Revendicare imobiliară. Decizia nr. 171/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 14519/215/2007
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 171/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător M. E. N.
Grefier G. D.
Pe rol pronunțarea apelurilor declarate de reclamanții N. M., cu domiciliul în Pitești, ., nr. 5, județul Argeș, A. T., cu domiciliul în Tg. J., ., județul Gorj, G. C. D., cu domiciliul în București, ., nr. 4, .. 7, . și S. C., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., județul M. și de pârâta S.C. A.-G. S.R.L. O., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr._ din data de 20.12.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții G. A., cu domiciliul în B., .. 26, ., județul O., B. I., cu domiciliul în B., ., județul O.,B. A. M., cu domiciliul procedural ales la C.. de av. I. P., cu sediul în B., .. 7, județul O. și G. V., cu domiciliul în B., .. 205, ., având ca obiect revendicare imobiliară – obligația de a face.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a se depune concluzii scrise la solicitarea apărătorului apelantei pârâte, instanța a amânat pronunțarea la termenul de azi, 11.04.2013.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față;
La data de 26.06.2007, reclamanții N. M., A. T., G. C. D. și S. C. au chemat în judecată pe pârâții . O. și G. A., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 5,69 ha teren extravilan situat în ., T 9, P 13, cu vecinătățile: la N – DN 9, la S – jud. O., la V – P. M., la E – H. jud. O., să fie obligați pârâții să plătească lipsa de folosință a terenului mai sus menționat pe ultimii trei ani, evaluată provizoriu la suma de 3000 lei și să oblige pârâții să desființeze cultura de viță de vie de pe teren, sau să o desființeze reclamanții pe cheltuiala acestora.
În motivare, se arată că sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 7,25 ha situată în ., potrivit Titlului de proprietate nr. 1478-2196/17.04.2001 eliberat pe seama autorului N. M.. Din această suprafață pârâții ocupă 5,69 ha teren arabil, restul de 1,56 ha reprezentând pășuni.
Reclamanții au mai arătat că dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu le-a fost conferit și în baza certificatului de moștenitor nr. 57/09.05.1997 eliberat de BNP S. E.. Reclamanții au întocmit documentația cadastrală și au întabulat dreptul de proprietate în ceea ce privește suprafețele de teren menționate în titlul de proprietate, iar pârâții ocupă fără nici un drept, în mod abuziv terenul în litigiu, pe care au plantat o cultură de viță de vie pe o suprafață de aproximativ 1000 mp, iar pe suprafața de 5,69 ha este cultivat grâu, porumb, floarea soarelui și toate beneficiile materiale de pe urma cultivării terenului au revenit pârâților.
Reclamanții au precizat că ei sânt cei care au plătit impozitul la stat pentru terenul asupra căruia sunt proprietari. S-a mai arătat că pârâta . O. deține posesia acestui teren, iar pârâta G. A., în calitate de angajată în funcția de inginer agronom, se ocupă în mod efectiv de cultivarea, recoltarea și lucrările suprafeței de teren revendicată.
La data de 19.09.2007, reclamanții au depus la dosar precizare la acțiune prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului B. I., întrucât acesta este cel care a plantat viță de vie pe o suprafață de 1000 mp din imobil.
Au atașat adresa nr. 1931/_ emisă de Primăria Robănești.
În ședința publică din data de 19.09.2007, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului B. I..
La data de 27.11.2007, pârâtul B. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. și declinarea cauzei la Judecătoria B. întrucât terenul în litigiu se află în extravilanul localității B., jud. O., iar domiciliul pârâților se află în B., jud. O. și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților . și G. A. întrucât pârâta G. A. nu mai deține funcția de inginer agronom al . aceasta din urma nu mai are în posesie suprafața de teren solicitată de reclamanți.
Pe fond a arătat că cele inserate în acțiunea principală nu corespund realității întrucât terenul în cauză nu se află pe teritoriul județului D. ci pe teritoriul județului O.. Suprafața de 5,69 ha din Titlul de proprietate care figurează în T 9, P 13, se află de fapt în T 54/4 de pe raza localității B., jud. O., figurând în registrul cadastral încă din anul 1968, terenul respectiv fiind lucrat de fostul CAP B. până în anul 1991. Pârâtul a mai precizat că după ce a cumpărat acest teren și după ce au fost întabulate drepturile de proprietate, Comisia de Aplicare a Legii 18/1991 Robănești a întocmit un alt plan de amplasament și pus la dispoziția ANCPI-ului. S-a arătat că pentru suprafața de 5,69 ha au fost emise mai multe titluri de proprietate, respectiv Titlul de proprietate nr. 7812/62/19.06.2002 pentru suprafața de 3,10 ha emis pe seama numitului T. M. care a vândut-o pârâtului conform contractului de vânzare cumpărare nr. 1596/05.03.2004,nr. cadastral 1306; titlul de proprietate nr. 7812/34/13.06.2002 pentru suprafața de 0,50 ha emis pe seama numitului F. I. care a vândut-o numitei B. A. M. și titlul de proprietate nr._/99/13.07.2002 pentru suprafața de 0,50 ha emis pe seama numitei Sindia V..
S-a mai precizat de către pârât că Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 Robăneștia încălcat în mod grosolan legea și prin planul de parcelare a modificat limita dintre cele două județe, existând două cărți funciare și două întabulări pentru aceeași suprafață de teren.
S-a mai arătat că există două procese verbale de punere în posesie pe numele N. I M. pentru suprafața de 7,25 ha, amândouă din data de 08.08.2007, dar total diferite întrucât în unul suprafața de 7,25 ha se află toată în T 9, P 111/2, în care tot terenul este arabil și cel de-al doilea proces verbal în care apar și teren arabil și pășune.
Pârâtul a precizat că, în ceea ce privește vița de vie, a cumpărat această suprafață de la numitul V. C., conform contractului de vânzare cumpărare nr. 8562/27.11.2003.
La data de 27.11.2007, numita B. A. M. a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu.
În motivare a arătat că terenul în cauză se află pe teritoriul județului O., suprafața de 5,69 ha din titlul de proprietate care figurează în T 9, P 13, se află de fapt în T 54/4 de pe raza orașului B., jud. O.. Arată că în această . de 0,50 ha de la numitul F. I. prin Sentința civilă nr. 2007/20.09.2005 pronunțată în dosarul nr. 2437/2005 al Judecătoriei B.. A mai arătat că și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară nr. 2640 B., prin Încheierea nr. 2386/30.01.2007 având nr. cadastral 1305.
La data de 04.12.2007, pârâta G. A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepție, să se constatate lipsa calității procesuale pasive și respingerea acțiunii formulată împotriva sa.
În motivare, pârâta a arătat că nu posedă și nu a posedat niciodată suprafața de teren în litigiu, întrucât a avut doar calitatea de angajat al . O., unde a îndeplinit funcția de inginer agronom până la data de 23.03.2006, în această calitate doar îndeplinind atribuțiile de serviciu, fără a întreprinde vreun demers în interes propriu ci doar în interesul societății angajatoare.
La data de 23.01.2008, reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare și completatoare a acțiunii introductive, prin care au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți a numiților B. A. M. și Sindia V..
În motivare, au arătat că aceștia stăpânesc în fapt suprafețe de teren revendicate.
Au mai arătat că, potrivit adresei nr._/08.01.2008 emisă de OCPI D. către Primăria Robănești, suprafața de 3,83 ha teren arabil (în litigiu) aparține județului D., în schimb județul O. a primit o suprafață de pădure de 11,35 ha, astfel că suprafața de 5,69 ha teren arabil ce o revendică reclamanții și pe care este cultivată și vița de vie, este compusă din suprafața de 3,83 ha (ce aparține județului D. plus suprafața de 1,86 ha teren arabil situată între drumul european Slatina – C. și suprafața de 3,83 ha.
Prin încheierea de ședință din data de 23.01.2008 instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitelor B. A. M. și Sindia V..
În ședința publică din data de 26.03.2008, instanța a dispus suspendarea cauzei în baza art. 244 Cpciv, până la soluționarea în mod definitiv și irevocabil a dosarului nr._/215/2007, dosarul fiind repus pe rol la data de 23.03.2010.
La data de 04.11.2011, reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare și de majorare a câtimii obiectului cererii prin care au solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului, respectiv la plata sumelor de 7760 lei pentru suprafața de 3,83 ha teren, 3763 lei pentru suprafața de 1,86 ha teren. De asemenea, au solicitat obligarea pârâților la aducerea terenului cultivat cu viță de vie în starea inițială, sau abilitarea reclamanților să efectueze această operațiune pe cheltuiala pârâților.
Prin sentința civilă nr._/20.012.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea complinită formulată reclamanții N. M., A. T., G. C. D. și S. C., față de pârâta . O..
A fost respinsă acțiunea față de pârâții G. A., B. I., B. A. M. și Sindia V..
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de B. A. M..
A fost obligată pârâta . O. la plata sumei de 3841 lei reprezentând beneficiu nerealizat.
A fost respins capătul de cerere în revendicare ca rămas fără obiect.
A fost obligată pârâta . O. să aducă terenul în starea inițială, respectiv să astupe gropile în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În caz contrar a fost autorizat reclamanta să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâtei . O., lucrare evaluată la 121 lei.
A fost obligată pârâta . O. către reclamanți la plata sumei de 4562 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 1478-2196/17.04.2011 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7,25 ha teren pe raza localității Robănești, jud. D., în favoarea numitului N. P M., din care suprafața de 5,69 ha teren situat în T 9, P 13,cu următorii vecini: la N –DN 9, la S – jud. O., la E – Hotarul jud. O., la V – P. M.
Prin titlul de proprietate nr._/13.07.2002 Comisia Județeană O. a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitei Sindia V. pentru suprafața de 5000 mp, suprafață care se regăsește în T 54/1, P 3, pe raza localității B..
Prin titlul de proprietate nr. 7812/19.06.2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,22 ha teren în favoarea numitului T. M. – autorul vânzător către pârâtul B. I., din care suprafața de 3,1039 ha situată în T 54/4, P 1, pe raza localității B..
Prin Sentința nr. 2394/12.02.2009 a Judecătoriei C., rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, s-a dispus nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 7812/62/19.06.2002 emis numitului T. M. și radierea din acesta a suprafeței de teren de 3,1 ha situat în T 54/4, P 1, nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 7812-36/13.06.2002, emis de Comisia Județeană de aplicare a legii fondului funciar O., pe numele numitului F. I. și radierea din acesta a suprafeței de teren de 0,5000 ha, situată în T54/4 P1; nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/99/13.07.2002, emis de Comisia Județeană de aplicare a legii fondului funciar O., pe numele numitei Sindia V. și radierea din aceasta a suprafeței de teren de 0,5000 ha, situată în T54/5 P3 precum și anularea parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1596/05.03.2004 privind suprafața de teren de 3,1 ha situată în T54/4 P1.
Numitul F. I. a vândut suprafața de 0,50 ha către B. A. M., convenție consfințită prin Sentința nr. 2007/20.09.2005 pronunțată de Judecătoria B..
Conform certificatului de moștenitor nr. 57/09.05.1997 eliberat de BNP S. E., moștenitorii defunctului N. P M., decedat la data 03.02.1997, sunt N. M., A. T., S. C., N. M. E., decedat și având ca moștenitori pe G. C. D..
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei G. A., instanța constată că aceasta a fost angajată în cadrul . O. în calitate de inginer agronom până la data de 23.03.2006 când și-a încetat activitatea.
În ceea ce privește pe pârâta Sindia V., instanța a constatat că aceasta nu a avut posesia terenului pe care l-a arendat către . contractul de arendare nr. 50/17.02.2007.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că pârâta . O. a lucrat terenul și a cules fructele.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic deduse judecății.
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul a pierdut posesia bunului cere restituirea acestuia de la cel la care se găsește.
Întrucât pârâta . O. este cea care a exercitat posesia asupra terenului instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor G. A., B. I., B. A. M., Sindia V. și va respinge acțiunea față de acești pârâți.
Ca urmare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 49 Cpciv, instanța a respins cererea de intervenție formulată de B. A. M..
Potrivit art. 555 N.C.Civ. proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Potrivit art. 563 alin. 1 N.C.Civ. proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
Având în vedere că din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic P. M. a rezultat că, la data efectuării expertizei, respectiv 01.10.2010, pârâții au părăsit terenul, vița de vie a fost desființată și șpalierii au fost scoși, instanța constată că acțiunea în revendicare este rămasă fără obiect, urmând să fie respinsă.
În ceea ce privește capătul de cerere privind beneficiul nerealizat instanța a reținut următoarele:
La data de 12.02.2009 s-a pronunțat Sentința nr. 2394 a Judecătoriei C. rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1920/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul D. prin care s-au desființat titlurile de proprietate ce au stat la baza posesiei exercitate de pârâta . O..
Ca urmare până la această dată pârâta . O. a fost posesor de bună-credință având convingerea că deține terenul de la adevăratul proprietar al bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale cărui cauze de ineficacitate nu le cunoaște și nici nu ar trebui, după împrejurări să le cunoască (art. 948 alin. 4 NCciv).
Buna credință a încetat în momentul în care cauzele de ineficacitate i-au fost cunoscute respectiv la data pronunțării Sentinței nr. 2394/12.02.2009 a Tribunalului D..
Potrivit art. 948 alin. 1 din N.C.Civ. posesorul de bună-credință dobândește dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat, iar potrivit alin. 2 din același act normativ posesorul trebuie să fie de bună-credință la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în măsura în care buna sa credință se menține la data scadenței acestora.
Astfel, instanța a constatat că pârâta . O. este obligată să restituie fructele civile aferente anului agricol 2009-2010.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic M. I. a rezultat că pentru suprafața de 5,690 ha teren, lipsa de folosință pentru ultimii trei ani agricoli, respectiv anii 2007/2008, 2008/2009, 2009/2010 are o valoare medie de_ lei.
Având în vedere că pârâta . O. are obligația restituirii fructelor civile aferente unui singur an agricol, respectiv 2009/2010, instanța a constatat că beneficiul nerealizat de reclamanți se ridică la suma de 3841 lei (_ lei:3 ani), astfel încât, în baza art. 948 N.C.Civ., instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta . O. către reclamanți la plata acestei sume.
Din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic P. M., a rezultat că vița-de-vie a fost desființată, șpalierii au fost scoși, însă au rămas pe teren betoanele unde au fost plantați șpalierii.
Din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic M. I. a rezultat că pe teren au rămas doar gropile din care s-a scos vița-de-vie și două grămezi de moloz care poate fi adus din afară sau poate fi rezultat din demolări din beton.
Având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada că cele două grămezi de moloz au fost depozitate de pârâta . O., iar contravaloarea lucrărilor necesare aducerii în starea inițială a terenului, respectiv astupării gropilor a fost evaluată de expert tehnic M. I. la suma de 121 lei, instanța a admis în parte acest capăt de cerere și a obligat pârâta . O. să aducă terenul în starea inițială, respectiv să astupe gropile în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții N. M., A. T., G. C. D. și S. C. și pârâta . O., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Reclamanții arată că prin actele depuse au dovedit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 7,25 ha teren, iar suprafața de teren de pe urma căreia au solicitat obligarea pârâților la plata lipsei de folosință are categoria de folosință arabil, în suprafață de 5,69 ha. Din probele de la dosar rezultă că reclamanților le-a fost ocupată și cultivată întreaga suprafață de 5,69 ha.
În mod greșit a fost reținută posesia de bună-credință a pârâților pentru suprafața totală de 5,69 ha, în realitate fiind vorba de 3,83 ha.
Pentru diferența de 1,86 ha teren, reclamanții erau îndrituiți să primească contravaloarea beneficiului nerealizat pentru anii 2007-2008 și 2008-2009, fiind proprietarii exclusivi ai acestei suprafețe de teren.
Reclamanții menționează că suprafața de 1,86 ha teren a fost cultivată cu rea-credință de către pârâți, care, ulterior au cules și fructele produse de teren, în perioada 2004-2010, știind că nu dețin acte de proprietate și pentru această suprafață.
Instanța a apreciat în mod greșit că doar pârâta . O. SRL O. trebuie obligată la restituirea lipsei de folosință. Nu această pârâtă a avut calitate procesuală în dosarul nr._/215/2007 al Judecătoriei C., ci persoanele fizice B. A.-M., B. I. și Sindia V., care au exhibat acte de proprietate, pretinzând un drept de proprietate asupra suprafeței de 3,83 ha, pentru care există suprapunere cu terenul reclamanților.
Pârâtul B. I. pretindea în mod individual un drept de proprietate și a cultivat întreaga suprafață de 5,69 ha proprietatea reclamanților. Pârâta G. A. a răspuns la interogatoriul administrat că pârâtul B. I. a luat toate produsele.
Mai mult decât atât, la dosarul cauzei nu a fost depus nici un înscris din care să rezulte faptul că a existat vreo convenție civilă între B. I. și S.C.AGROGAL SRL O. până în luna iulie 2011. În aceste convenții. Pârâtul B. I. a înțeles să cultive terenul și să culeagă fructele în nume personal, situație în care trebuia și acesta să fie obligat să plătească contravaloarea lipsei de folosință în cuantumul mai sus solicitat.
Reclamanții arată că atât . O., cât și B. I. trebuiau obligați în solidar la plata contravalorii lipsei de folosință.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților de a desființa cultura de viță-de-vie, prima instanță a apreciat că această cultură a fost desființată conform mențiunilor expertului P. marin, șpalierii au fost scoși, însă au rămas pe teren betoanele unde au fost plantați șpalierii.
Reclamanții precizează că în mod greșit a dispus prima instanță că a autorizat reclamanta să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâtei . O., în realitate reclamanții trebuiau să fie autorizați.
O altă critică se referă la faptul că, sub acest capăt de cerere trebuiau obligați la efectuarea lucrărilor, în solidar, atât pârâta . O., cât și pârâtul B. I. .
Din probele administrate în cauză și din depozițiile testimoniale rezultă faptul că pârâtul B. I. a plantat vița-de-vie pe suprafața de 1,86 ha, care nu a fost în litigiu, fiind proprietatea reclamanților exclusivă. Pârâtul a fost cel care a desființat cultura de viță-de-vie, pe teren rămânând 2 grămezi de moloz și gropile neastupate.
Scoaterea viței-de-vie s-a făcut cu un excavator cu cupă, de unde a rezultat și molozul de beton de la șpalieri.
Experții care au întocmit expertizele tehnice s-au deplasat pe teren în prezența reclamantului N. M. și a pârâtului B. I. la un interval de timp de aproximativ 6 luni, găsind gropile neastupate, molozul neridicat și terenul nediscuit. În aceste condiții, prima instanță trebuia să dispună obligarea solidară a pârâților . O. și B. I. să aducă terenul la starea inițială, în caz contra, să autorizare reclamanții să efectueze lucrarea pe cheltuiala lor, lucrare evaluată la suma rezultată conform expertizei M. I.I. respectiv 1422 lei.
Reclamanții apreciază ca în mod greșit prima instanță nu a luat în considerare suma de 1321 lei, reprezentând 121 lei lucrări de discuire și 1200 lei ridicare moloz, luând în considerare doar suma de 121 lei astupare gropi.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, prima instanța trebuia să oblige nu numai pe pârâta . O., cât și pe pârâtul B. I., cu atât mai muzlt cu cât societatea se află în insolvență, suma totală fiind de 7874 lei, instanța acordând doar 4562 lei. În mod greșit prima instanță a dispus micșorarea cuantumului cheltuielilor de judecată, fără a face vreo motivare în aceste sens.
În drept, invocă dispozițiile art.282 și urm.C.pr.civ., art.274 C.pr.civ.
Solicită în principal admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și în subsidiar, admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pârâta AGROGAL SRL O. arată că în mod greșit prima instanță a ajuns la concluzia că societatea pârâtă ar fi avut posesia acestor terenuri de la data de 12.09.2009 din momentul pronunțării sentinței nr.2394. În primul rând nu există contracte de arendă încheiate pentru aceste suprafețe pentru această perioadă.
Pârâta a solicitat înlăturarea depoziției martorului G. I., declarația acestuia fiind subiectivă și mai mult decât atât între administratorul societății pârâte și acesta a existat un proces penal soluționat la Judecătoria B..
În mod greșit prima instanța a constatat ca pârâta a avut posesia acestui teren.
Așa cum a reținut și prima instanță și așa cum rezultă din dosarul atașat la dosarul de fond, pârâta a solicitat reconvențional nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise pe numele reclamanților.
Pârâta menționează că, a fost încălcată legea fondului funciar de către Comisia Locală de Aplicare a Legii nr.18/1991 Robănești care prin planul parcelar a modificat limitele dintre județele D. și O..
Pârâta arată că la dosarul cauzei există acte care certifică faptul că acel teren nu a mai fost lucrat din momentul în care Judecătoria C. s-a pronunțat pe nulitatea absolută a titlurilor de proprietate ale reclamanților.
În drept, invocă dispozițiilor art.282-292 C.pr.civ.
Apelurile au fost legal timbrate.
Intimatii piriti N. M., A. T., G. C. D. si S. C. au formulat intimpinare prin care au solicitat respingerea apelului formulat de . in acceptiunea acestora, aceasta intimata a fost cea care a avut calitatea de posesor pentru faptul ca martorii audiati au declarat ca aceasta a cultivat terenul si si-a insusit produsele.
Apelanta intimata . I. si B. A. au formulat intimpinare la apelul formulat de catre reclamantii apelanti, prin care a solicitat respingerea, aratind ca durata posesiei pe care a exercitat-o . mai mica decit ceea ce se pretinde prin apel si ca in B. I. nu putea fi obligat la desfiintarea plantatiilor in conditiile in care respectivele plantatii au fost retinute ca fiind efectuate de .> In privinta cheltuielilor de judecatase solicita mentinerea dispozitiilor instantei de fond intrucit corect au fost individualizate in functie de cum s-a solutionat cauza.
In cauza, in solutionarea apelurilor s-a administrat in probatiune proba cu inscrisurile si proba cu expertiza tehnica in specialitatea agricultura intocmita de ing M. I..
S-au depus note de sedinta formulate de apelantii reclamanti.
In sedinta din data de 8.02.2013 s-a depus intimpinare de catre intimata G. V. ( Sindia) prin care s-a solicitat respingerea apelului reclamantilor aratindu-se ca cea care a exercitat posesia asupra terenului sau a fost .>
Analizind apelurile din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 295 si 296 C., se retine ca sunt intemeiate pentru urmatoarele motive:
Cererea ce a fost supusa judecatii solicita revendicarea unei suprafete de 5,69 ha, obligarea la plata contravalorieii lipsei de folosinta a terenului respectiv si desfiintarea unei culturi de vita de vie in fiinta la momentul promovarii.
Din probele administrate in fata instantei de fond ( expertiza tehnica si inscrisuri), rezulta ca 3, 83 ha din cele solicitate de catre reclamanti, s-au suprapus cu terenurile piritilor G. V. ( Sindia) și B. I. ale caror titluri de proprietate au fost desfiintate prin s.c. 2394/12.02.2009 a Judecătoriei C. ramasa irevocabila.
Expertiza tehnica ce a fost incuviintata in fond nu a facut insa in cadrul analizarii suprapunerii celor 3,83 ha identificarea terenurilor fiecaruia dintre cei doi piriti, pentru a se lamuri ce suprafata efectiva a apartinut inainte de desfiintarea titlului, fiecaruia dintre ei. Din cercetarea schitei rezulta ca identificarea se face global fata de piriti, in conditiile in care pentru o justa cercetare este necesara identificarea pentru fiecare dintre ei.
In cadrul revendicarii ce este supusa judecatii, nu s-a impus o comparare de titluri, intrucit pe terenul revendicat, reclamantii beneficiari ai efectelor s.c 2394/12.02.2009 a Judecătoriei C. ramasa irevocabila, au fost singurii ce au detinut titlul de proprietate.
In aceste conditii, pentru solutionarea corecta a cauzei, se impune sa se identifice cine a avut calitatea de posesori.
Posesorul, in acceptiunea legii civile, este cel ce exercita in fapt posesia, aceasta fiind definita atit sub aspectul laturii materiale – corpus ( stapinire materiala ) cit si sub aspectul laturii volitive – animus( intentie de a poseda pentru sine) .
In consecinta, instanta de fond trebuie sa cerceteze daca piritii chemati in judecata pe capatul de cerere revendicare si evident pretentii, au calitatea de posesori, in sensul ca sunt intrunite conditiile de animus si corpus.
Or, ceea ce s-a cercetat la instanta de fond a fost numai aspectul laturii materiale – corpus.
Cercetarea celor doua conditii se impune cu atit mai mult cu cit in speta exista un pirit ., despre care pirita G. arata ca a avut calitatea fata de terenul acesteia de detentor precare fiindu-i aratata calitatea de arendas a acestuia.
In speta, atit in cererea principala cit si in intimpinari si declaratiile martorilor s-a aratat ca . cultivat terenul in urma unor intelegeri cu G. V. cit si cu B. I., a carui calitate in stapinirea terenului, cert rezultata din probele administrate, a fost de proprietar al carui titlu a fost desfiintat.
In consecinta, nu s-a lamurit daca . a detinut terenul de 3, 83 ha cu titlu de posesor sau cu titlu de detentor precar ( exercita posesia pentru posesot in temeiul unui raport juridic rezultat dintr-o convetie), intrucit numai in calitatea sa de posesor ar avea calitate procesuala pasiva .>
Lamurirea calitatii de posesor a piritilor este de esenta in cercetarea unei revendicari, cu atit mai mult cu cit in functie de stabilirea acestei calitati, in persoana posesorului se stabileste si calitatea celui care are obligatia de a plati contravaloarea fructelor in ipoteza retinerii unei rele credinte.
Instanta obliga . contravalorii lipsei de folosinta, raportindu-se in mod eronat in privinta nasterii relei credinte la o alta persoana ( titularii dreptului de proprietate al caror titlu a fost desfiintat), decit .. In mod corect, aprecierea ar fi trebuit efectuata fata de aceeasi persoana care a fost obligata la plata despagubirilor.
Pentru cele 3,83 ha pentru care piritii au detinut titlu temporar, se analizeaza reaua credinta in functie de momentul in care se promoveaza cererea in desfiintarea titlului si nu in functie de data pronuntarii hotaririi.
In privinta diferentei de pina la 5,69 ha pentru care niciunul dintre piriti nu s-a aparat cu invocarea vreunui titlu, se impune de asemenea sa se identifice care pirit are calitatea de posesor cu analizarea intrunirii conditiilor cumulative de animus si corpus si sa se analizeze existenta relei credinte.
Pentru capatul de cerere privind obligarea de aducere a terenului in starea corespunzatoare dupa desfiintarea vitei de vie, este de asemenea necesar sa se identifice cine este posesor sau cine a edificat plantatiile in calitate de constructor pentru sine pentru a se stabili in mod corect calitatea procesuala pasiva in speta.
F. de cele aratate, se retine ca in cauza, nu s-a cercetat care dintre piriti are calitatea de posesor si pentru ce suprafata identificata fata de terenul reclamat si nu s-a delimitat corect momentul in care s-a nascut reau credinta pentru stabilirea intinderii prejudiciului.
In consecinta, toate aceste aspecte aratate duc la retinerea ca nu s-a cercetat fondul cauzei.
In privinta criticilor cheltuielilor de judecata fata de solutia de necercetare a fondului, se constata ca nu se mai impune analizarea acestora.
In temeiul art 297 al. 1 teza privind trimiterea cauzei spre rejudecare, C., Tribunalul urmeaza sa admita apelul sa anuleze sentinta si sa trimita cauza spre rejudecare la instanta de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelurile declarate de reclamanții N. M., cu domiciliul în Pitești, ., nr. 5, județul Argeș, A. T., cu domiciliul în Tg. J., ., județul Gorj, G. C. D., cu domiciliul în București, ., nr. 4, .. 7, . și S. C., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., . și de pârâta S.C. A.-G. S.R.L. O., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr._ din data de 20.12.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții G. A., cu domiciliul în B., .. 26, ., județul O., B. I., cu domiciliul în B., ., județul O., B. A. M., cu domiciliul procedural ales la C.. de av. I. P., cu sediul în B., .. 7, județul O. și G. V., cu domiciliul în B., .. 205, .. 1, .,
Anulează sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Aprilie 2013.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, M. E. N. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehn.F.M./11 ex.
Jud.fond:M.D.M.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 852/2013. Tribunalul DOLJ | Grăniţuire. Hotărâre din 21-10-2013, Tribunalul DOLJ → |
|---|
