Pretenţii. Sentința nr. 185/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 185/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 2365/304/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 939/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Judecător S. L. M.
Judecător L. A.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind recursul declarat de recurentul pârât N. D., împotriva sentinței civile nr. 185 din 08.02.2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns ; intimatul reclamant P. P., lipsind recurentul pârât N. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
- pârâtul N. D., a formulat recurs în termen, netimbrat, nemotivat.
Instanța pune în discuție excepția netimbrării recursului, în raport de dispozițiile art. 20 alin 3 din Legea 146/1997 și acordă cuvântul.
Intimatul reclamant P. P., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la data de 18.10.2012, reclamantul P. P. a chemat în judecată pe pârâtul N. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2230 lei reprezentând contravaloarea unui porc .
În motivare se arată că la data de 21.12.2009, reclamantul a vândut pârâtului un porc în greutate de 223 kg, înțelegerea dintre părți fiind ca prețul să fie achitat până în martie 2010 .
Se mai arată că pârâtul nu i-a achitat prețul nici în prezent, cu toate demersurile efectuate .
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1350 C. civ.
Pârâtul a fost prezent în instanță însă nu a depus întâmpinare.
În scop probator, instanța a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii M. M. și T. P..
Prin sentința civilă nr.185/08.02.2013 pronunțată de Judecătoria S. a fost admisă cererea formulată de reclamantul P. P., în contradictoriu pârâtul N. D..
A fost obligat pârâtul N. D. să plătească către reclamant suma de 2230 lei, reprezentând despăgubire, sumă ce se va reactualiza în funcție de indicii de inflație până la data efectivă a plății
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant la plata sumei de 589 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (400 lei onorariu de avocat + 189 lei reprezentând taxă judiciară de timbru).
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamantul a vândut un porc pârâtului, pentru prețul de 2230 lei.
Această convenție bilaterală încheiată între cele două părți, se conformează tradiției conservată de-a lungul timpului în viața socială a comunității. Astfel ,proprietarii de animale nu-și preconstituie un anumit înscris la vânzarea animalelor către cumpărători, în cazul în care aceștia sunt cunoscuți toți respectând cutuma locală, ce cuprinde la rândul ei drepturile și obligațiile părților.
În consecință, instanța a apreciat ca fiind admisibilă proba cu martori a încheierii unui contract de vânzare –cumpărare, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 1198 C. civ., imposibilitatea încheierii unui înscris fiind determinată de raporturile de bună vecinătate.
Pe de altă parte, din declarațiile martorilor M. M. și T. P., reiese încheierea acestei tranzacții între părți .
Conform art. 1294 C.civ., vinderea este o convenție prin care două părți se obligă între sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru și aceasta a plătii celui dintâi prețul lui.
Raportat la acest text legal, reclamantul a făcut proba transmiterii dreptului de proprietate către pârât, astfel că cererea privind obligarea pârâtului la achitarea contravalorii porcului, este întemeiată
Conform art. 970 aln 2 C. civ. "Convențiile obligă nu numai ce este expres într-un sens, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa" .
Instanța a apreciat întemeiată cererea reclamantului și a admis-o, obligând pârâtul către reclamant la plata sumei de 2230 lei reprezentând contravaloarea animalului vândut.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul N. D., fără însă a-l timbra corespunzător.
Conform dispozițiilor art.20 alin. l din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 Rep.
Tribunalul constată că recurentul, deși a fost legal citat, pentru termenul de astăzi, 20.05.2013, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 92 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 4 dosar recurs), nu s-a conformat îndeplinirii acestei obligații legale stabilită prin rezoluția instanței și, în consecință, recursul urmează a fi anulat, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul pârât N. D., împotriva sentinței civile nr. 185 din 08.02.2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. P..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2013.
Președinte, D. F. S. | Judecător, S. L. M. | Judecător, L. A. |
Grefier, E. B. |
Red.jud.S.L.M.
Tehn.S.V./2 ex.
Jud.fond-D.O.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 134/2013. Tribunalul DOLJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3062/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
