din întâmpinare, cât și din răspunsurile la interogatoriile administrate acestora, la solicitarea reclamantului, instanța constată că absolut toate susținerile acestora, în sensul că nu au încheiat nicio convenție de împrumut cu reclamantul, acesta încheind, de fapt, cu fiul lor sau că reclamantul ar fi cheltuit sumele de bani primite în urma câștigării procesului, nu au putut fi confirmate de martorii reclamantului, dat fiind că aceștia au fost decăzuți din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în condițiile art. 208 alin. 2 NCPC, având în vedere că nu au depus întâmpinarea în termenul imperativ prevăzut de art. 201 alin. 1 NCPC, conform încheierii pronunțată de instanță la data de 24.04.2013.
Pentru aceste considerente legale, instanța urmează să admită acțiunea dedusă judecății, ca întemeiată și în consecință, va obliga pârâții, către reclamant, la plata sumei de 10.702 lei, reprezentând împrumut nerestituit.
În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., urmează să fie obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 10.702 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul I. N., cu domiciliul în D., ..31, județul D., în contradictoriu cu pârâții C. G. și C. M., domiciliați în D., . A, județul D..
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 287.140 lei, reprezentând împrumutul nerestituit.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 10.702 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 15 zile de la comunciare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iulie 2013.
Președinte, D. F. S. | ||
Grefier, E. B. |
E.B. 17 Iulie 2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 535/2013. Tribunalul DOLJ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 409/2013.... → |
|---|
